Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Academia Română va organiza în toamna anului viitor Grupul de Studiere a Antisemitismului şi Holocaustului

Publicat

in

O conferinţă cu participarea cercetătorilor Academiei Române şi din mediul universitar din ţară şi străinătate va fi organizată în toamna anului viitor de Grupul de Studiere a Antisemitismului şi Holocaustului din cadrul acestui for, conform agerpres.

„Pentru anul 2022, calendarul de activităţi cuprinde, între altele, iniţierea, la Bucureşti, în toamnă, a unei conferinţe anuale cu participarea cercetătorilor din Academia Română şi din mediul universitar din ţară şi din străinătate, organizarea de mese rotunde în cadrul unor manifestări ştiinţifice cu acoperire naţională, instituirea unei colecţii editoriale, care să reunească studiile realizate în cadrul Grupului”, informează, marţi, Academia Română.

Grupul de Studiere a Antisemitismului şi Holocaustului a fost înfiinţat la începutul anului 2021.

Acesta reuneşte deocamdată 14 cercetători din institutele Academiei Române care activează în domeniile socio-umane: Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” – Bucureşti, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” – Iaşi, Centrul de Studii Transilvane – Cluj-Napoca, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” – Târgu Mureş, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului – Bucureşti.

Grupul activează sub patronajul preşedintelui acestui for, în cadrul Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie a Academiei Române, şi este coordonat de dr. Viorel Achim, cercetător principal la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din Bucureşti, specialist în minorităţi etnice în România secolelor XIX-XX, politica de populaţie în România în anii 1940-1944, Holocaust, istoria ţiganilor/romilor în România şi sud-estul Europei.

Scopul acestuia este de a stimula cercetarea în institutele Academiei Române pe cele două teme, astfel încât acestea să devină într-un orizont de timp rezonabil un loc care să conteze în peisajul cercetării internaţionale cu privire la istoria antisemitismului şi la Holocaust.

O direcţie importantă o reprezintă stimularea doctoranzilor de la Şcoala de Studii Avansate a Academiei Române, precum şi a doctoranzilor de la diverse universităţi coordonaţi de membri ai Grupului pentru abordarea unor teme dedicate antisemitismului şi Holocaustului sau a unor teme înrudite.

Printre activităţile publice organizate de Grupul de Studiere a Antisemitismului şi Holocaustului în anul care se încheie se numără colaborarea cu Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca la organizarea mesei rotunde „Memoria Holocaustului”, pe 27 ianuarie, un workshop intern, desfăşurat pe 15-16 decembrie, în care a fost prezentată şi aprobată strategia de cercetare şi planificarea activităţilor.

Grupul îşi manifestă deschiderea pentru colaborarea cu alte centre de cercetare şi specialişti din ţară şi din străinătate care se ocupă de studierea antisemitismului şi Holocaustului, pentru constituirea unei direcţii solide şi coerente de cercetare a acestei teme.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Procurorii și ofițerii SIS din Republica Moldova au descins la Igor Dodon, vizat în dosarul ‘săcoșă’

Publicat

in

De

Ofițerii Serviciului de Informații și Securitate, în comun cu procurorii anticorupție, au descins cu percheziții la domiciliul fostului președinte al R.Moldova și președintele de onoare al PSRM Igor Dodon.

Potrivit surselor Deschide.MD, perchezițiile au loc în cadrul dosarului „kuliok” (săcoșă). Mai exact, este vorba de imaginile video din anul 2019 de la sediul PDM în care Vlad Plahotniuc i-a transmis o pungă, în care ar fi bani, președintelui Igor Dodon. În imaginile video prezentate Dodon refuză să ia sacoșa și îi spune lui Plahotniuc să i-o dea lui Costea (n.r. Botnari), care la rândul său o va transmite lui Cornel (n.r. Corneliu Furculiță, membru PSRM). Din imaginile video rezultă că banii pe care îi ia Dodon de la Plahotniuc sunt pentru salarizarea celor din PSRM.

Aceleași surse au menționat că acțiunile de urmărire penală vor avea loc pe mai multe adrese.

De precizat că săptămâna trecută procurorul general interimar, Dumitru Robu, a semnat ordonanța privind repornirea urmăririi penale în dosarul „kuliok”, după ce în mai 2020, Procuratura Generală condusă pe atunci de Alexandr Stoianoglo a dispus neînceperea urmăririi penale, menționând că nu cunoaște cât de veridice sunt imaginile, în ce circumstanțe au fost făcute, dar și alte detalii inerente unor astfel de înregistrări.

Știre în curs de actualizare!

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

OMS nu a descoperit mutaţii ale variolei maimuţei

Publicat

in

De

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) nu deţine dovezi potrivit cărora virusul variolei maimuţei ar fi suferit mutaţii, a spus luni un cadru executiv al agenţiei sanitare a ONU, adăugând că această boală infecţioasă endemică în vestul şi centrul Africii nu prezintă tendinţa de a se modifica, informează Reuters.

Rosamund Lewis, directoarea secretariatului anti-variolă, parte din programul de urgenţe al OMS, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că mutaţiile sunt de obicei mai puţine în cazul acestui virus, iar secvenţierea genomică a cazurilor va ajuta la înţelegerea informată a focarului actual.

Cele peste 100 de cazuri suspecte şi confirmate din focarul recent depistat în Europa şi America de Nord nu au fost severe, a precizat şefa unităţii OMS pentru boli emergente şi zoonoze, precum şi director tehnic al departamentului pentru combaterea COVID-19, Maria van Kerkhove.

”Este o situaţie care poate fi ţinută sub control”, a spus ea.

Focarele sunt atipice, potrivit OMS, întrucât apar în ţări unde virusul nu circulă de obicei. Oamenii de ştiinţă încearcă să înţeleagă originea cazurilor şi dacă virusul a suferit vreo modificare.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend