Crin Antonescu respinge însă ideea unei demisii a lui Bolojan, despre care spune că nu are motive să renunțe la funcție, în pofida presiunilor politice.

„Nu, cred că nu e niciun risc să facem acest pronostic. O dată pentru că domnul Bolojan însuși a fost destul de răspicat în această privință. În al doilea rând, pentru că de fapt aici se joacă, după opinia mea, un joc politic meschin în sine, dar până la urmă de durată. Ilie Bolojan este un personaj politic care a fost construit de mai multă vreme și acum este, ca să spun așa, această construcție este în apogeul ei”, a spus Antonescu.

Fostul lider liberal afirmă că ruptura dintre PSD și premier este deja clară și că prelungirea consultărilor nu schimbă fondul problemei.

„PSD-ul cred că a ajuns demult la concluzia că nu poate conviețui convenabil politic, orice înțeles am da acestui convenabil, cu domnul Bolojan. N-am înțeles, personal, de ce se prelungește până dincolo de limita penibilului această consultare de mai bine de o lună, consultare cu rezultat anunțat. Cred că e foarte limpede pentru toată lumea. Și suntem în situația în care ori continuăm așa, ori se găsește o altă formulă guvernamentală, cu domnul Bolojan în frunte, sau fără”, a declarat Crin Antonescu.

În opinia sa, Partidul Național Liberal va încerca să rămână la guvernare chiar și în cazul unei schimbări de premier, așa cum s-a întâmplat și în alte momente politice recente.

„Poate să schimbe și prim-ministru și șeful de partid, după cum s-a văzut în cazul Orban, în cazul Cîțu, în cazul Ciucă, dar să rămână la guvernare. Nu știu ce s-a va întâmpla acum, dar noi, de fapt, nu avem problema PNL-ului. Noi avem problema unui… grup de oameni, unei rețele de influență, a cărei expresie politică, dar neacoperind-o total, este USR-ul, și care spune foarte clar, dom”le, noi trebuie să conducem în țara asta, numai noi, de-asta ei fac bolșevici, ei mai fac o dată.

Citește și: Ilie Bolojan refuză să demisioneze și alimentează conflictul cu PSD: ”Când te înjură unii, e ca o binecuvântare”

Deși suntem minoritari, deși n-avem mai mult de 15%, adunând tot ce se poate aduna, în rest, PSD-ul nu e bun, PNL-ul, în afara cazului în care îl susțin pe Bolojan, care fac politica noastră, acestei rețele, acestui grup de oameni, UDMR-ul nu mai e nici el bun, pentru că, remarcați de câteva zile, după alegerile din Ungaria, ofensiva la adresa lui Kelemen Hunor, mai nou.

AUR, desigur, nici nu se pune problema, nu e bun, numai noi suntem buni, noi suntem, cum ziceau bolșevicii, minoritatea conștientă, și cine nu e de partea noastră este antireformist, corupt, și așa mai departe. Cine e de partea noastră e bun. Și este un element, așa… de progres, de propășire a României. Asta este bătălia care se dă în România, situația PNL-ului este cumva încurcată, pentru că liderul său și omul de care, în mod natural, se leagă destinul partidului și așteptările partidului, face parte, de fapt, din această rețea, din această grupare de putere, care, după cum ați văzut, e gata de conflict și cu președintele Nicușor Dan, dacă ăsta nu execută întocmai și la timp, ceea ce crede că trebuie executat.

Din această situație vom avea, am spus… Fie un guvern Bolojan cu ieșirea PSD-ului de la guvernare, cu o susținere AUR, care nu știu cum va fi explicată, sau cu cooptarea unui număr suficient de mare de parlamentari din opoziția actuală și, eventual, de la PSD, sau vom avea un guvern cu aceeași formulă de coaliție, dar cu un alt prim-ministru… Situație în care, dacă se va vedea pus, PNL-ul va marșa, ca mai făcut-o.”, a mai spus Antonescu.

Acesta a vorbit și despre variantele de înlocuire a lui Bolojan, menționându-i pe Cătălin Predoiu și Alexandru Nazare.

„Nu știu exact ce va face PNL-ul. Nu-l văd, sincer să fiu, nu are antecedentele de a aduce o luptă eroică alături de domnul Bolojan în opoziție.

Pe de altă parte, e totuși clar că cineva care vrea să fie prim-ministru, trebuie să dispună de o susținere majoritară în Parlament. Dacă PSD-ul se retrage, domnul Bolojan poate rămâne prim-ministru și, desigur, PNL-ul alături de el, în condițiile în care primește un vot pe noua formulă de la opoziția actuală, de la AUR, că nu sunt alții. sau se face un alt guvern în care, evident, domnul Bolojan nu mai e prim-ministru, că PNL-ul va participa la acest guvern, să zicem la un guvern condus pe varianta dată de dumneavoastră, de Predoiu sau de Nazare, paranteză fie spus, două formule net superioare formulei Bolojan, din toate punctele de vedere. Sau va dori să meargă în opoziție alături de domnul Bolojan? Nu știu.”, mai spus Antonescu.

Citește și: Șefa CCR explică motivele anulării alegerilor din 2024: ”Motivele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor de finanțare a campaniei”

Discuțiile dintre șeful Executivului și aleșii locali ai PNL au vizat direct viitorul guvernării, în condițiile în care Partidul Social Democrat analizează posibilitatea retragerii sprijinului pentru actualul Cabinet. Potrivit participanților, premierul a încercat să consolideze susținerea organizației din Capitală, considerată esențială în actualul context politic.

„O surpriză extraordinară pe care am avut-o astăzi la sediul Partidului Național Liberal București: premierul Bolojan a venit într-o vizită neanunțată. Discuțiile au fost deschise și directe. Majoritatea dintre noi i-am transmis clar că nu ne dorim să își dea demisia – iar răspunsul lui a fost la fel de ferm: nu o va face”, a scris consilierul general Silviu Feroiu pe Facebook.

În cadrul discuțiilor, premierul a fost întrebat cum gestionează criticile venite atât din partea opoziției, cât și a unor parteneri de guvernare.

Citește și: Șefa CCR explică motivele anulării alegerilor din 2024: ”Motivele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor de finanțare a campaniei”

„Întrebat cum reușește să reziste în fața valului de critici, inclusiv din partea unor colegi din guvern, a răspuns simplu și memorabil: „Când te înjură unii, e ca o binecuvântare”. Un mesaj care spune multe despre determinare”, a subliniat Silviu Feroiu.

Potrivit acestuia, întâlnirea a avut și un rol de mobilizare politică, într-un moment în care susținerea pentru premier este pusă la încercare.

„Un lucru este sigur: reformele vor continua, pe toate palierele”, a transmis Silviu Feroiu, sugerând că Executivul nu intenționează să renunțe la agenda de reforme.

Citește și: Amenințări la adresa lui Nicușor Dan din interiorul PNL: ”Dacă nu va fi un susținător ferm al lui Ilie Bolojan, va intra pe o pantă de prăbușire accentuată, așa cum s-a întâmplat cu președintele Iohannis”

Primele consultări au avut loc miercuri, în cadrul unei reuniuni conduse de premierul Ilie Bolojan și viceprim-miniștrii, urmând ca discuțiile să continue la nivel tehnic cu Ministerul Finanțelor. În paralel, oficialii europeni urmăresc îndeaproape evoluția proiectului, solicitând autorităților române un calendar clar și măsuri coerente de implementare.

Potrivit unor surse guvernamentale, Comisia Europeană a cerut ca legea să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027 și să nu fie aplicată etapizat, în timp ce Guvernul analizează inclusiv scenarii diferite privind structura grilei de salarizare. Începând de săptămâna viitoare, vor avea loc consultări cu fiecare minister pentru stabilirea impactului bugetar și a formulei finale.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a explicat că lucrările la noua lege sunt avansate și se desfășoară cu sprijinul experților internaționali.

„Ne dorim o formulă comparabilă cu Legea salarizării aflată acum în vigoare, în care preşedintele să aibă cel mai mare salariu”, a declarat acesta.

Ministrul a confirmat că una dintre variantele analizate vizează o grilă de salarizare de la 1 la 8, însă a subliniat că referința nu va fi salariul minim.

„Este corect că unul dintre scenariile analizate are în vedere o grilă de la 1 la 8, însă trebuie să fac o precizare importantă, pentru că e foarte necesară. Chiar dacă referenţialul va fi comparabil cu salariul minim din punct de vedere al cuantumului, în următoarea Lege a salarizării nu va exista o corelare sau indicele va fi un indice de referinţă, să-i zic aşa, nu salariul minim. Este un mod de a decupla Legea salarizării de eventualele, legalele, anticipabilele creşteri ale salariului minim. Sigur că asta fără ca în administraţie să existe cineva care să câştige sub salariul minim, pentru că nimeni din România nu trebuie să câştige sub salariul minim şi nu câştigă sub salariul minim. Doar că, încă o dată, referenţialul nu va fi salariul minim, ci un indice comparabil cu salariul minim din punct de vedere al cuantumului”, a adăugat Manole.

Citește și: Amenințări la adresa lui Nicușor Dan din interiorul PNL: ”Dacă nu va fi un susținător ferm al lui Ilie Bolojan, va intra pe o pantă de prăbușire accentuată, așa cum s-a întâmplat cu președintele Iohannis”

Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan a avertizat că o aplicare imediată a noii legi ar fi dificilă, având în vedere dezechilibrele acumulate în timp.

„Dacă ar fi să fac nişte aprecieri legate de ceea ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani, dacă vă aduceţi aminte, am mai încercat salarizări unice, dar n-au rezistat foarte mult timp, pentru că în permanenţă s-a intervenit pe ele, s-au făcut tot felul de modificări. Şi ceea ce trebuie să facem la modul cât se poate de serios este să gândim un pachet de salarizare care să intre etapizat, în timp, pentru că nu poate intra de pe o zi pe alta, pentru că n-ai cum să corectezi imediat dezechilibrele care au fost acumulate în toţi aceşti ani”, spune premierul.

Bolojan a subliniat că există discrepanțe majore între instituții.

„Unii şi-au inclus sporurile în salarii, unii şi-au adăugat sporurile peste salarii şi deci e o situaţie foarte diversă, dar acest lucru trebuie făcut la modul serios, pentru că este singura şansă pentru a reaşeza structura de cheltuieli a statului român, pentru a o face corectă, echitabilă, în aşa fel încât, pe de o parte, să atragem şi oameni valoroşi în sectorul public, printr-o salarizare cât mai bună, dar în acelaşi timp să existe o gândire care să fie de natură a putea fi suportată de veniturile pe care România le încasează în această perioadă”, a explicat premierul.

În același timp, liderul PSD, Sorin Grindeanu, și-a exprimat rezervele privind adoptarea rapidă a legii.

„E jalon. Un jalon important în PNRR. Eu vreau să vă spun că sunt sceptic că vom putea să finalizăm şi să avem legea salarizării unice, să dea Dumnezeu să mă înşel, până la finalizarea PNRR. E o treabă grea, nu e o treabă simplă. Mi-aduc aminte de 2017, când s-a făcut, cred, ultima dată această lege. E cu impact bugetar mare. Nu e fără impact bugetar. Dar hai să fim optimişti”, spune președintele PSD.

Citește și: Ce au discutat Ilie Bolojan și noul premier al Ungariei la telefon și ce se va schimba în relația dintre cele două state

În exclusivitate pentru România TV, Florin Manole a explicat în ce condiții vor mai crește veniturile din sistemul public și cum va funcționa noul mecanism de indexare, bazat pe factori economici precum inflația și creșterea economică.

„Nu o să mai corelăm cu salariul minim. Sigur că cel mai mic salariu din administrație nu va fi sub nivelul salariului minim, doar că acest indice de referință va lua locul salariului minim, pentru că a fost o discuție permanentă în acești ani: de câte ori trebuia să crească salariul minim, era bine pentru lucrătorii din mediul privat care câștigau puțin. De câte ori a trebuit să crească salariul minim, a fost discuția despre faptul că vor crește și salariile bugetarilor.

Sigur că ele au fost înghețate mulți ani, dar acum, rupând corelația asta, nu va mai exista această discuție. Însă indexarea în sistemul public trebuie să se facă nu odată cu salariul minim, nu neapărat cu procentul cu care va crește în anii viitori salariul minim, dar vom avea un mecanism comparabil cu mecanismul care calculează creșterea salariului minim.

Deci vom avea un indice între creștere economică și rata inflației, undeva care să ne țină și în marja de cheltuială publică pe care o putem avea. Pentru că, într-adevăr, avem niște restricții, nu putem crește oricât am vrea.”

Inflația și creșterea economică, noile repere pentru salariile bugetarilor

Legat de modul în care vor evolua salariile bugetarilor după adoptarea noii legi, ministrul a explicat că sistemul de actualizare va fi schimbat și nu va mai avea legătură directă cu salariul minim.

„Inflație, creștere economică, acestea vor fi reperele. Discuții dintre Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, care în fiecare an vor trebui să indexeze acest indice de referință, acest indicator care nu va mai fi încă o dată salariul minim, deși el începe având același cuantum cu salariul minim, pentru că evident nimeni din sistemul bugetar sau din orice alt loc de muncă nu poate să câștige mai puțin decât salariul.

Am văzut astăzi în spațiu public niște informații greșite. Prin această nouă lege a salarizării nu urmărim să scădem salariile celor care lucrează în sistemul public în România”.

Ministrul Muncii a vorbit și despre scenariul în care bugetarii au ajuns să câștige mai mult decât președintele. Acesta a explicat că numărul acestora este redus și că, în cele mai multe cazuri, soluția va fi înghețarea salariilor la nivelul actual.

„Nu sunt sute de mii de bugetari care câștigă mai mult decât salariul președintelui, sunt mult mai puțini, dar în cazul celor care au salariile ieșite din grilă, în cazul celor mai mulți dintre ei, se va aplica la fel ca în cazul legii pensiilor, o înghețare a acelei remunerații la nivelul aflat în plată, și acele salarii nu vor mai crește atunci când vor crește celelalte”.

Florin Manole: „sunt foarte mulți bugetari care lucrează onest (…) nu trebuie să se teamă”

În acest context, a fost ridicată și problema bugetarilor care ar putea rămâne cu salarii mai mari decât cel al președintelui, chiar și după aplicarea noii legi. Ministrul a respins acest scenariu și a explicat că vor exista doar corecții punctuale, iar majoritatea angajaților din sistemul public nu vor fi afectați.

„Nu, în primul rând pentru că salariul președintelui va crește, așa cum trebuia să se întâmple de mult timp, pentru că el este înghețat la nivelul lui 2018. Vor fi, totuși, unele corecții care vor viza câteva vârfuri, adică acele salarii pe care le poți număra, nu chiar pe degete, dar, în orice caz, zeci, nu sute, nu mii, acolo unde, într-adevăr, s-a sărit calul.

Puțini, și nu sunt zeci de mii, asta vă spun. Ceea ce încerc eu să fac acum este să transmit un mesaj public extrem de important: sunt foarte mulți bugetari care lucrează onest, care au salarii decente sau unele chiar mai mici decât ar merita și care nu trebuie să se teamă. Marea masă a lucrătorilor din sistemul public, fie că vorbim de educație, sănătate sau administrație publică, sunt oameni care nu au ieșit din grilă și nu au încălcat legea în niciun fel, motiv pentru care nu au de ce să se teamă în niciun moment.”

Citește și: Sorin Grindeanu este și mai înverșunat împotriva lui Bolojan: „Trebuie schimbată direcția țării! E o radiografie-șoc pentru România. Economia se prăbuşeşte accelerat şi românii o duc din ce în ce mai rău”

Așa cum se observă din imagini, conflictul ar fi izbucnit după ce Tanasă ar fi refuzat să stea de vorbă cu membrul de partid respectiv, iar situația a degenerat rapid. Formațiunea politică a transmis ulterior că imaginile nu sunt recente și că incidentul nu s-a petrecut în sediul central al partidului.

În înregistrările distribuite online, deputatul este surprins refuzând să discute cu un alt participant la ședință.

„Domne, nu stau la masă cu borfașii”, spune Tanasă.

La scurt timp după această replică, bărbatul vizat reacționează violent și îl atacă.

În imagini apare și Cristina Vaida, membră a Consiliului Național de Conducere AUR, care încearcă să tempereze conflictul și îi atrage atenția deputatului că situația „a escaladat”.

În replică, bărbatul care a încercat să-l agreseze pe Dan Tanasă strigă: „Bă, tu mă faci pe mine borfaș? Eu mi-am dat viața pentru partidul ăsta”, în timp ce îl strânge de gât pe deputatul AUR ca pe nimic.

Potrivit Digi24.ro, acesta ar fi fost membru al partidului, fiind ulterior exclus din formațiune.

Reprezentanții AUR au transmis un punct de vedere oficial, susținând că imaginile nu reflectă o altercație propriu-zisă.

„Filmarea la care faceți referire nu este una recentă. Ea nu a avut loc în sediul AUR. Nu a fost vorba de o altercație sau bătaie cum scrie în acel video, ci de o încercare de agresiune asupra domnului Dan Tanasă”, se arată în comunicat.

Conform acelorași informații, incidentul ar fi avut loc în urmă cu câteva luni, într-o filială din județul Harghita.

Tensiunile din coaliție sunt tot mai evidente iar Ilie Bolojan pare să fie la curent cu situația. Miercuri, 15 aprilei 2026, acesta a avut o întâlnire de peste două ore, la Palatul Cotroceni, cu președintele Nicușor Dan.

În paralel, PSD organizează luni, 20 aprilie, un vot intern privind retragerea sprijinului politic acordat premierului. Deși este prezentat oficial drept o „consultare”, surse din partid susțin că rezultatul este deja anticipat, având în vedere nemulțumirile din interior.

Citeşte şi: Câți bani a câștigat Mihai Trăistariu de Paște. „Nu e foarte mult, dar e un început”

Ilie Bolojan la mâna a 5.000 de membri PSD

Aproximativ 5.000 de membri PSD vor vota printr-o aplicație internă, utilizată și în trecut pentru alegerile din partid. Întrebarea finală nu a fost încă stabilită, însă aceasta va viza, cel mai probabil, retragerea sprijinului politic pentru actualul premier, după un scurt preambul legat de impactul guvernării asupra nivelului de trai.

Spre deosebire de discuțiile anterioare, consultarea nu va mai include o întrebare privind participarea Uniunea Salvați România (USR) la guvernare, subiect care generase anterior controverse în interiorul partidului.

Rezultatele votului vor fi anunțate luni seara, moment în care PSD ar urma să transmită oficial ultimatumul. Dacă Ilie Bolojan nu va demisiona, miniștrii partidului își vor depune mandatele. Totuși, alte funcții ocupate de PSD – precum secretarii de stat, prefecții sau președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu – nu vor fi afectate.

Citeşte şi: Stațiunea cu cel mai curat aer din România. Este tot mai căutată de turiști și se află la doar trei ore de București

În scenariul în care premierul rămâne în funcție, acesta ar avea la dispoziție 45 de zile pentru a cere un nou vot de încredere în Parlament și ar putea conduce un guvern minoritar, transmite Antena 3. Cu toate acestea, PSD ar lua în calcul să susțină o moțiune de cenzură anunțată de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidul Acțiunea Conservatoare Europeană (PACE).