A fost alertă printre forțele de ordine în zilele de dinainte și în ziua protestului organizat, miercuri, când susținătorii lui Călin Georgescu au ieșit în stradă de ziua acestuia de naștere. Autorițățile, inclusiv cele de la granițele României, au blocat intrarea în țară a persoanelor care ar fi putut provoca forțele de ordine și ar fi declanșat hoasulk în București și nu numai.

Potrivit surselor STITIPESURSE.RO, în zilele de dinaintea manifestațiilor de protest organizate pe 26 martie în București de susținători ai fostului candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, mai mulți cetățeni moldoveni cunoscuți că au fost angrenați de fugarul Horațiu Potra în misiuni de mercenariat pe teritoriul R.D. Congo, au fost identificați, pe sensul de intrare în România, în mai multe puncte de trecere a frontierei

Potrivit unor surse, celor în cauză le-a fost refuzat accesul pe teritoriul României, din rațiuni de securitate. pe lângă aceștia, și alți moldoveni, despre care existau informații car nu ar fi venit tocmai cu gânduri pașnice la protest, au fost opriți la intrarea în țară.

Persoane cărora nu li s-a permis intrarea în țară la frontiera cu R. Moldova

În cadrul activităților specifice desfășurate de polițiștii de frontiera de la granița cu R. Moldova în ultimele zile, nu s-a permis intrarea în țară a unor persoane care nu îndeplineau condițiile legale, astfel:

23.03.2025 – 15 cetățeni R. Moldova

24.03.2025 – 6 cetățeni R. Moldova

25.03.2025 – 7 cetățeni, din care 5 cetățeni R. Moldova

26.03.2025 – 5 cetățeni R. Moldova

Menționăm faptul că în toate cazurile persoanele au fost informate despre măsurile dispuse și motivul care a stat la baza acestora, în condițiile stipulate de art. 8 alin. 4 din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România şi cu respectarea legislației privind protejarea datelor cu caracter personal.

Petronel Corduneanu, zărit la protest

Membri și lideri ai lumii interlope din București și din țară s-au regăsit din nou printre susținătorii care au ieșit pe străzile din Capitală, de ziua lui Călin Georgescu.

Printre cei care au fost zăriți la protestul de miercuri a fost și Petronel Corduneanu, cel mai mare dintre frații clanului cu același nume din capitala Moldovei, Iași.

Studiourile Marvel au dezvăluit miercuri distribuţia pentru următoarele aventuri ale „Avengers”, la şase ani de la lansarea „Avengers: Endgame”, considerat în continuare unul dintre filmele cu cele mai mari încasări din toate timpurile.

Intitulat „Avengers: Doomsday” şi programat pentru lansare în mai 2026, următorul episod va include revenirea neaşteptată a lui Patrick Stewart şi Ian McKellen în rolurile profesorului Xavier şi Magneto, două personaje din benzile desenate „X-Men”.

Acest lucru vine ca o surpriză, deoarece personajele lor au fost fie ucise, fie interpretate de alţi actori în Marvel Cinematic Universe, deţinut de Disney. Studiourile au anunţat, de asemenea, revenirea unor actori îndrăgiţi de fani, precum Chris Hemsworth în rolul zeului tunetului Thor, Tom Hiddleston în rolul antagonistului său Loki, zeul discordiei, şi Paul Rudd în rolul lui Ant-Man, Omul Furnică, scrie news.ro.

Videoclipul promoţional de cinci ore postat online de Marvel a confirmat, de asemenea, prezenţa lui Robert Downey Jr. pe ecran.

Dar, aşa cum a anunţat vara trecută, în loc să joace Iron Man, care a murit în ultimul „Avengers: Endgame”, lansat în 2019, de data aceasta el va fi Dr. Doom, un răufăcătorul care ascunde în spatele măştii sale un geniu ştiinţific megaloman.

Filmele cu supereroi Marvel sunt cea mai profitabilă franciză din istoria Hollywood-ului, cu încasări cumulate de peste 30 de miliarde de dolari la box office-ul mondial.

În cadrul acestui univers, saga „Avengers” forţează mai mulţi supereroi să facă echipă pentru a lupta împotriva forţelor răului.

Cel mai recent film, „Endgame”, a deţinut pentru scurt timp poziţia de film cu cele mai mari încasări din istoria cinematografiei mondiale, cu 2,8 miliarde de dolari la box office – înainte de a fi detronat de „Avatar” (2009), care şi-a recâştigat titlul datorită unei noi lansări în cinematografele din China în 2021, când regizorul James Cameron a extins saga.

