Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

4 propuneri pentru ca românii să aibă acces la medicamente de ultimă generație

Publicat

in

Zi de zi, noi știri privind descoperirea de medicamenteiși tratamente de ultimă generație sunt anunțate în presa internațională. Acestea înseamnă speranță pentru sute de mii de pacienți diagnosticați cu cancer, boli imunologice, boli neurologice, boli rare și multe altele. Speranța dispare însă atunci când pacienții se uită la statisticile din România. Un studiu realizat de IPSOS la comanda Asociație Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) la finalul lui 2021 – Reputația industriei farmaceutice inovatoare – arată că 72% dintre români au încredere în inovațiile industriei farmaceutice, însă doar 23% consideră că pacienții români au acces la medicamentele inovatoare, de ultima generație, pentru boli grave.

Acces la medicamente de ultimă generație Foto: freepik.com

Accesul la medicamente de ultimă generație înseamnă o viață mai lungă și mai bună, o populație activă și în final reduceri de costuri pentru sistemul de sănătate si pentru societate, în ansamblul său. Deși în ultimii doi ani s-au făcut eforturi, aproximativ 90 de medicamente noi și indicații fiind compensate de stat, decalajul față de alte țări europene se păstrează, ba chiar se adâncește.

Studiul anual WAIT, realizat de IQVIA împreună cu Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA) – EFPIA Patients W.A.I.T. Indicator 2021 Survey, publicat în aprilie 2022, arată că timpul mediu până la rambursare pentru tratamente inovatoare în țările UE și din Spațiul Economic European (SEE) continuă să fie de aproximativ 511 zile. Pacienții din Germania așteaptă în jur de 133 de zile pentru a avea acces la medicamente noi, în timp ce pacienții din România sunt nevoiți să suporte o așteptare de peste 899 de zile, noi situându-ne din nou pe ultimul loc într-un clasament european.

Există oare soluții? Cu certitudine, DA!

La nivel european, există trei angajamente ale industriei inovatoare, lansate de EFPIA în aprilie 2022, care ar putea reduce cu cel puțin 156 de zile timpul de acces în România:

1. Depunerea dosarelor de avizare a prețurilor și rambursare în maximum 2 ani de la autorizarea europeană;

2. Crearea unui portal în care vor fi introduse motivele întârzierilor în ceea ce privește accesul la inovație în fiecare stat membru și intenția de lansare a medicamentelor din portofoliu în fiecare țară din UE;

3. O metodologie de calcul al prețurilor nete care să țină cont de PIB/capita și de capacitatea de finanțare a statelor membre.

La nivel național, îmbunătățirea accesului și scăderea timpilor de așteptare se poate realiza prin:

1. Modificarea legislației în sensul introducerii unor termene clare de actualizare a Listei de medicamente rambursate și a protocoalelor terapeutice;

2. Încurajarea investițiilor în cercetare și dezvoltare și o politică de prețuri stabilă și stimulantă pentru inovație;

3. Modele de acces timpuriu la inovație (prin studii bazate pe practica clinică curentă, Fond de Inovație, etc);

4. Diversificarea tipurilor de metode de împărțire a riscului financiar între stat și industria farmaceutică, cuplată cu o bugetare multi-anuală și previzionarea mai bună a cheltuielilor.

State ca Franța, Anglia și Irlanda au stabilite acorduri de colaborare sau pacturi cu industria farmaceutică inovatoare pe perioade de 3 până la 5 ani, pentru încurajarea inovației. România ar trebui să analizeze aceste acorduri și să-și facă propriul model, în beneficiul pacienților români și al economiei românești. ARPIM a inclus aceste soluții în Pactul pentru Inovația în Sănătate, un document de colaborare cu factorii implicați în sănătate, lansat în noiembrie 2021, care așteaptă să fie discutat la nivel tehnic și mai apoi implementat la nivel legislativ.

Articol susținut de ARPIM

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Rușii care fug de mobilizarea lui Putin pot cere azil în SUA (Casa Albă)

Publicat

in

De

Cetăţenii ruşi care se fug de mobilizare pot solicita azil în Statele Unite, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, notează RADOR.

„Considerăm că, indiferent de naționalitatea lor, ei pot solicita azil în SUA și fiecare cerere în parte va fi examinată”, a spus Jean-Pierre. Autoritățile americane îi salută „pe toţi cei care solicită azil”, a adăugat secretarul de presă al Casei Albe. Din declaraţiile oficialului american nu rezultă că rușilor care fug de mobilizare li se va acorda un regim prioritar sau condiții speciale pentru acordarea azilului. Autoritățile germane au declarat că, în anumite circumstanțe, sunt dispuse să acorde azil celor care fug din armata rusă și „oponenților regimului Putin”.

Mobilizarea în Rusia a fost anunțată pe 21 septembrie. Din acea zi şi până în momentul de faţă, mii de ruşi au părăsit țara. Doar prin Kazahstan, Georgia, Mongolia și Finlanda vecine cu Rusia au plecat aproape 200 de mii de ruși. Unele țări membre UE – în special Letonia și Republica Cehă – au declarat că nu vor elibera vize rușilor care fug de mobilizare. La rândul său, Comisia Europeană a anunţat că Uniunea Europeană trebuie să garanteze dreptul de intrare pentru rușii care solicită azil, în contextul mobilizării.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

UE plătește prețul subminării democrației italiene (The Telegraph)

Publicat

in

De

Victoria lui Meloni la alegerile generale din Italia marchează respingerea de către popor a conducătorilor preferați de establishment-ul de la Bruxelles.

Aceasta e soarta tuturor politicienilor italieni de dreapta, să fie comparați cu Benito Mussolini. Giorgia Meloni, șefa partidului Fratelli d’Italia, nu face excepție. Ascensiunea ei rapidă, în fruntea unei coaliții de dreapta care a triumfat la alegerile din weekend, a îngrozit establishment-ul politic european. Și totuși, acuzațiile fățișe de fascism care i-au fost aduse nu au reușit să descurajeze mai mult de un sfert din electoratul italian să voteze cu această mamă singură până acum mai puțin cunoscută, care pronunță cuvintele cu echivalentul roman al unui accent Cockney [autorul sugerează că este mai „din popor” – n.trad.], relatează The Telegraph preluat de Rador.

Meloni e detestată de eurocrați precum Ursula von der Leyen, întrucât – în ciuda trecutului oarecum dubios al partidului ei – mulți italieni o văd ca pe chipul acceptabil al dreptei. Apelul ei la credință, drapel și familie însumează tot ceea ce UE consideră a fi reacționar, retrograd și plebeu.

Cu greu poate surprinde că unii precum Emmanuel Macron și Olaf Scholz ar prefera să trateze cu alți elitiști de seama lor precum premierul italian interimar Mario Draghi – fost șef al Băncii Centrale Europene, care nu a fost ales niciodată în funcția pe care o ocupă. Aceste alegeri au fost primele de după 2008 la care alegătorii efectiv au ales cine le va conduce guvernul. Toți ultimii șase premieri italieni au ajuns în funcție prin manevre de culise.

Și e evident că mulți italieni consideră că Meloni deține un lucru care unor tehnocrați precum Draghi le lipsește: autenticitatea. „Cea mai mare ambiție pe care o avem în viață este ca italienii să fie din nou mândri că sunt italieni”, le-a declarat ea simpatizanților ei duminică noaptea. Birocrații de la Bruxelles nu pot pricepe defel atracția unui asemenea patriotism și, de fapt, nici amploarea repulsiei provocate de tentativele lor de a pune la cale deznodământul politic pe care și-l doresc în Italia.

Noua coaliție îl va include probabil și pe Silvio Berlusconi, un fost premier octogenar care a fost cândva șeful lui Meloni. Deși câștigase un scrutin, Berlusconi a fost îndepărtat de la putere în 2011 fiindcă nu mai asculta de mediatorii puterii de la Bruxelles, fiind înlocuit cu un fost comisar european, Mario Monti. Acum, neîndoielnic spre marea lor iritare, bătrânul pungaș e din nou în cărți.

Firește că în Italia nu-și dorește nimeni o dictatură – indiferent ce ar spune unii dintre criticii mai stridenți ai lui Meloni. Italienii știu că n-au nevoie de un Mussolini pentru a face trenurile să ajungă la timp în gară. Dar, la fel ca britanicii, ei chiar vor să-și ia înapoi controlul.

Meloni n-a pledat niciodată pentru ieșirea din UE. Dar ea cere totuși ca țărmul mediteraneean al Italiei să fie păzit cum trebuie. În Italia trăiesc până la 750.000 de „clandestini” (imigranți ilegali), o chestiune care a și dominat campania electorală. Meloni a subliniat că, atunci când migrația din Siria în Germania devenise nesustenabilă pentru guvernul Merkel, UE a mituit Turcia pentru a-și închide granițele. Nici un fel de acord similar cu Libia nu i-a fost oferit Italiei de către Bruxelles.

UE a amenințat că va suspenda pachetul de 180 de miliarde de lire sterline în credite și subvenții – Planul de Redresare și Reziliență post-pandemic – dacă noul guvern nu se va conforma. UE a fost bucuroasă să subvenționeze guvernul de uniune națională al lui Draghi, dar nu va ezita să submineze coaliția de populiști de dreapta a lui Meloni. Ne putem aștepta ca ea să ignore astfel de amenințări de la Bruxelles. „Italienii ne-au ales pe noi, iar noi nu-i vom trăda”, a declarat ea.

Îmbrăcată lejer, în geacă de piele și blugi, această amazoană minionă are un stil diferit de al reginelor noastre războinice, de la Margaret Thatcher până la Liz Truss. Dar, cu toate neajunsurile ei, Giorgia Meloni e acum pe cale să ajungă propria Doamnă de Fier a Italiei. Ar fi o mare greșeală din partea UE, și de fapt din a oricui altcuiva, să o subestimeze.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend