Inițiativa a fost validată prin referendum, organizat în luna mai a anului trecut, când 58% dintre alegători s-au pronunțat în favoarea acordării unei pensii suplimentare. Autoritățile elvețiene au justificat decizia prin creșterea semnificativă a costului vieții și prin dificultățile financiare tot mai mari întâmpinate de pensionari, în contextul scumpirilor succesive la produse alimentare, energie și servicii esențiale.

În dezbaterea publică, noua plată este frecvent descrisă drept un „bonus de sfârșit de an”, având în vedere impactul imediat pe care îl poate avea asupra bugetelor persoanelor vârstnice. Pentru numeroși beneficiari, suma suplimentară este privită ca un sprijin concret într-o perioadă marcată de inflație și de erodarea puterii de cumpărare.

A 13-a pensie va fi acordată exclusiv în cadrul AHV – Asigurarea de Bătrânețe și de Supraviețuire, pilonul de bază al sistemului elvețian de pensii, destinat asigurării unui venit minim la retragerea din activitate. Conform datelor oficiale, pensia maximă lunară AHV va ajunge la 2.520 de franci elvețieni din ianuarie 2026. Celelalte componente ale sistemului, respectiv al doilea pilon ocupațional și economiile private, nu sunt incluse în această schemă de plată suplimentară.

Citește și: Marea Britanie se confruntă cu un exod masiv de români, bulgari și polonezi. Care sunt motivele pentru care est-europenii se întorc în țările lor

Modalitatea de finanțare a noii măsuri rămâne un subiect sensibil pe agenda politică. Guvernul federal propune majorarea taxei pe valoarea adăugată, cu o creștere a cotei standard de la 8,1% la 8,8%, argumentând că impactul financiar ar trebui împărțit la nivelul întregii societăți. Propunerea necesită însă aprobarea Parlamentului, iar negocierile sunt în curs.

La nivel european, Elveția nu este un caz singular. Austria, Polonia și Liechtenstein aplică deja mecanisme similare, în timp ce Germania exclude acordarea unor plăți suplimentare, optând pentru ajustări regulate ale pensiilor. În Elveția, susținătorii consideră că a 13-a pensie poate reduce riscul de sărăcie la bătrânețe, în timp ce criticii avertizează asupra presiunii bugetare pe termen lung și a efectelor asupra generațiilor active.

Citește și: Gigant american din industria luxului, primul mare faliment al anului 2026. Compania a acumulat datorii de peste 4 miliarde de dolari

Mulți dintre noi ne-am obișnuit să aruncăm în chiuvetă resturi de lichide considerate „inofensive”, dar experții avertizează că acest obicei poate avea consecințe serioase, atât pentru țevile din bucătărie, cât și pentru sănătatea noastră și mediul înconjurător.

Chiar dacă poate păre o metodă simplă de a scăpa de cantități mici de lichide, unele substanțe provoacă blocaje greu de eliminat. Laptele, sosurile, uleiurile sau alte lichide care conțin grăsimi nu trebuie vărsate niciodată în chiuvetă. În contact cu apa rece din canalizare, grăsimile se solidifică și se combină cu alte deșeuri, formând blocaje masive și costisitoare de curățat.

Citește și: Câtă apă consumă o mașină de spălat. Trucul care te ajută să economisești la factură

Ce să NU arunci în chiuvetă

Substanțe chimice și vopsele

Vopselele sau apa folosită la curățarea pensulelor reprezintă un alt risc. Pe lângă blocajele posibile, aceste lichide pot degaja vapori toxici care pun în pericol sănătatea celor din casă și sunt inflamabile, crescând riscul de accidente. În plus, aruncarea lor în canalizare contribuie la poluarea mediului, deoarece substanțele chimice ajung în râuri și oceane.

Sosuri și dressinguri

Chiar și sosurile sau dressingurile, aparent banale, nu ar trebui să ajungă în chiuvetă. Cel mai simplu mod de a scăpa de ele este să le ștergem cu un șervețel sau hârtie, pe care să o aruncăm apoi la gunoi. De asemenea, produsele de curățenie trebuie folosite doar conform instrucțiunilor, pentru a evita supraîncărcarea canalizării cu chimicale inutile.

Citește și: Trucul ieftin și rapid care îi salvează pe șoferi în diminețile geroase. Cum să scapi de gheața de pe oglinzile retrovizore în două secunde

Culori de păr la modă în sezonul rece. Hairstyliștii mizează pe tehnici moderne precum balayage-ul, smudging-ul (estomparea la rădăcină) și gloss-ul, ce oferă luminozitate și un finish natural.

Citește și: Trei tunsori care te fac să pari mai slabă. Ce persoane trebuie să evite tunsorile drepte

„În acest sezon, trendurile în materie de culoare mizează pe nuanțe moi, cremoase și luminoase, perfecte pentru cine caută căldură, strălucire și o naturalețe plină de subtilități. Castaniul se îmbogățește cu reflexe catifelate, accente caramelizate și lumini care se așază delicat pe lungimi, oferind un efect rafinat și elegant”, declară Gabriel Ilie, stilist Londa Professional, potrivit Avantaje.ro.

Pecan Pie

Este o nuanță de castaniu ciocolată, îndulcit cu note de alună, caramel și toffee. Este o culoare de păr gurmandă, luminoasă, ideală pentru persoanele care vor mișcare în păr fără decolorări evidente. Este o nuanță care pune în evidență strălucirea ochilor și te ajută să arăți mai tânără și optimistă.

Bambi Brunette

O nuanță caldă și romantică, Bambi Brunette este inspirată de blana căprioarelor. Acest castaniu catifelat cu reflexe beige-caramel are un aspect glossy, natural și delicat, care aduce instant luminozitate tenului. Acoperă bine firele albe, estompează ridurile și conferă o lumină strălucitoare pomeților.

Unt de migdale

Culoarea specială pe care o are untul de migdale este cea mai nouă descoperire în materiale de culori de păr la modă iarna. Untul de migdale este un castaniu cald și intens, cu profunzime obținută prin reverse balayage. Elegant, tridimensional, cu un efect „buttery” irezistibil, este alegerea perfectă pentru un look sofisticat.

Culori de păr în tonuri reci

„Pentru iubitoarele de nuanțe reci, paleta sezonului propune reflexe catifelate, minerale, ombré și cenușii. Aceste culori sunt ideale pentru cine preferă un look curat, intens și ușor glaciar. Rădăcinile se estompează delicat în lungimi, creând acel efect ‘lived-in chic’ – natural, dar elegant”, mai subliniază stilistul.

Suede Blonde

Este un blond sofisticat, obținut dintr-un mix de bej, nisip și cenușiu. Strălucitor, dar nu excesiv de cald, este alegerea perfectă pentru un blond modern și rafinat.

Sombré Brunette

Un castaniu foarte închis, cu reflexe de cărbune. Intens, profund și strălucitor, acest ton ferm dar nu tern este pus în valoare de efectul gloss, care reflectă lumina și îi conferă vibrație.

Cât de des poți să donezi sânge. Donatorii trebuie să țină cont și să respecte intervalele de timp recomandate între donații. În caz contrar, sănătatea acestora poate fi pusă în pericol.

Tot ce trebuie să știi despre donarea de sânge

Donarea de sânge integral este cea mai comună formă de donare. Se face o dată la opt săptămâni, de cel mult șase ori pe an. În timpul donării, sunt recoltate toate componentele sângelui: globule roșii, plasmă, trombocite și globule albe. Întreaga procedură durează aproximativ o oră.

De asemenea, se poate face și donare de trombocite. Acest tip de donare de sânge se poate face la șapte zile, de cel mult 24 de ori pe an. În acest caz, se folosește o aparatură specială care separă trombocitele și o parte din plasmă, iar restul sângelui este returnat organismului. Întreaga procedură durează în jur de trei ore, potrivit csid.ro.

Citește și Trei spitale din București au rămas fără căldură. Ministrul Energiei: ”Încălzirea se face cu aparate de aer condiționat și aeroterme”

Se mai poate dona și plasmă. Această procedură de face o dată la patru săptămâni, de cel mult 13 ori pe an și durează cel mult două ore.

Donarea de dublu concentrat eritrocitar. Această procedură de face o dată la patru luni, de cel mult trei ori pe an și presupune recoltarea a două unități de globule roșii. Este recomandată în special persoanelor cu grupele O pozitiv, O negativ, A negativ și B negativ.

Iată de ce este important să respectăm pauzele între donații: 

organismul are nevoie de timp pentru a reface sângele și componentele sale

pentru a reduce riscul de deficit de fier și de scădere a hemoglobinei;

se menține starea generală de sănătate a donatorului.

Potrivit studiilor, cei care donează frecvent sânge riscă să devină anemici și să se lupte cu oboseala cronică.

Pentru a dona sânge trebuie să îndeplinești următoarele condiții:

să ai semne vitale normale (tensiune, puls, temperatură);
un nivel normal al hemoglobinei;
vârsta minimă de 17 ani (mai mare pentru unele tipuri de donații);
greutatea minimă de aproximativ 50kg;
să te simți bine, fără simptome de boală;
afecțiunile cronice să fie bine controlate;
să nu existe antecedente de consum de droguri injectabile.

Citește și Mai puțini bani pentru concediul medical, din februarie 2026. În ce condiții se poate pierde indemnizația

Ce beneficii au donatorii

În România, cei care donează sânge se bucură de mai multe avantaje. Beneficiază de tichete de masă în valoare de 280 de lei, zi liberă de la serviciu și posibilitatea de a cumpăra titluri de stat cu dobânzi preferențiale.

„Fidelis este deja consacrat ca una dintre variantele de investiţii cu risc minim pentru populaţie, dar şi ca pilon de bază în dezvoltarea pieţei de capital din România, facilitând circulaţia capitalului şi diversificarea portofoliilor de investiţii. Tranşa specială pentru donatorii de sânge derulată cu Răzvan Exarhu şi Rock FM este eticheta specială a acestui instrument şi ne bucură că reuşim la fiecare ediţie să încurajăm atât spiritul civic, cât şi implicarea într-un mecanism financiar solid şi transparent. Donatorii-investitori sunt o categorie aparte de cetăţeni care, nu doar că salvează vieţi, dar, prin investiţiile lor, sprijină şi viitorul economic al României”, spunea în 2024 fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș.

De asemenea donatorii beneficiază și de analize complete gratuite (glicemie, hemoleucogramă, probe hepatice, HIV, VDRL, etc.).

Pe lângă aceste beneficii, donarea de sânge vine la pachet și cu câteva beneficii pentru sănătatea donatorului. Se reduce riscul de infarct și AVC și ajută la reglarea tensiunii arteriale.

De asemenea, potrivit studiilor, donarea regulată reduce riscul de cancer prin scăderea nivelului de fier in organism.

Donarea de sânge mai fortifică și sistemul imunitar și ajută la reglarea colesterolului și trigliceridelor.

Potrivit statisticilor analizate de SEGA, în perioada iunie 2024 – iunie 2025, peste 37.000 de cetățeni români și aproximativ 11.000 de cetățeni bulgari au părăsit Marea Britanie. Alături de aceștia, polonezii se numără, de asemenea, printre grupurile naționale cu un număr semnificativ de plecări, tendința indicând o diminuare constantă a comunităților est-europene stabilite în Regat.

Principalul factor care determină acest exod este creșterea accentuată a costului vieții. Chiriile, prețurile la alimente și cheltuielile cu energia au continuat să crească într-un ritm susținut, în timp ce veniturile multor migranți nu au ținut pasul cu aceste majorări. În acest context, tot mai mulți lucrători străini consideră că nivelul de trai din Marea Britanie nu mai justifică efortul financiar și profesional depus.

La dificultățile economice se adaugă problemele persistente din cadrul Serviciului Național de Sănătate, care se confruntă cu un deficit de personal, timpi de așteptare tot mai mari și acces limitat la servicii medicale. Aceste aspecte afectează în mod direct calitatea vieții și contribuie la decizia migranților de a părăsi țara.

Citește și: TVA 5% la alimentele de bază și taxă mai mică pentru coletele de pe Temu și Shein. Guvernul Austriei vine cu măsuri pentru cetățeni în timp ce România se confruntă cu o criză fără precedent

În cazul românilor, agenția SEGA menționează și un factor suplimentar: evoluțiile economice favorabile din România. Creșterea salariilor, nivelul relativ scăzut al șomajului și costurile mai accesibile pentru locuințe determină tot mai mulți români să revină în țară sau să aleagă alte destinații europene.

Pe lângă români, polonezi și bulgari, Marea Britanie pierde și cetățeni din alte state europene, precum Italia, Spania, Portugalia și Franța, semn că atractivitatea Regatului Unit ca destinație de muncă pentru europeni este în scădere. În cazul bulgarilor, SEGA indică și existența unui factor neoficial, legat de discriminarea resimțită pe piața muncii și în accesul la servicii sociale. Creșterea numărului de cazuri în care beneficiarii de ajutoare sociale sunt somați să returneze sume deja primite contribuie suplimentar la decizia multora de a părăsi Marea Britanie.

Citește și: Gigant american din industria luxului, primul mare faliment al anului 2026. Compania a acumulat datorii de peste 4 miliarde de dolari

O educatoare poate câștiga, în medie, între 4.000 și 4.500 de lei net pe lună, ajungând uneori până la 5.500 de lei. Cele cu experiență îndelungată, mai ales în sectorul privat, pot primi chiar până la 9.000 de lei, în funcție de responsabilități și de instituția în care lucrează.

Diferențele salariale se observă și între directorii de grădiniță și cei de școală sau liceu. Un director de grădiniță privată poate avea un salariu de până la 10.000 de lei pe lună, în timp ce conducătorii de școli și licee pot ajunge la aproximativ 15.000 de lei.

„Într-un context cu multă incertitudine și multe nemulțumiri în sectorul public de învățământ, zona privată se conturează tot mai mult c17a o opțiune, deși numărul de joburi disponibile nu este nici pe departe comparabil cu cel din domenii precum retail, call center/ BPO ori industria alimentară, iar locurile de muncă propuse se adresează în special candidaților din orașele mari și medii. Învățământul privat, atât cel preșcolar, cât și cel școlar, este foarte timid dezvoltat sau chiar inexistent în urbanul mic sau în mediul rural”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs.

Citește și: BNR face angajări la început de 2026. Posturi disponibile și beneficii atractive, Mugur Isărescu te tratează regește

O educatoare câștigă mai mult în București

În București se înregistrează cele mai mari salarii pentru educatoare și cele mai multe oportunități de angajare. În orașele mai mici, veniturile sunt, în medie, cu aproximativ 25% mai mici.

Salariul minim pentru o educatoare în capitală este de 944 de euro lunar, iar venitul variază în funcție de experiență și nivelul de studii. În medie, o educatoare câștigă aproximativ 5,9 euro pe oră, dar această sumă crește odată cu experiența și competențele. Potrivit cercetărilor, anual, o educatoare poate ajunge să încaseze până la 11.328 de euro.

Citește și: Decizie fără precedent în România! Orașul în care, începând din 2026, sunt interzise manelele: „Dorim să avem doar evenimente de calitate, care să aducă un plus imaginii orașului”