Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

636 de milioane de euro pentru ca elevii să nu mai abandoneze cursurile: Sunt vizate 1.600 de şcoli + 780 de milioane de euro pentru Digitalizarea educaţiei

Publicat

in

1.600 de şcoli identificate cu un număr mare de elevi cu risc de abandon vor beneficia de scheme de granturi, potrivit Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), care urmează să fie supus dezbaterii publice.

Fondurile vor fi utilizate pentru intervenţii decise la nivelul şcolii, scrie agerpres.ro.

Citește și: Managerul Spitalului „Victor Babeș” din București: ‘Se pare că va fi și mai rău de atât, dacă vom continuă în acest ritm’

PNRR menţionează dezvoltarea unui mecanism de avertizare timpurie în educaţie privind elevii aflaţi în risc de abandon şcolar, precum şi un program de burse punte pentru liceu – sprijin financiar acordat pentru elevii aflaţi în risc de abandon şcolar la trecerea de la gimnaziu la liceu.

Bugetul iniţial de negociere pentru “România educată – Programul naţional de reducere a abandonului şcolar” este de 636 de milioane de euro.

Citește și: Ion Cristoiu: ‘Sub faldurile luptei împotriva corupției, capitalismul românesc a fost distrus. Capitaliștii români sunt pe cont propriu fiecare’

Participarea redusă la educaţie accentuează inegalitatea de şanse între elevi, fenomen intensificat în ultimul an de contextul epidemiologic naţional. România înregistrează o pondere ridicată a persoanelor care au părăsit timpuriu şcoala (15,3% în 2019) şi a tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare, prevede PNRR.

Conform sursei citate, la nivel naţional nu există un mecanism integrat care să abordeze problema părăsirii timpurie a şcolii. Nu se constată nicio îmbunătăţire a rezultatelor şcolare, în special în rândul copiilor din zonele rurale şi din zonele defavorizate din punct de vedere economic în ultimii ani.

Citește și: Ioana Ene Dogioiu: ‘Presiunea externă nu mai permitea menținerea SIIJ în forma actuală. Miza devenise ce va veni după SIIJ’

Pentru “România Educată – Digitalizarea educaţiei” bugetul iniţial de negociere este de 780 de milioane de euro. Reformele şi investiţiile presupun: flexibilizarea şi centrarea pe elev a sistemului educaţional prin digitalizare; dezvoltare digitală în domeniul educaţiei şi formării profesionale pentru o societate digitală şi o economie verde; consolidarea rezilienţei şi predictibilităţii funcţionale a sistemului de educaţie în era digitală; dezvoltarea competenţelor digitale ale cadrelor didactice de a utiliza resurse educaţionale deschise; dezvoltarea competenţelor digitale ale elevilor prin revizuirea curriculum-ului disciplinelor TIC, precum şi prin adaptarea curriculumului şcolar pentru învăţarea în mediul virtual.

Citește și: Măsurile restrictive și vaccinarea au eșuat în Germania: Crește alarmant numărul de infectări. Expert în sănătate – ‘Trebuie să revenim la izolare’

Alte aspecte vizate sunt: modificări legislative pentru generalizarea digitalizării proceselor şi conţinuturilor în educaţie; crearea unui mecanism de tip grant pentru dotarea unităţilor şcolare cu echipamente pentru asigurarea condiţiilor optime pentru învăţarea în mediul virtual, în funcţie de riscul socio-educaţional identificat, cu alocare mai mare per elev pentru şcolile mai vulnerabile; crearea unui mecanism de tip grant pentru dezvoltarea de centre digitale avansate în învăţământul preuniversitar şi universitar; dezvoltarea unui sistem de educaţie incluzivă prin elaborarea şi implementarea de programe accesibile de alfabetizare digitală pentru elevii cu dizabilităţi, sportivi şi elevi spitalizaţi; revizuirea platformei manualelor digitale (manuale.edu.ro), prin completarea cu auxiliare şcolare în format digital, pentru învăţământul preuniversitar.

Conform PNRR, pandemia de COVID-19 a demonstrat nevoia urgentă de a digitaliza sistemul educaţional într-un mod eficient şi incluziv; sistemul educaţional şi materialele educaţionale disponibile sunt neadaptate procesului de predare-învăţare în mediul virtual.

Citește și: Managerul Spitalului „Victor Babeș” din București: ‘Se pare că va fi și mai rău de atât, dacă vom continuă în acest ritm’ .

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

La o lună după înfrângerea sa, tabăra lui Trump se pregătea să pună mâna pe aparatele de vot – Politico

Publicat

in

De

La o lună după înfrângerea prezidențială a lui Donald Trump din 2020, un proiect de ordin executiv al Casei Albe i-a ordonat principalului oficial militar al națiunii să pună mâna pe aparatele de vot din Statele Unite, potrivit documentelor dezvăluite vineri de publicația Politico.

Documentul exploziv, de la Arhivele Naționale, evidențiază măsurile extreme pe care fostul președinte republican a fost dispus să le ia pentru a se agăța de putere, citează AFP.

„De astăzi, ministrul Apărării trebuie să sechestreze, să colecteze, să păstreze și să analizeze toate mașinile, toate echipamentele, toate informațiile stocate electronic” referitoare la alegeri, indică proiectul de trei pagini, nesemnat niciodată.

Datat pe 16 decembrie 2020, decretul prevedea și numirea unui procuror special responsabil cu depunerea plângerii pentru orice acuzații de fraudă decurgeau din sechestru.

Pentru a justifica acest proiect, documentul enumeră o serie de teorii ale conspirației – negate în mod repetat – asupra faptului că aparatele electorale ar fi fost sparte. Nu se știe de către cine a fost scrisă.

Este printre cele peste 750 de documente predate comisiei Camerei Reprezentanților care investighează asaltarea Capitoliului.

Comisia nu a răspuns solicitărilor AFP.

Acest grup, compus în principal din aleși democrați, urmărește să stabilească responsabilitatea lui Donald Trump și a anturajului său în asaltul asupra scaunului Congresului din 6 ianuarie 2021.

La un an după ce a părăsit oficial puterea, Donald Trump susține că alegerile din 2020 i-au fost „furate”. Potrivit sondajelor de opinie, mai mult de jumătate dintre alegătorii republicani sunt de acord cu el.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Pentagonul anunță un exercițiu naval NATO în Marea Mediterană / Rusia anunță și ea exerciții de amploare

Publicat

in

De

Pentagonul a anunțat vineri lansarea unui exercițiu naval de amploare NATO în Mediterana, luni, cu participarea portavionului american USS Harry Truman, în plină tensiune cu Rusia, care a anunțat ea însăși manevre navale în același timp, potrivit AFP.

„Neptune Strike 22 va dura până pe 4 februarie și are scopul de a demonstra capacitatea NATO de a integra forța de atac maritimă sofisticată a unui grup aeropurtat în sprijinul eforturilor de descurajare și apărare ale Alianței”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Kirby a dat asigurări că acest exercițiu se pregătește din 2020 și că nu are nimic de-a face cu tensiunile actuale din jurul Ucrainei, deși „Neptune Strike 2022” nu se afla pe lista exercițiilor planificate în 2022 publicată pe 14 decembrie de NATO pe site-ul său.

„Exercițiul în sine nu este conceput pentru a contracara genul de scenarii care ar putea apărea în jurul Ucrainei”, a spus el. „Este într-adevăr un exercițiu naval al NATO (…) menit să testeze o gamă largă de capabilități navale pe care dorim să fim siguri că le vom consolida în continuare”, a anunțat Kirby.

Rusia a anunțat joi exerciții navale complete. Peste 140 de nave de război și aproximativ 10.000 de soldați vor lua parte în lunile ianuarie și februarie la aceste exerciții desfășurate în Atlantic, Arctica, Pacific sau Mediterana.

Kirby a recunoscut că situația tensionată cu Rusia a stârnit discuții cu aliații cu privire la desfășurarea acestui exercițiu naval. „După discuții cu aliații noștri NATO, s-a decis să mergem mai departe”, a spus el.

USS Harry Truman și grupul său aeropurtat se află în Marea Mediterană de la jumătatea lunii decembrie.

Portavionul urma să se alăture zonei de operațiuni a comandamentului central (Centcom) dar ministrul american al Apărării Lloyd Austin a decis la sfârșitul lunii decembrie să-l țină în Mediterana pentru a-i „liniști” pe europeni în fața fricțiunilor cu Rusia.

Fără a menționa tensiunile din jurul Ucrainei, unde Kievul și aliații săi occidentali acuză Moscova că a adunat 100.000 de soldați la granițele țării în așteptarea unei posibile invazii, Pentagonul a subliniat că această schimbare a rutei „reflecta necesitatea unei prezențe continue în Europa”.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend