Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Accident rutier mortal la Mureș: un mort și doi răniți, după ce o mașină a lovit un cap de pod

Avatar

Publicat

in

Un bărbat de 30 de ani a murit și alți doi tineri au fost răniți, după ce mașina în care se aflau a lovit, în noaptea de luni spre marți, un cap de pod, pe un drum județean din Mureș, informează Mediafax.

Accidentul s-a produs pe DJ 15 A, în Nazna.

Polițiștii rutieri din Mureș au stabilit că mașina condusă de bărbatul de 30 ani a lovit un cap de pod, iar apoi s-a răsturnat.

În urma accidentului, șoferul a murit, iar doi tineri, de 27 și 29 de ani, pasageri în mașină, au fost răniți.

Cei doi au fost duși la spital pentru îngrijiri medicale.

Citește și: Analiză │ România este condusă de ardeleni: Președintele, serviciul secret, Justiția, Academia, partidele politice sau ministerele

Cercetările continuă, pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care a avut loc accidentul.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Victor Negrescu anunță că România E OBLIGATĂ să aloce 10% din PNRR pentru educație: SUMA prevăzută de trei ori mai mică

Avatar

Publicat

in

De

Europarlamentarul Victor Negrescu avertizează că România riscă să fie sancționată de UE dacă încalcă normele privind cheltuirea banilor alocați prin PNRR.

“Conform recomandărilor făcute de Parlamentul European, fiecare stat membru al Uniunii Europene trebuie să aloce minim 10% din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru educație. Acest lucru înseamnă pentru România alocarea a cel puțin 3 miliarde de euro.

Recomandarea a fost inclusă, la inițiativa mea (https://cutt.ly/elG8xpI), în documentul de poziție al Parlamentului European privind acest instrument de finanțare europeană (https://cutt.ly/ylG8Txg) dar și în mai multe rapoarte ale legislativului european privind educația. Apelul public pentru alocarea acestor sume a fost susținut de către toți actorii relevanți din domeniul educației la nivel european. În România, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI)

Citește și: Virgil Musta ne anunță că facem Paștele și 1 Mai din nou acasă: ‘Mă tem că nu vom avea Sărbătorile pe care ni le dorim!’

(https://cutt.ly/UlG8Pm7) și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar (https://cutt.ly/MlG8Fxp) au preluat apelul lansat la nivel european. În planul inițial, Guvernul României a decis alocarea a doar 3,18% din fondurile disponibile pentru educație. Ca urmare a presiunii publice exercitate, fondurile pentru învățământ ar putea crește, însă există riscul să nu se ajungă la suma recomandată, iar o parte semnificativă să provină din împrumuturi, nu granturi. Recomandarea instituțiilor europene și solicitările actorilor implicați în educație sunt clare însă. Nu vorbim nici de 3%, nici de 6%, este nevoie să se aloce 10% pentru educație.

Proiectele pentru educație trebuie selectate cu profundă transparență. Ele nu pot fi scrise pe un colț de masă, pe fugă, fără reforme și o evaluare concretă. Toate proiectele trebuie să fie rezultatul unui dialog cu actorii relevanți din domeniul educației. Lista de posibile proiecte este menționată în ghidul pus la dispoziție de Comisia Europeană. Nu trebuie să inventăm noi nimic. Proiectele trebuie să poată înceapă, ideal, până la finalul anului 2022, cel târziu 2023, să fie implementate până la finalul lunii august 2026 și să fie sustenabile dincolo de această dată.

Vorbim printre altele de proiecte sustenabile în infrastructura educațională, de acțiuni în zona de capital uman și de formare, de măsuri ferme privind reducerea inegalităților și scăderea abandonului școlar, de sprijin pentru toate formele de educație (învățământ tehnic sau vocațional, învățământ pentru persoane cu dizabilități, învățământ pe tot parcursul vieții, etc), de fonduri substanțiale pentru zona de cercetare și de creștere a competențelor digitale. Totul este detaliat în documentele europene.

Avem timp până în data de 5 martie, când va fi publicată noua formă a Planului de Redresare și Reziliență, pentru a schimba lucrurile și a pune educația în centru procesului de modernizare a României. Cu cel mai mic procentaj din PIB alocat educației din UE, România are nevoie de alocări substanțiale din fondurile europene pentru creșterea calității procesului educațional.

Vă invităm să semnați și să popularizați apelul nostru pentru alocarea a minim 10% din PNRR pentru educație!”, scrie Negrescu pe Facebook.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Campania de testare în școli, un DEZASTRU total: 4.000 de teste făcute din cele peste 1 milion

Avatar

Publicat

in

De

Doar circa 4.000 din cele peste un milion de teste destinate școlilor și distribuite Direcțiilor de Sănătate Publică din țară au fost utilizate până acum, la trei săptămâni de la reluarea cursurilor în România, a anunțat duminică ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, relatează Mediafax.

„Din informațiile pe care le avem de la Ministerul Sănătății, pentru că aceste teste au fost distribuite către Direcțiile de Sănătate Publică locale și au fost distribuite în număr de peste un milion de teste, mai exact 1.150.000 de teste, la nivelul zilei de vineri fuseseră utilizate doar circa 4.000 de teste”, a declarat Sorin Cîmpeanu, la Aleph News.

Întrebat de ce crede că au fost utilizate atât de puține, ministrul a răspuns că pentru folosirea acestora este nevoie de personal medical, dar și de acordul părinților.

Citește și: VIDEO – Simona Halep a fost huiduită de fanii de la meci, după o declarație care nu i-a mulțumit

„În primul rând, sunt teste care trebuie administrate de personal medical. În școlile din România există cabinete de medicină școlară doar în 18 la sută din școli. Nu în toate aceste cabinete există din păcate și personal medical. Acolo unde nu există cabinete de medicină școlară, sarcina testării cu aceste teste antigen care presupun prelevare de către personal medical cu competențe în domeniu este la DSP-uri. E nevoie și de acordul părinților pentru efectuatea acestor teste antigen”, a adăugat ministrul.

Citește și: INEDIT Confesiunile unui călugăr în timpul pandemiei: Mi-e frică de o viitoare ‘castă a talibanilor’ ortodocși!

Sorin Cîmpeanu consideră că testele non-invazive, folosite deja în alte țări, ar fi mai ușor de acceptat.

„Din discuții am înțeles că în state perecum Franța sau Austria există testarea non-invazivă, teste de salivă, dar acest lucru depășește nivelul de competențe al Ministerului Educației. (…) Din perspectiva caracterului non-invaziv, considerăm că ele ar fi mai ușor de acceptat și oricum este o diferență majoră, pentru administrarea acestor teste înțeleg că nu este nevoie de personal medical calificat”, a completat Sorin Cîmpeanu.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend