Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

​Talibanii vor „relații diplomatice puternice cu Germania”

Publicat

in

Talibanii au idei clare cu privire la relațiile viitoare cu Germania, după preluarea puterii în Afganistan. „Vrem relații diplomatice puternice și oficiale cu Germania”, a spus purtătorul de cuvânt al acestora, Zabihullah Mujahid, pentru Welt am Sonntag. În plus, talibanii ar dori ca guvernul german și alte țări să ofere sprijin financiar, ajutor umanitar și cooperare în domeniul sănătății, agriculturii și educației.

Germanii au fost întotdeauna bineveniți în Afganistan, a declarat Mujahid publicației amintite.

„Chiar și în timpul Regatului, în urmă cu 100 de ani, germanii au facut mult bine în Afganistan. Din păcate, ei s-au alăturat americanilor. Dar acest lucru este acum iertat”, a mai spus Mujahid.

Germania depinde de discuțiile cu talibanii, deoarece după încheierea operațiunii de evacuare militară, vrea să permită mai multor persoane care caută protecție, să părăsească Afganistanul.

Redeschiderea ambasadei

Ministrul federal de externe, Heiko Maas, a spus în urmă cu câteva zile: „Dacă ar fi posibil din punct de vedere politic și dacă situația de securitate o permite, atunci Germania ar trebui să aibă din nou propria sa ambasadă la Kabul”. Politicianul SPD a subliniat însă că reprezentarea diplomatică nu înseamnă recunoașterea unui guvern taliban.

Guvernul german a închis ambasada la Kabul după rapida preluare de putere a talibanilor.

Ambasadorul Markus Potzel a fost trimis la Doha, în Qatar, pentru a purta discuții cu islamiștii. În capitala emiratului din Golf, talibanii își au biroul politic, care funcționează ca un fel de minister de externe.

Cu toate acestea, primii reprezentanți talibani s-au întors deja din Doha, în Afganistan. De aceea, nu e clar modul în care se poate menține chiar și această comunicare informală, cu noii conducători.

Situația va degenera

Șeful Statului Major al SUA, Mark Milley, privește situația politică din Afganistan cu mare îngrijorare. Potrivit presei germane, Milley a declarat pentru Fox News, într-un interviu acordat la baza aerienă Ramstein din Germania, că nu știe dacă talibanii vor putea să își consolideze puterea și să formeze un guvern.

„Evaluarea mea militară este că situația va degenera, probabil, în război civil”. O astfel de perspectivă ar putea duce la scenariul în care grupuri teroriste vor dori să profite de vidul de putere din Afganistan, a avertizat Milley.

Este de presupus că Al Qaeda se va regrupa, că extremiștii Statului Islamic își vor extinde influența „sau că un număr mare de alte grupări teroriste se vor răspândi în Hindukush”. „S-ar putea ca în 12, 24 sau 36 de luni să vedem cum terorismul reapare din această regiune. Iar noi îl vom urmări”, a mai spus el.

Situația din Valea Punjir-ului este, de asemenea, dificilă. În prezent se duc lupte acerbe între talibani și Frontul Național de Rezistență din Afganistan, condus de liderul Ahmad Massud. Ambele părți pretind că au controlul în zonă.

Ahmad Massud este fiul unuia dintre cei mai importanți lideri în războiul împotriva trupelor sovietice din anii 1980, care nu au putut să preia controlul asupra Văii. În timpul primului regim controlat de talibani, din 1996 până în 2001, tatăl lui Masud a reușit să respingă atacurile islamiștilor.

UE vrea contacte tehnice

Din motive de îngrijorare pentru stabilitatea în regiune și în perspectiva unei catastrofe umanitare, și Uniunea Europeana caută contactul cu talibanii. Dauna ar fi și mai mare, dacă toate canalele de comunicare cu talibanii ar fi acum anulate, s-a spus la reuniunea de săptămâna trecuta, a miniștrilor de externe ai țărilor UE.

Dacă Europa vrea să ajute oamenii din Afganistan, atunci trebuie vorbit cu noul guvern, a declarat Înaltul Reprezentant al diplomației UE, Josep Borrell. „Dar asta nu înseamnă recunoaștere din partea guvernului, ci e vorba doar despre contacte tehnice”.

Pârghia pe care europenii vor să o folosească sunt banii. Borrell a anunțat că fondurile de ajutor umanitar ar putea fi chiar mărite. Însă această mărire „o vom controla, conform regulilor și condițiilor noastre”, a avertizat el.

Una dintre condiții este ca Afganistanul să nu redevină o bază pentru terorismul internațional. Condiția numărul doi este utilizarea legală a ajutorului umanitar, care ar trebui să ajungă acolo unde este nevoie. Prin urmare, fondurile UE de ajutorare sunt procesate, inițial, prin organizațiile internaționale care se află încă în țară.

În plus, UE cere respectarea drepturilor omului, ale femeii în special, s-a mai spus la reuniunea miniștrilor de externe.

Există însă îndoieli, dacă Occidentul este în prezent în măsură să pună condiții, mai ales că talibanii au declarat, în repetate rânduri, că de acum încolo vor guverna cu legea Sharia. Și astfel se pune sub semnul întrebării, cum poate fi reconciliat acest mod de a guverna cu drepturile universale ale omului.

Ministrul federal de externe, Heiko Maas, a recomandat moderație în așteptări. Nimeni nu are iluzia că „aceea ce este important pentru noi va fi îndeplinit sută la sută, în următoarele zile”. „Cred că trebuie să vedem situația pe termen mediu și lung”, a spus politicianul SPD. Din perspectiva politicii externe germane, în prezent nu există alternative la negocierile cu talibanii, a mai precizat el.

Urgență maximă, rezonanță minimă

O catastrofă umanitară se anunță în Afganistan, odată cu apropierea iernii. E o lipsă de alimente și medicamente, care, din punctul de vedere al lui Maas, este un motiv convingător pentru disponibilitatea de a se angaja în dialog, cu scopul de a oferi asistență. În plus, în călătoria sa în statele vecine Afganistanului, ministrul german de externe nu a găsit rezonanță când a venit vorba de acceptarea refugiaților afgani.

Țări precum Uzbekistan, Tadjikistan și Pakistan s-au arătat puțin dispuse să acorde refugiu și mai multor afgani. Legat de urgența umanitară, acestea vor ca Occidentul să facă ceva chiar în Afganistan, și nu din afara țării. De aceea, este important, potrivit lui Maas, „ca stabilitatea întregii regiuni să nu se prăbușească”.

Din cate se vede, europenii vor sa țină un picior în ușa întredeschisă de talibani. Iar acest lucru se încearcă și în China, unde s-au luat deja angajamente concrete de ajutor.

NATIONAL

Joi seara, o dronă militară a căzut în Insula Mare, la 8 km de Brăila și 23 de kilometri în interiorul teritoriului românesc- presa locală din Brăila

Publicat

in

Este cel mai grav incident pentru noi, de la începutul războiului pornit de Rusia contra Ucrainei, evenimentul cu cea mai mare pătrundere pe teritoriul României, susțin surse din cadrul forțelor de ordine.

Breaking NewsFoto: Nakhorn Yuangkratoke / Alamy / Alamy / Profimedia

„Până la analizarea de către MApN nu speculăm în privința originii dronei”, au spus aceleași surse.

Alerta că o dronă de proveniență militară a căzut între municipiul Brăila și comuna Frecăței a venit joi seara în rândul instituțiilor de forță din județul Brăila, conform informațiilor oferite de surse confidențiale.

Sunat, prefectul județului, Iulian Timoftei, nu a comentat evenimentul, susținând că toate eventualele informații militare sunt apanajul MApN.

Locul unde a căzut drona se află în Insula Mare a Brăilei, la 8 kilometri de orașul Brăila și la 23 de kilometri de granița cu Ucraina.

O confirmare oficială, independentă, este redată de publicația locală „Ziarul Comunitatea”, care îl citează pe colonelul Ștefan Stoian, purtător de cuvânt al ISU Brăila. Acesta spune că se aștepta ca sătenii să sune la 112 în cazul unui astfel de eveniment, dar nu au făcut-o, „așa cum trebuia”.

„Am auzit bubuitura, dar nu știu unde a căzut”, a declarat un martor ocular, lucrător la bacul care face trecerea spre Insula Mare. Declarația a fost oferită pentru o altă publicație locală, debraila.ro.

Ce drone rusești au mai căzut în România de la invazia Ucrainei

Nu mai puțin de 3 drone rusești au căzut în România în 10 zile în septembrie 2023, ultima fiind descoperită pe 13 septembrie între satele Nufăru și Victoria din comuna Nufăru, județul Tulcea.

Primele două cazuri de resturi de dronă găsite pe teritoriul românesc au fost lângă localitatea Plauru, aflată practic pe graniță, însă Nufăru și Victoria sunt mult mai departe de frontieră.

În niciunul din cele trei cazuri anterioare, radarele României nu au detectat nimic.

De ce nu au detectat atunci radarele Armatei nimic?

„Nu aș vrea să interpretăm asta ca pe o vulnerabilitate a României. Niciun radar, de oriunde din lume, nu are posibilități nelimitate. Sunt legile fizicii. De aceea, paleta de măsuri pentru diminuarea riscurilor trebuie să includă și măsuri de protecție civilă”, a spus pe 13 septembrie, la Digi 24, purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spînu.

El a explicat și cum funcționează radarele, vorbind despre „limitări tehnice” atunci când astfel de drone atacă de la înălțimi mici:

„Atunci când mijloacele de acest tip, dronele de atac folosite de Federația Rusă, atacă de la înălțimi mici și foarte mici, de până în 100 de metri, este un principiu de radiolocație, de fizică – mijloacele radar la aceste înălțimi mici și foarte mici obțin imagini foarte greu pentru că la această înălțime există elemente de relief, există vegetație, chiar păsări, iar dronele au dimensiuni foarte asemenătoare cu ale păsărilor.

Deci există foarte multe limitări tehnice pentru orice tip de radiolocator din lume, oricât de performant ar fi. Noi dispunem de aparate de radiolocație de ultimă generație”.

„Facem toate eforturile ca să asiguărm un grad de siguranță. Cu un război la graniță, nimeni nu poate oferi certitudini, dar facem toate eforturile”, adăugat el.

Referințe:

Citeste mai mult

NATIONAL

Un microbuz s-a răsturnat în județul Suceava: Cinci persoane au fost transportate la spital

Publicat

in

​Un microbuz în care se aflau șase persoane s-a răsturnat vineri în localitatea Prisaca Dornei din județul Suceava. Potrivit ISU Suceava, cinci dintre pasageri au suferit diverse traumatisme și au fost transportate la spital pentru a primi îngrijiri medicale.

ambulantaFoto: INQUAM Photos / Octav Ganea

„În microbuz se aflau şase persoane, toate adulte, care sunt conştiente şi cooperante. Cinci dintre cele şase persoane necesită îngrijiri medicale. Victimele, care au suferit diverse traumatisme, sunt monitorizate de cadrele medicale şi paramedicale”, a anunțat ISU Suceava, citat de Agerpres.

Două dintre victime au fost transportate la Centrul de Primiri Urgenţe Gura Humorului şi trei la Centrul de Primiri Urgenţe Câmpulung Moldovenesc.

La locul producerii accidentului au fost trimise două autospeciale cu accesorii pentru descarcerare, două ambulanţe SMURD şi patru echipaje ale Serviciului de Ambulanta Judeţean.

Cauza producerii accidentului urmează să fie stabilită de polițiștii rutieri.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend