Premierul Ilie Bolojan a prezentat, recent, într-o conferinţă de presă, problemele sistemului de justiţie pe partea de pensionare, el arătând că suntem în situaţia în care două treimi dintre magistraţii din România ies la pensie la 47, 48, 49 de ani şi ani de zile, pensiile au fost mai mari decât salarile lucru care este total anormal şi nu există nicăieri. Premierul a mai anunţat că guvernele României din ultimii ani au trebuit să plătească, prin titluri executorii, aproximativ 10 miliarde de lei, aproximativ 2 miliarde de euro, diferenţe salariale, în acest sistem de justiţie şi că este nevoie de o nouă lege de salarizare care să nu permite interpretări, adăugând că speră ca acest lucru să se realizeze în toamnă.

Ilie Bolojan, despre eventuala ieşire a PSD din coaliţie: „Sper să nu avem o astfel de situație. Orice guvern rămâne în funcţie atât timp cât are susţinere în Parlament”

„Și sunt trei probleme de fond. Una ține de vârsta de pensionare. Nu mai putem accepta, orice s-ar spune, o plecare în pensie la 48- 50 de ani sau o plecare eșalonată care să se întindă până în 2062, pentru că nu este normal acest lucru. Numai nu mai acceptă nici societatea și este anormal. Nu este normal să ai o pensie care este cât ultimul salariu, așa cum din păcate, se întâmplă astăzi. Nu există nicăieri o astfel de situație, nici în România, în alte sectoare, dar nici în Europa, în sectoare similare. Și, de asemenea, apropo de de procesele care se judecă de către magistrați”, mai spune premierul Bolojan, potrivit Antena 3.

„Avem o problemă de salarizare în această zonă, pentru că prin zeci de mii de procese care au fost declanșate, peste 23.000 de procese sau generate sentințe judecătorești, care au însemnat că statul român a plătit până acuma peste două miliarde de euro doar sume suplimentare ca diferență de salarii. Și acest lucru și acest lucru și acest lucru trebuie rezolvat. Deci primele aspecte care țin de atragerea de fonduri europene, de vârsta de pensionare și de cuantumul pensiei vor fi rezolvate prin prevederile din acest pachet, iar partea de salarizare e nevoie de o lege de salarizare clară, care să nu le afecteze salariile în magistratură, dar care să nu mai permită aceste procese, adică să fie lucrurile cât se poate de clare, pentru că altfel, pur și simplu, salarizarea este scăpată de sub control și nu ne mai putem permite acest lucru.”, conchide Ilie Bolojan.

Preşedinţii Curţilor de Apel din România au condamnat, într-un comunicat de presă comun, ”atacurile repetate, nefondate, injurioase şi distructive purtate în mod susţinut la adresa judecătorilor” şi arată că pensiile de serviciu ale judecătorilor ”nu sunt o invenţie românească”. Ei spun că ”reforma privind pensiile de servciu ale magistraţilor a fost deja finalizată”.

”Preşedinţii curţilor de apel condamnă atacurile repetate, nefondate, injurioase şi distructive purtate în mod susţinut la adresa judecătorilor, cu scopul vădit de a afecta forţa puterii judecătoreşti în raporturile sale cu celelalte două puteri, în special cu cea executivă, sub pretextul „reformei” pensiilor de serviciu, efectul fiind decredibilizarea puterii judecătoreşti, cu consecinţe directe asupra dreptului la o justiţie echitabilă a cetăţenilor. Dezbaterile recente au fost marcate de discursuri agresive, generalizări nedrepte şi etichetări care urmăresc să alimenteze o atitudine ostilă faţă de sistemul judiciar. Se ignoră voit faptul că statutul judecătorului are la bază standarde internaţionale, nu naţionale, generate de natura specifică a funcţiei, nivelul de responsabilitate, incompatibilităţile legale şi interdicţiile profesionale, precum şi de necesitatea asigurării independenţei sale în raport de celelalte puteri ale statului”, se arată în comunicatul transmis de preşedinţii Curţilor de Apel din România.
Magistraţii spun că scopul acestei campanii este vădit şi scopul este ”timorarea judecătorilor”, precum şi ”distrugerea încrederii cetăţenilor în actul de justiţie”.

”Este vădit că scopul real al acestei campanii, pornită şi continuată susţinut şi agresiv în ultimele luni nu are, în realitate, drept scop principal reformarea pensiilor de serviciu, pentru a răspunde cerinţelor Comisiei Europene, ci timorarea judecătorilor şi distrugerea încrederii cetăţenilor în actul de justiţie, exact în momentul în care măsurile de austeritate preconizate de Guvern vor afecta milioane de cetăţeni”, se mai arată în comunicat.

Preşedinţii Curţilor de Apel mai spun că în perioadele de criză economică numărul litigiilor între cetăţeni şi stat creşte.

”În mod absolut previzibil, în perioadele de criză economică şi austeritate, numărul litigiilor purtate între cetăţeni şi stat creşte exploziv. Aşa s-a întâmplat, de exemplu, după 2009, când litigiile generate de criza economică au fost de ordinul sutelor de mii. Aceste valuri imense de litigii au fost şi vor fi gestionate de judecatorii aflaţi în activitate, ce trebuie să aibă independenţa reală şi resursele necesare pentru a le soluţiona corect şi în termen rezonabil. O justiţie slabită, cu resurse umane insuficiente şi descurajate, atacată sistematic, de multe ori prin termeni pur si simplu abjecţi, folosiţi inclusiv de către oameni politici, într-o campanie bazată pe manipulare, minciună şi ostilizarea populaţie nu profită cetăţeanului, ce devine la rândul lui slab în raporturile sale cu statul. Mai mult, statul însuşi devine slab şi vulnerabil atunci când puterea judecătorească este sistematic atacată”, transmit magistraţii.

De asemenea, semnatarii comunicatului de presă  spun că este datoria lor să demaşte tendinţa clasei politice de a limita accesul cetăţenilor la justiţie.

”Tendinţa clasei politice de a limita, pe diverse căi, accesul cetăţenilor la justiţie este evidentă şi este datoria noastră, ca judecători, să o demascăm ca atare. În pandemie, au existat două decizii ale Curţii Constituţionale prin care se cerea legiuitorului să modifice legea pentru a permite cetăţenilor să aibă acces la justiţie, fapt ignorat cu desăvârşire de acesta. Accesul cetăţenilor la justiţie pentru apărarea drepturilor lor salariale a fost apoi sever limitat prin adoptarea OUG 62/2024, ce a avut ca efect blocarea cursului proceselor în faţa instanţelor de fond şi sufocarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin sute de cereri de pronunţare a hotărârilor preliminare în astfel de cauze. În momente dificile, când drepturile cetăţenilor pot fi afectate de măsurile statului, revine puterii judecătoreşti sarcina de a restabili legalitatea. Acest lucru poate fi făcut de judecători ce nu sunt dependenţi de Guvern şi nu sunt ţintele unei campanii de ură promovate împotriva acestora”, se precizează în document.

Reforma pensiilor de serviciu este doar un pretext, mai acuză semnatarii. Potrivit acestora, reforma a fost deja finalizată.

”Dovada faptului că reforma pensiilor de serviciu este doar un pretext rezultă din chiar motivele invocate de Guvern, şi anume faptul că, fără aceste modificări, România ar pierde 213 milione de Euro, fonduri europene. Această afirmaţie este însă falsă! Supendarea fondurilor a fost consecinţa pronunţării deciziei CCR 724/2024 prin care a fost anulată supraimpozitarea tuturor pensiilor de serviciu – nu doar a judecătorilor – fiind, deci, necesară modificarea legii atât în acord cu decizia Curţii Constituţionale, cât şi cu cerinţele Comisiei în ceea ce priveşte cuantumul pensiilor în plată. Mai mult, în scrisoarea trimisă Guvernului de către Comisia Europenă se cere respectarea garanţiilor constituţionale privind pensia de serviciu a magistraţilor. Subliniem faptul că reforma privind pensiile de servciu ale magistraţilor a fost deja finalizată, vârsta de pensionare urmând a creşte etapizat până la 60 de ani, iar cuantumul pensiei a fost limitat la cel al indemnizaţiei. Acestă lege a fost adoptată după consultări cu Comisia Europenă, a fost validată prin Decizia nr. 467/2023 a Curţii Constituţionale şi corespunde standardelor europene obligatorii şi pentru statul român”, se arată în comunicat.

Preşedinţii Curţilor de Apel spun că pensiile de serviciu nu sunt o invenţie românească.

”Pensiile de serviciu ale judecătorilor nu sunt o invenţie românescă, ci derivă dintr-un statut ale cărui coordonate sunt unanim recunoscute la nivel european. Reamintim că, prin decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din cauza C-762/23, obligatorie pentru toate statele membre al Uniunii Europene, se stabileşte că pensia de serviciu a judecătorilor trebuie să fie cât mai apropiată de salariul în plată, pentru a asigura independenţa justiţiei sub componenta sa financiară. Publicarea, aşadar, a unui proiect de lege direct de către Guvernul României, ce încalcă jurisprudenţa recentă a Curţii Constituţionale, fără nici un fel de consultări prealabile, însoţită de o campanie de presă de o agresivitate fără precedent îndreptată direct împotriva magistraţilor, are ca efect direct slabirea puterii judecătoreşti în raporturile sale cu celelalte puteri şi dezechilibrarea gravă a raporturilor dintre acestea”, spun magistraţii.

Semnatarii comunicatului fac referire şi la ”dubla măsură adoptată de Guvern”  în abordarea temei privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.

”Subliniem, în acelaşi sens, şi dubla măsură adoptată de către Guvern în modalitatea de comunicare publică şi abordare a chestiunii pensiilor de serviciu. Dacă pentru magistraţi aceasta s-a bazat pe manipulare susţinută de un veritabil discurs public al urii, în cazul pensiilor de serviciu al militarilor – ce includ nu doar armata, ci şi jandarmeria şi serviciile de informaţii – ministrul de resort a subliniat că orice modificare trebuie făcută “cu foarte, foarte multă consultare şi cu foarte multă transparenţă. Nu în ultimul rând, remarcăm faptul că reacţiile instituţionale prompte ale Consiliul Superior al Magistraturii, prin care sunt demontate informaţiile false din mediul public, sunt fie ignorate, fie preluate şi prezentate trunchiat, fapt ce demonstrază, o dată în plus, că scopul acestei campanii nu este acela al unei consultări loiale între puterile statului, ci slăbirea şi subordonarea justiţiei. Într-un moment în care statul de drept are nevoie de consolidare şi de încredere publică, retorica de tip conflictual şi decredibilizarea sistematică a justiţiei nu fac decât să slăbească instituţiile, afectând grav încrederea cetăţenilor în actul de justiţie”, se arată în comunicat.

În final, ”preşedinţii Curţilor de Apel solicită tuturor actorilor implicaţi să înceteze campania de subminare a independenţei justiţiei şi de demonizare a judecătorilor, care îşi exercită misiunea în condiţii de muncă adesea excesive, cu resurse insuficiente şi presiuni constante, dar cu loialitate faţă de lege şi Constituţie”.

Premierul Bolojan a mai declarat că o a doua problemă acumulată în aceşti ani este faptul că valoarea pensiei este raportată la nivelul ultimului salariu.

„Am avut două etape ale acestei acumulări negative. Au fost ani, înainte de 2020, în care, practic, din cauza formulei prevăzute în lege – şi anume că pensia unui magistrat este de 80% din venitul brut –, pensiile ajungeau să fie mai mari decât salariile, ceea ce este total anormal şi nu există nicăieri altundeva”, a subliniat Bolojan. Potrivit premierului, în aceşti ani, pensiile din justiţie au fost la nivelul ultimului salariu, iar dacă facem un calcul al unei pensii medii din acest sistem, constatăm că acestea ajung la aproximativ 24.000-25.000 de lei, adică aproximativ 5.000 de euro net. „Dacă faceţi o comparaţie cu pensia medie din România, care este undeva între 500 şi 600 de euro, ne dăm seama că există o diferenţă foarte mare, iar în niciun sistem european nu există o astfel de prevedere, în care pensia să fie mai mare decât salariul sau să fie egală cu ultimul salariu”, a menţionat Ilie Bolojan.

Şeful Executivului, Ilie Bolojan a mai spus că a treia problemă din sistem „nu este rezolvată prin această propunere, deoarece este nevoie de o lege de salarizare clară, iar aceasta nu poate fi elaborată într-un termen foarte scurt, însă estimează că se poate finaliza până în toamnă, pe baza unui dialog cu sistemul de justiţie”.

„Avem legi de salarizare interpretabile, neclare, care, de multe ori, au fost forţate în interpretare. Această situaţie, care ţine atât de calitatea legislaţiei, cât şi de interpretarea ei, ne-a dus în situaţia în care, în ultimii ani, am avut peste 20.000 de acţiuni în instanţele din România, intentate de persoane din sistemul de justiţie, pentru drepturi salariale, bazate pe aspecte ce ţin de discriminare salarială. Faptul că la un parchet special salariile sunt mai mari decât la un parchet obişnuit a fost considerat discriminare. Au existat şi litigii privind sporuri, despăgubiri pentru condiţii improprii de muncă, aşa-numitul VRS (valoarea de referinţă sectorială), un indicator de creştere a salariilor, precum şi acte administrative validate prin hotărâri judecătoreşti. Cert este că, în urma acestor sentinţe în cascadă, guvernele României din ultimii ani au fost obligate să plătească, prin titluri executorii, aproximativ 10 miliarde de lei, adică circa 2 miliarde de euro, reprezentând diferenţe salariale în acest sistem”, a anunţat premierul Bolojan

El a menţionat că „s-au făcut eşalonări parţiale; de exemplu, cea de anul trecut nu a fost încă achitată, şi înţelege că mai există un stoc de sentinţe, deoarece aceste sume au fost recalculate, evaluate – alte miliarde de lei –, ceea ce înseamnă un sistem de salarizare impredictibil, care presupune pentru statul român sume importante de bani ce nu pot fi prevăzute şi pentru care nu există estimări clare de la un an la altul”. „În condiţiile în care ne aflăm într-o criză bugetară, cauzată de deficitele mari acumulate şi de dobânzile pe care le plătim pentru creditele contractate, nu ne mai putem permite astfel de lucruri. Este nevoie să intervenim şi să adoptăm o lege a salarizării care să nu permită interpretări, care să fie clară”, a precizat premierul.

El a ţinut să adauge că nu este vorba despre reducerea salariilor, ci despre necesitatea de a asigura predictibilitate, stabilitate şi de a evita aceste zeci de mii de procese „care, oricum, sunt nelalocul lor”.