De la succesul fenomenal al „Endgame”, filmele Marvel au generat mai puţin entuziasm.

Majoritatea lansărilor recente au fost prost primite de critici, iar scăderea vânzărilor de bilete pare să sugereze că publicul larg s-a săturat de acest univers complex, cu numeroasele sale trimiteri la filmele anterioare.

În acest context, următoarele două episoade Avengers, „Doomsday” şi „Secret Wars”, vor fi cruciale pentru Marvel şi Disney.

Miercuri, videoclipul promoţional care anunţa distribuţia personajului „Doomsday” a adunat aproape patru milioane de vizualizări, la şapte ore după ce a fost postat online.

Prim-ministrul polonez a anunţat miercuri semnarea unei dispoziţii ce limitează dreptul de azil, o măsură menită, potrivit guvernului, să contracareze imigraţia orchestrată de Moscova şi Minsk, informează AFP, potrivit Agerpres.

Donald Tusk a anunţat, pe platforma socială X, semnarea acestei dispoziţii „din această seară (…). Cum a fost promis, fără întârziere”, a scris el.

Polonia, ţară membră a NATO şi UE, acuză din 2021 Rusia şi Republica Belarus că organizează un aflux de migranţi, în cadrul unui atac hibrid menit să destabilizeze regiunea şi întreaga UE.

Potrivit unei legi adoptate de Parlamentul polonez la mijlocul lui martie şi semnată de preşedintele Andrzej Duda miercuri, guvernul poate, în anumite condiţii, să limiteze dreptul de a depune o solicitare de protecţie internaţională.

În caz de recurs contra acestei măsuri, restricţia ar urma să fie temporară şi reglementarea va trebui să precizeze secţiunea exactă a frontierei unde se aplică această restricţie. Donald Tusk nu a făcut miercuri precizări nici asupra duratei acestei restricţii, nici asupra secţiunii de frontieră vizate.

În decembrie, Comisia Europeană a confirmat că statele UE pot limita drepturile solicitanţilor de azil de care profită Rusia, aducând un sprijin clar Varşoviei în faţa „atacurilor hibride”.

Luna trecută, Human Rights Watch a îndemnat parlamentul polonez să respingă proiectul de lege care, potrivit organizaţiei, „este contrar obligaţiilor internaţionale şi europene ale Poloniei”.

Potrivit poliţiei de frontieră a Poloniei, peste 30.000 de persoane au încercat să traverseze ilegal frontiera dinspre Belarus în 2024.

Varşovia a instalat acolo un gard metalic de cinci metri înălţime şi echipat cu aparate de supraveghere sofisticate. De asemenea, Polonia a desfăşurat acolo mii de soldaţi.

Alexander Zverev, principalul favorit, a fost învins de Arthur Fils cu 3-6, 6-3, 6-4, francezul ajungând în optimi la un turneu Masters 1000 pentru a doua oară consecutiv, după ce a făcut acest lucru la Indian Wells.

Fils, în vârstă de 20 de ani, îl va întâlni în sferturile de finală la Miami pe Jakub Mensik din Republica Cehă, în vârstă de 19 ani.

„În setul al treilea am crezut că s-a terminat aproape, 3-1, servea grozav”, a declarat Fils după meci, care a fost amânat cu o zi din cauza ploii, scrie Mediafax.

Grigor Dimitrov l-a învins pe argentinianul Francisco Cerundolo cu 6-7(6) 6-4 7-6(3) într-un meci de două ore și 47 de minute.

Pentru Dimitrov urmează o semifinală cu Djokovic, de 24 de ori campion de Grand Slam, sau cu americanul Korda.

La feminin, filipineza Alexandra Eala a reușit cea mai mare victorie a carierei sale cu 6-2 7-5 în fața lui Iga Swiatek, în timp ce Emma Raducanu a fost învinsă cu 6-4 6-7(3) 6-2 în sferturile de finală cu Jessica Pegula. Victoria asupra lui Swiatek a marcat al treilea câștigător de Grand Slam pe care Eala l-a eliminat de pe tabloul feminin, după victoriile anterioare asupra campioanei de la Australian Open, Madison Keys, și a campioanei din 2017 de la French Open, Jelena Ostapenko.

Următoarea va fi americanca Pegula, a patra favorită, care a trecut de campioana U.S. Open 2021, Raducanu, pentru a ajunge în a treia sa semifinală la Miami.

Vameșii din Menton, Franța au găsit peste 20 de kilograme de cocaină ascunse într-un autocamion înmatriculat în România. Șoferul a declarat că venea din Spania și se îndrepta spre Milano, potrivit AFP, citează Mediafax.

La cinci ani – și la sute de milioane de cazuri – după ce Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemia de Covid-19, oamenii de știință obțin o imagine mai clară a modului în care virusul poate afecta organismul mult timp după ce infecția pare să fi trecut.

Unele dintre efectele Covid au devenit evidente la scurt timp după ce virusul a început să se răspândească.

Am înțeles rapid cât de mortală poate fi o infecție, în special pentru cei cu afecțiuni preexistente, precum diabetul și bolile de inimă.

Dar a fost nevoie de ani de cercetare pentru a începe să înțelegem cum o criză de Covid poate duce la schimbări de durată, uneori invizibile, în diferite părți ale corpului.

Unele dintre aceste efecte, cum ar fi oboseala cronică și ceața cerebrală, sunt considerate Covid de lungă durată, definite ca simptome ale unei infecții care persistă timp de cel puțin trei luni.

Conform unor estimări, 400 de milioane de persoane din întreaga lume au fost diagnosticate cu o formă sau alta de long-Covid.

Dar o infecție poate duce și la alte probleme, inclusiv la afectarea plămânilor și a inimii și la modificări ale microbiomului intestinal, care nu sunt întotdeauna recunoscute precum Covid de lungă durată, dar care pot avea totuși un efect de durată asupra sănătății noastre.

Acum avem o idee mai bună despre ceea ce ar putea fi în spatele acestor schimbări, inclusiv rolul inflamației răspândite pe care Covid o poate provoca.

Pentru majoritatea oamenilor, inflamația va dispărea odată ce virusul dispare.

Dar pentru unii, dacă „face ravagii” prea intense sau persistă ca o „ardere lentă” pentru prea mult timp, poate face ravagii în organism, a declarat Dr. Braden Kuo, neurogastroenterolog la Massachusetts General Hospital, potrivit New York Times, relatează Mediafax.

Plămânii

Covid irită plămânii și poate cauza probleme pe termen lung, cum ar fi dificultăți persistente de respirație și tuse. În cazuri rare, Covid poate determina pacienții să dezvolte pneumonie și să lase cicatrici și mase mici de țesut, numite noduli, în plămâni. Aceste cicatrici pot îngreuna respirația. Studiile mici au sugerat că peste 10 la sută dintre persoanele spitalizate cu o infecție cu Covid aveau cicatrici pulmonare și alte probleme doi ani mai târziu.

Cauza: Virusul invadează celulele de-a lungul căilor respiratorii, provocând inflamații care pot ataca și uneori distruge țesutul pulmonar sănătos. Acest lucru poate afecta capacitatea plămânilor de a furniza oxigen în întregul organism, a declarat Dr. Ziyad Al-Aly, epidemiolog clinic principal la Universitatea Washington din St. Louis. Pe măsură ce plămânii încearcă să se recupereze și să se repare, ei formează cicatrici. Dar țesutul cicatricial în sine poate rigidiza plămânii și reduce capacitatea pulmonară, ducând la simptome de durată, cum ar fi tusea și dificultăți de respirație.

Intestinul

Covid poate provoca simptome pe termen scurt, cum ar fi greață, vărsături și diaree. Dar la unele persoane, Covid poate duce la probleme gastrointestinale cronice, precum reflux, constipație, diaree și dureri abdominale. Aceste probleme pot dura luni sau chiar ani. Într-un studiu din 2024, cercetătorii au estimat că atacurile cu Covid au lăsat până la 10% dintre persoane cu dureri abdominale de durată și 13% cu probleme gastrointestinale un an mai târziu.

Cauza: Oamenii de știință nu știu exact de ce Covid poate afecta atât de mult funcționarea normală a intestinului, dar înțeleg mai bine care ar putea fi cauza. De exemplu, acum este clar că virusul poate perturba microbiomul intestinal, reducând microbii benefici și crescând numărul celor dăunători. Microbii „buni” pot ajuta la reducerea inflamației, în timp ce microbii „răi” o pot crește.

Inflamația provocată de infecția în sine, precum și de microbii intestinali modificați, ar putea afecta mucoasa intestinului. Acest lucru poate permite toxinelor și componentelor descompuse ale alimentelor să scape din intestin în alte țesuturi ale corpului. Celulele imunitare ar putea apoi declanșa un răspuns de tip alergic la anumite alimente, ducând la intoleranțe alimentare.

Inflamația poate, de asemenea, să „mestece” nervii care semnalizează durerea în intestin sau care controlează contracțiile intestinale care mențin alimentele în mișcare, a declarat Dr. Kuo. Acest lucru poate provoca dureri de stomac sau intestinale sau poate face ca alimentele să se deplaseze prea repede sau prea încet prin tractul digestiv, rezultând simptome precum diareea sau constipația.

Creierul

În perioada de vârf a unei infecții, pacienții dezvoltă adesea dureri de cap și se pot simți amețiți și confuzi. Uneori se luptă să găsească cuvintele potrivite, au dificultăți de concentrare sau de urmărire a unei conversații sau constată că au lacune în memorie.

Aceste simptome pot persista: Studiile au constatat că aproximativ 20 până la 30 % dintre persoanele infectate cu Covid au prezentat ceață cerebrală cel puțin trei luni după infecția inițială. Cercetările arată, de asemenea, că Covid poate duce la afecțiuni precum anxietatea sau depresia, sau poate exacerba problemele de sănătate mintală existente.

Cauza: Oamenii de știință încă lucrează pentru a identifica toți factorii care contribuie la problemele neurologice de durată după Covid. Dar un vinovat pare clar: inflamația persistentă, care deteriorează neuronii și inhibă crearea de conexiuni cheie între sinapse. Toate acestea pot provoca simptome precum cele descrise mai sus. Unii cercetători cred, de asemenea, că zonele creierului implicate în cogniție și emoții sunt deosebit de vulnerabile la inflamație, ceea ce ajută la explicarea de ce o infecție poate induce sau agrava problemele de sănătate mintală.

O altă teorie este că virusul perturbă bariera hemato-encefalică, care protejează țesutul cerebral și este vitală pentru funcția cognitivă.

Fragmente ale virusului pot, de asemenea, să rămână în creier pe termen lung, ceea ce ar putea explica de ce unele simptome cognitive durează și după infecția inițială.

Inima

O infecție cu Covid-19 crește riscul de probleme cardiace, inclusiv atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, leziuni ale mușchiului cardiac și bătăi neregulate ale inimii, cunoscute sub numele de aritmie. Un studiu amplu a constatat că având Covid a dublat riscul unui eveniment cardiovascular major timp de până la trei ani.

Cauza: Atunci când aveți o infecție acută cu Covid, stresul provocat de febră și inflamație poate solicita excesiv inima. În cazul unei persoane care are deja plăci acumulate în artere sau mușchiul inimii care a început să devină rigid, această solicitare poate duce la o bătaie neregulată a inimii sau la un atac de cord.

Dar oamenii de știință cred că, mai frecvent, virusul provoacă inflamații care lezează mușchiul inimii. Virusul poate, de asemenea, să afecteze celulele care căptușesc vasele de sânge, ducând la inflamarea acestora. Aceasta ar putea provoca formarea unui nou cheag sau ar putea face ca placa existentă să se desprindă și să blocheze un vas de sânge. Acest tip de blocaj poate provoca moartea subită în urma unui atac de cord sau poate duce la deteriorarea în aval a mușchilor inimii și a altor țesuturi, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă sau aritmie.

Persoanele care au fost spitalizate pentru Covid au cel mai mare risc pe termen scurt și lung de complicații cardiace. Unele cercetări sugerează că persoanele cu o grupă de sânge non-O – A, B sau AB – au un risc deosebit de crescut, poate pentru că grupa de sânge poate fi legată de modul în care sângele se coagulează.

Sistemul circulator

Studiile efectuate pe pacienții cu long-Covid arată că organismul lor are probleme în a transfera sângele din picioare și abdomen către inimă. Acest lucru poate reduce cantitatea de sânge pe care inima o pompează, cauzând oboseală, dificultăți de respirație și o senzație de rău după efort.

Cauza: Nu este clar de ce apar aceste probleme circulatorii, dar oamenii de știință presupun că, la unii pacienți, inflamația afectează anumite fibre nervoase din afara creierului și a măduvei spinării care reglează capacitatea de strângere a vaselor de sânge. Acest lucru ar putea duce la afectarea fluxului sanguin, a declarat Dr. David Systrom, medic pneumolog și de îngrijire critică la Brigham and Women’s Hospital din Boston.

La unii pacienți cu long-Covid, se pare, de asemenea, că mușchii sunt mai puțin capabili să extragă oxigen din sânge decât în mod normal, împiedicându-le capacitatea de a ține pasul cu exercițiile fizice, a spus Dr. Systrom. În plus, este posibil ca mitocondriile – centralele de producere a energiei din celule – să nu funcționeze corespunzător sau la capacitate maximă, oferind o altă lovitură țesutului muscular.