Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

2000 de lei salariu minim net, fără a pune bugetul și economia pe butuci

Publicat

in

Supraimpozitarea muncii e o boală în țările post-comuniste: colapsul economiei centralizate a forțat milioane de disponibilizări, multe mascate ca pensionări anticipate, dar singura pârghie competitivă pe care aceste țări au putut-o găsi în anii `90 a fost scăderea de taxe pe capital și venituri. Bugetele publice au fost prinse astfel într-un clește al cheltuielilor mari cu pensiile și al încasărilor reduse. Presiunea s-a descărcat pe contribuțiile sociale, adică povara fiscală s-a mutat pe salariații rămași, descurajând munca salariată.

Stelian EneFoto: Arhiva personala

În România, rectificarea acestei situații se face pe sistemul „scapă cine poate”, diverse industrii și grupuri de interese reușind să obțină tratamente preferențiale. Din păcate, cu cât mai mulți „scapă”, cu atât crește dependența de contribuabilii rămași și impozitarea muncii rămâne ridicată pentru marea majoritate a salariaților, mai ales pentru lucrătorii de subzistență. Am ajuns să avem salariul minim cu cel mai mare cost fiscal din Europa și chiar să folosim salariul minim ca o pârghie fiscală, cu rolul de a albi o parte cât mai mare din salariul „real”, compus întotdeauna, în interpretarea statului, din minim + plicul „negru”.

Măsurile de fiscalizare a muncii anunțate pentru luna iunie nu ies din logica „scapă cine poate”:

  1. Circa 300.000 de angajați din industriile agricolă și alimentară sunt scutiți de impozitul pe venit, contribuția la sănătate și la Pilonul II.
  2. Firmele vor putea crește cu 200 de lei net veniturile angajaților cu salariu minim (și doar acestora) fără a plăti impozit și contribuții.

Prima măsură adâncește inechitățile și mai face încă o gaură într-un sistem deja ciuruit politic. Industriile agricolă și alimentară se adaugă sectorului construcțiilor, programatorilor și angajaților din cercetare care beneficiază de regimuri fiscale preferențiale – fără a mai menționa veniturile din muncă fiscalizată ca drepturi de autor, activități independente etc. „Cota unică” a devenit în practică o ciorbă toxică de excepții și portițe, la care se adaugă contribuții sociale triple față de impozit – pe care însă le plătesc doar categoriile care nu-s în stare să-și negocieze o exceptare.

A doua măsură, creșterea cu 200 de lei a deductibilității, e un pas timid în direcția corectă, din păcate defectuos implementat. Măsura este limitată în timp până la sfârșitul anului, deci unii antreprenori vor fi circumspecți să o aplice, dacă negociază salarii în sumă netă vor trebui să acopere și impozitul când expiră măsura. De asemenea, formula propusă induce puternice discontinuități ale ratei marginale de impozitare. De exemplu, un angajat care are deja un salariu brut negociat de 2750 de lei va câștiga cu 89 de lei mai puțin decât cineva care pornește de la minim și beneficiază de măsură. Practic, e penalizată negocierea anterioară și sunt încurajați și răsplătiți antreprenorii care plătesc cele mai mici salarii legal posibile.

Astfel de inițiative sunt lipsite de viziune și nu ne conduc spre un sistem fiscal coerent, european, cu reguli clare și echitabile, benefic pentru economie și lucrători.

O discuție serioasă despre fiscalizarea salariilor în România este cu atât mai urgentă cu cât instituțiile europene pregătesc Directiva privind salariile minime, care, probabil, va intra în vigoare undeva în 2023, după depășirea crizei ucrainene și a șocului energetic al iernii viitoare. Ca un cunoscător al procesului intim de negociere a Directivei, apreciez că sunt toate șansele ca forma finală să prescrie un nivel al salariului minim net la nivelul de 50% din salariul mediu în fiecare stat membru.

Pentru România, un salariu minim de 50% din mediu (6095 lei brut / 3565 lei net) înseamnă 1780 lei net pentru anul trecut sau în jur de 2000 de lei pentru anul acesta, dacă ținem cont și de inflație.

Ce ar implica un salariu minim de 2000 de lei net în contextul românesc?

În figura de mai jos este reprezentată distribuția statistică a salariilor lunare brute din România la sfârșitul anului 2021. Situația acoperă contractele cu normă întreagă înscrise în Revisal, deci nu include circa 400.000 de salariați din sistemul public care, din diferite motive legale, nu folosesc acest sistem (MAI, MAPN, servicii etc.; având în vedere salariile din aceste structuri, această carență metodologică nu e foarte importantă pentru discuția privind salariul minim).

E vizibilă aglomerarea contractelor la nivelul minim, peste 1,5 milioane, precum și un vârf similar la valoarea de 3000 de lei, salariul minim în construcții în 2021. Nu au fost prinse în grafic încă circa 360.000 de contracte în intervalul 8000 – 20.000 lei și 46.000 de contracte peste 20.000 lei brut/lună.

Aglomerarea veniturilor în zona de salariu minim are implicații fiscale importante. Contribuțiile și impozitele plătite de angajații cu salarii aproape de minim reprezintă venituri substanțiale de care bugetul se poate dispensa cu greu. 1,5 milioane de salarii minime aduc la buget de ordinul a 20 miliarde de lei pe an (1,5% din PIB sau 4-5% din veniturile totale), deci scăderea fiscalității în zona salariilor minime e problematică și renunțarea la „pârghia fiscală a salariului minim”, improbabilă.

Vă propun trei scenarii posibile de evoluție a fiscalității și a salariul minim legal în raport cu ținta europeană enunțată mai sus, de 2000 de lei net:

  • Scenariul A: Creșterea directă a salariului minim;
  • Scenariul B: O reducere de taxe de 550 de lei, care să se aplice tuturor salariilor din economie;
  • Scenariul C: O reducere variabilă a CAS pentru salariile sub medie + o indexare cu inflația a salariului minim.

Scenariul A ar corespunde unei abordări economice de stânga, continuăm modelul curent, creștem agresiv salariului minim fără modificări fiscale, adică se impune prin lege un salariu minim brut de circa 3400 lei, căruia îi corespunde netul urmărit de 2000 de lei. Întreaga povară e trimisă astfel spre mediul privat, care nu doar că susține creșterea salariilor angajaților săi, dar și o creștere consistentă a veniturilor la buget, de peste 2 miliarde de euro pe an, din care cam o treime va merge spre creșterea salariilor din sistemul public care erau sub noul minim.

Având în vedere rezistența justificată a mediului de afaceri la creșteri suplimentare de salariu minim, dar și riscul foarte tangibil ca asemenea creșteri să genereze șomaj și neperformanță financiară, e greu de crezut că această creștere drastică se va putea opera în mai puțin de 4-5 ani, în trepte de circa 200 de lei pe an. De asemenea, fiecare treaptă de mărire a salariului minim va antrena o creștere corespunzătoare a salariului mediu, adică ținta nominală se va îndepărta în fiecare an, fără a mai menționa inflația.

Scenariul B este abordarea complementară, neoliberală: reduceri egale de taxe aplicate tuturor salariilor în plată, astfel încât salariului minim brut actual de 2550 lei să-i corespundă un net de 2000 de lei. Practic toate salariile cu normă întreagă din economie cresc cu 550 de lei.

E o soluție pe placul mediului de afaceri, care observă o creștere imediată a salariilor nete fără niciun efort, o tăiere masivă de taxe și creșterea corespunzătoare a veniturilor consumatorilor.

Scenariul C e unul heterodox și cel pe care vi-l propun ca răspuns la provocarea din titlu. Scenariul recunoaște problema impozitării muncii ca una de curbă de taxare, salariile mici sunt sufocate în primul rând de contribuții „sociale” care ajung să aibă, dimpotrivă, un efect social advers, descurajând integrarea socială prin muncă salariată în special în zona veniturilor foarte mici. Soluția la această problema nu e desființarea sau scăderea salariului minim până la nivele mizere (sau, echivalent, ne-indexarea lui cu inflația), ci reducerea energică a contribuțiilor obligatorii pentru salariile sub medie.

Concret, pe lângă indexarea salariului minim cu inflația de la 2550 la 2700 de lei, propun să păstrăm sistemul actual și cotele de impozitare și contribuții, dar să introducem un prag de deducere variabil, raportat la nivelul salariului mediu, pentru care salariații nu datorează contribuții sociale obligatorii. O posibilă formulă (la nivel economic conceptual, fără detalii fiscale) este:

Prag deducere CAS = (6095 – Salariul brut)/2

Practic, salariații care câștigă peste salariul mediu, 6095 lei brut, păstrează impozitarea actuală. În schimb, salariile minime vor fi taxate cu un CAS efectiv de circa 10%, deoarece un plafon de 1700 de lei e scutit de CAS. Salariile între aceste extreme vor avea contribuții liniar crescătoare, pentru a nu introduce discontinuități care descurajează creșterea salariilor, ca în cazul măsurii criticată în deschiderea articolului.

Evident, propunerea e construită în ideea unui sistem de asigurări care promovează solidaritatea socială, neurmând să fie afectat dreptul la pensie sau accesul la sistemul sanitar al angajaților cu cote reduse; deficitul bugetului de pensii trebuie acoperit din alte surse.

Antreprenorii suportă, în acest scenariu, o indexare cu 150 de lei a salariului minim, dar toți acești bani merg direct în buzunarul angajaților lor, iar la această sumă se adaugă mai mult de 300 de lei care nu mai sunt impozitați de stat, pentru o creștere netă a salariului de 470 de lei. Creșteri nete au și angajații cu salarii mai mari, + 291 lei pentru salariile de 3500 de lei și + 235 lei pentru salariile de 4000 de lei. Dacă în sistemul actual mediul de afaceri se plânge adesea că nu poate crește salariile din pricina impozitării excesive, scenariul C ar răsturna complet această paradigmă.

În tabelul de mai jos am estimat impactul agregat al celor trei scenarii asupra bugetului și mediului privat, aplicând formulele de impozitare propuse pe histograma salarială din economia României, cu ajustările și extrapolările de rigoare. Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Weekend trending în Veliko Tărnovo: ce poți să faci în acest minunat oraș turistic bulgăresc, dincolo de clișee

Publicat

in

De

​În această săptămână de vacanță (pentru mulți dintre noi) mutăm rubrica de recomandări „Weekend trending” în Veliko Tărnovo, un oraș turistic bulgăresc aflat la trei ore distanță de București.

Restaurantul Shtastliveca din Veliko TărnovoFoto: Facebook

Veliko Tărnovo este o destinație unde vei găsi tot timpul foarte mulți români. O parte din ei sunt în tranzit, folosind frumosul orășel bulgăresc pe post de popas în drumul spre (sau dinspre) Grecia, prin vama de la Makaza. Alții aleg să petreacă aici un city break, pentru că întreaga zonă este plină de peisaje deosebite, iar orașul în sine are suficient de multe atracții pentru a-ți umple cu vârf și îndesat un weekend.

În plus, prețurile sunt chiar mai mici ca în orașele turistice din România – chiar și benzina e un pic mai ieftină la bulgari (3,4 leva/ litru, adică 8,6 lei).

Pentru că și eu am avut ocazia recent să vizitez de două ori Veliko Tărnovo, am reușit să adun câteva recomandări utile pentru oricine dorește să se bucure de o masă excelentă cu o priveliște memorabilă, o cafea de specialitate din boabe prăjite de un român, beri artizanale bulgărești excelente și altele.

Samurai Specialty Coffeeshop. FOTO: Facebook

După ce ai condus până aici și ai parcat mașina (parcarea în oraș costa 1 leva / oră) cel mai probabil vei dori să te energizezi cu o cafea bună. Cea mai interesantă cafenea de specialitate din oraș este fără doar și poate Samurai Specialty Coffeeshop (Stefan Stambolov 38).

Un loc în care-ți vei da seama că în Veliko Tărnovo sunt foarte mulți oameni cool, care vin aici să lucreze remote, pe terasa cu vedere la bulevard. Cafeaua de specialitate este asigurată de MABÓ Coffee Roasters, a românului Bogdan Georgescu, vicecampion mondial la prăjit cafea. De asemenea, găsești în meniu și deserturi care merg bine cu cafeaua, dar și beri artizanale.

Apropo de beri artizanale, chiar peste drum de Samurai, găsești Zavera Craft Beer Shop and Bar (Stefan Stambolov 37). Aici poți să încerci câteva dintre berile artizanale ale bulgarilor, pentru că au destule și multe dintre ele sunt surprinzătoare, cum ar fi, de exemplu, Summer Blanche de la microberăria Hills, cu un conținut scăzut de alcool (3,8%) și un gust extrem de răcoritor. Bineînțeles, dacă urmează să conduci, poți lua câteva la pachet, pentru a le savura la destinația finală.

Pentru un brunch cu adevărat deosebit trebuie să mergi la Shtastliveca, „The Lucky One” (Stefan Stambolov 79). Este cel mai lăudat restaurant din oraș și e pe bună dreptate. Atât mâncarea, cât și priveliștea sunt incredibile. În meniu vei găsi multe specialități bulgărești, dar și pizza foarte bună.

O idee bună ar fi ca, dacă după Veliko Tărnovo urmează să conduci din nou timp de câteva ore, să iei la to go și o pizza pentru mai târziu. Prețurile sunt decente – o masă pentru două persoane, cu tot cu băuturi, te duce la 50-60 de leva, adică 125-150 lei. Aici vei avea parte și de una dintre cele mai frumoase priveliști asupra orașului și a Parcului Sveta Gora, cu monumentul Dinastiei Asen.

Ego 1. FOTO: Facebook

Un alt restaurant care merită încercat, în cazul în care nu mai găsești loc la Shtastliveca, este Ego 1 (Nezavisimost 17). Și acesta oferă o priveliște frumoasă asupra orașului, iar mâncarea este bună.

În cazul în care ai poftă de burgeri, VkusoteriA (Hadzhi Dimitar 2) este locul în care trebuie să mergi atunci când ești în Veliko Tărnovo. În bulgară, „Vkus” înseamnă „gust”, pentru că asta și oferă micul local: preparate cu gust, comfort food.

VkusoteriA. FOTO: Facebook

Burgerii de aici sunt lăudați de toți cei care i-au încercat și în plus vin la pachet cu o spirala crocantă făcută dintr-un cartof. Mai mult, vei găsi aici și cafea bună, de specialitate. Deci, e cu siguranță locul în care să mergi atunci când ești doar în tranzit și nu vrei neapărat să petreci prea mult timp în oraș și nici nu te interesează să ai o panoramă asupra orașului, ci doar o masă gustoasă și consistentă. În cazul în care te întrebi, au și burgeri vegetarieni extrem de buni.

Dacă rămâi mai mult în oraș și vrei să ai parte și de ceva distracție și viață de noapte, trebuie să treci pe la Tequila BAR Funky Monkey (Stefan Stambolov 32), un cocktail bar cu o atmosferă extraordinară și cu o terasă generoasă și cât se poate de centrală.

Tequila BAR Funky Monkey. FOTO: Facebook

Barul s-a născut în jurul poveștii de dragoste a celor doi proprietari Darina și Ivan, iar echipa de barmani și mixologi este una foarte profi și premiată.

Ristretto (Hristo Botev 13) e un alt cocktail bar ce merită încercat, specializat mai ales în cocktailuri cu gin. Are și pizza bună pentru cei cărora li se face foame după ce au consumat un cocktail.

Hipster Bar. FOTO: Facebook

Un alt bar pe care nu trebuie să-l ratezi când ajungi în Veliko Tărnovo este Hipster Bar (Pop Matey Preobrazhenski 4), situat în inima centrului vechi. Aici au loc tot felul de concerte și evenimente culturale, nu doar seara, uneori chiar în timpul zilei. Terasa din lemn, în trepte, este și unul dintre cele mai pozate locuri din Veliko Tărnovo.

Poți să faci aici o oprire pentru o bere, o cafea sau o gustare. În acest weekend (25-26 iunie) își sărbătorește și aniversarea a șase ani de existență. Tot în acest weekend, la Veliko Tărnovo are loc și Festivalul Medieval Turnovgrad care se va desfășura în cetatea Tsarevets. Festivalul își propune să arate cum trăiau bulgarii în „epoca glorioasă și misterioasă a Evului Mediu”.

Timp de trei zile vor avea loc reconstituiri istorice ale vieții, bucătăriei, meșteșugurilor, artelor și abilităților militare ale Bulgariei, Bizanțului și Europei din secolul XII-XIV. Tema de anul acesta este „Regele Ivan Alexandru – Iubire și diplomație” și este dedicată perioadei de domnie a celebrului domnitor bulgar (1331 – 1371).

Mai mult, în seara de 25 iunie, de la ora 21:40, zidurile cetății Tsarevets vor deveni scena pentru un spectacol de lumini și lasere, în cadrul evenimentului „Sound and Light”. Mai multe detalii găsești pe pagina evenimentului.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

CM de la Budapesta – Al cincilea titlu mondial consecutiv la 800 m liber pentru Katie Ledecky

Publicat

in

De

Înotătoarea americană Katie Ledecky a cucerit al cincilea său titlu mondial consecutiv la 800 m liber, vineri la Budapesta, trecându-şi cu această ocazie în palmares a 19-a medalie de aur la Campionatele Mondiale, un record pentru înotul feminin.

Ledecky, în vârstă de 25 ani, a reuşit această performanţă la ceva mai mult de o oră după victoria suedezei Sarah Sjostrom la 50 m fluture, probă în care sportiva scandinavă a câştigat a patra sa coroană mondială consecutivă.

Spectatorii prezenţi în tribunele Duna Arena din capitala Ungariei au salutat, totodată, performanţa eroului local Kristof Milak, care a intrat în posesia aurului la 100 m fluture, după ce a urcat miercuri pe cea mai înaltă treaptă a podiumului la 200 m fluture.

Tot vineri, Kaylee McKeown din Australia, triplă campioană olimpică la Tokyo, a cucerit primul ei titlu mondial, la 200 m spate, în timp ce ştafeta mixtă a ţării sale a dominat proba de 4×100 m liber, în finala căreia s-a impus cu un nou record al lumii (3 min 19 sec 38/100), al treilea stabilit de la debutul actualelor Campionate Mondiale.

Rezultate înregistrate în finalele disputate vineri:
FEMININ
200 m spate
1. Kaylee McKeown (Australia) 2:05.08
2. Phoebe Bacon (SUA) 2:05.12
3. Rhyan White (SUA) 2:06.96

800 m liber
1. Katie Ledecky (SUA) 8:08.04
2. Kiah Melverton (Australia) 8:18.77
3. Simona Quadarella (Italia) 8:19.00

50 m fluture
1. Sarah Sjostrom (Suedia) 24.95
2. Melanie Henique (Franţa) 25.31
3. Zhang Yufei (China) 25.32

MASCULIN
50 m liber
1. Benjamin Proud (Marea Britanie) 21.32
2. Michael Andrew (SUA) 21.41
3. Maxime Grousset (Franţa) 21.57

100 m fluture
1. Kristof Milak (Ungaria) 50.14
2. Naoki Mizunuma (Japonia) 50.94
3. Joshua Liendo Edwards (Canada) 50.97

Ştafetă mixtă 4×100 m liber
1. Australia (Jack Cartwright, Kyle Chalmers, Madison Wilson, Mollie O’Callaghan) 3:19.38 – record mondial
2. Canada (Joshua Liendo Edwards, Javier Acevedo, Kayla Sanchez, Penny Oleksiak) 3:20.61
3. Statele Unite (Ryan Held, Curry Brooks, Torri Huske, Claire Curzan) 3:21.09

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend