Secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut joi statelor membre ale Alianţei să treacă la o „mentalitate de război” şi să-şi crească bugetele Apărării către 3% din PIB şi, de asemenea, producţia militară pentru a fi pregătite în faţa ameninţărilor Rusiei, a căreia agresiune lansată împotriva Ucrainei în februarie 2022 a provocat până în prezent, potrivit lui, peste un milion de victime, morţi şi răniţi însumaţi în ambele tabere, transmit agenţiile Reuters şi DPA, potrivit Agerpres.

„Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”, a spus Rutte într-un discurs la o conferinţă organizată la Bruxelles de centrul de reflecţie Carnegie Europe.

„Nu suntem pregătiţi pentru ceea ce vine în calea noastră în 4-5 ani”, consideră secretarul general al NATO. Prin urmare, a indicat el, „este momentul să trecem la o mentalitate de război, să creştem turaţia producţiei militare şi a cheltuielile de apărare”, în timp ce numai 23 din cele 32 de state membre ale Alianţei vor atinge anul acesta obiectivul de 2% din PIB asumat în cadrul NATO pentru bugetele Apărării.

„În timpul Războiului Rece, europenii cheltuiau pentru Apărare mult peste 3% din PIB-ul lor”, a argumentat Rutte. Sugestia sa corespunde şi solicitării preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, care de asemenea le-a cerut statelor NATO să-şi crească bugetele Apărării la 3% din PIB, iar într-un interviu publicat în weekend el a spus că ar putea lua în considerare ieşirea SUA din NATO dacă celelalte state membre „nu-şi plătesc facturile”.

În discursul său de joi, Mark Rutte a insistat şi asupra creşterii producţiei militare, solicitându-le guvernelor „să înceteze ridicarea de bariere între ele şi între industrii, bănci şi fonduri de pensii”. „Sunt bani pe masă şi (resursele financiare destinate Apărării n.red.) vor continua să crească. Prin urmare, îndrăzniţi să inovaţi şi să vă asumaţi riscuri!”, a îndemnat el industria militară.

Cât despre războiul din Ucraina lansat de Rusia în februarie 2022, NATO estimează că, până în prezent, peste un milion de persoane au fost ucise sau rănite în acest conflict. „În fiecare zi, sunt peste 10.000 de morţi sau răniţi (însumaţi) în toate taberele în (războiul din) Ucraina”, a precizat Rutte în acelaşi discurs.

Donald Trump a oferit recent o estimare asemănătoare, respectiv circa 400.000 de victime, morţi şi răniţi, în tabăra ucraineană şi circa 600.000 în cea rusă. În urma unei discuţii avute sâmbătă la Paris cu preşedinţii ucrainean şi francez, Volodimir Zelenski şi Emmanuel Macron, viitorul preşedinte al SUA a cerut o încetare imediată a focului şi negocieri între Ucraina şi Rusia pentru a opri această „nebunie”.

Zelenski a susţinut că aproximativ 43.000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi în acest război şi circa 370.000 răniţi, iar dintre cei din urmă aproximativ jumătate au revenit în armată după tratament.

Potrivit cotidianului american Wall Street Journal, o estimare confidenţială ucraineană, care datează însă de la începutul acestui an, indica până atunci circa 80.000 de morţi şi aproximativ 400.000 de răniţi în rândurile armatei ucrainene. Pentru tabăra rusă, o estimare făcută de presa rusă de opoziţie pe baza datelor notariale arată cel puţin 120.000 de morţi, în timp ce serviciile secrete occidentale au estimări variabile, unele menţionând până la 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.

The Ministry of European Investments and Projects (MIPE) announces the signing of a new financing agreement with the European Investment Fund (EIF) for the launch of the Innovation Romania Programme, with a total funding of 106.7 million EUR.

According to a press release of the relevant ministry sent to AGERPRES on Thursday, the programme is supported by Smart Growth, Digitization and Financial Instruments Programme 2021-2027 (PoCIDIF), from European Structural and Investment Funds.

„This initiative emphasizes the crucial role that the Romanian State and the EIF have in supporting the investment and innovation ecosystem in Romania. The efforts started in 2012, with the first venture capital fund financed through the JEREMIE Initiative, have continued through the use of structural funds from the 2014-2020 period and subsequently through the National Recovery and Resilience Plan (PNRR). The new Innovation Romania Programme, conceived as a fund of funds, aims to create financial instruments adapted to the needs of the local market and which, until now, have been insufficiently developed. Thus, three types of equity funds will be launched: the Technology Transfer Fund – aimed at capitalizing on the results of research and innovation through partnerships with research and development organizations; the Business Angels Co-investment Fund – aimed at strengthening the community of private investors and facilitating their involvement in the development of Romanian entrepreneurship; Entrepreneurship Acceleration Fund – dedicated to supporting start-ups and stimulating their growth,” notes the MIPE.

„By signing this agreement, we reconfirm Romania’s commitment to support innovation, entrepreneurship and sustainable economic development. The Innovation Romania programme is an important opportunity to boost the creation of new technologies and to support small and medium-sized enterprises, which are the engine of our economy. Together with the European Investment Fund, we aim to develop a strong investment ecosystem that will attract both local and international capital,” the Minister of European Investments and Projects, Adrian Caciu, was quoted as saying in the above-mentioned press release.

The programme will encourage investments in SMEs and midcaps with a focus on innovation and competitiveness. Selected projects will have to meet specific eligibility criteria, aligned with the specific objective of the European Regional Development Fund (ERDF) : „Enhancing sustainable growth and competitiveness of SMEs and job creation in SMEs, including by productive investments”.

Deputatul UDMR Szabo Odon a declarat , joi, că alegerile prezidenţiale trebuie să se desfăşoare cât mai repede, el precizând că acest tip de interimat prin prelungirea mandatului actualului preşedinte, printr-o decizie a CCR, nu linişteşte lucrurile şi ar fi raţional să existe un singur candidat.

Despre alegerile prezidenţiale, deputatul UDMR Szabo Odon a precizat în emisiunea România Politică, de la Prima News, că este de dorit ca aceste alegeri să se desfăşoare cât mai repede.

„După părerea noastră, acest tip de interimat prin prelungirea mandatului actualului preşedinte, printr-o decizie a CCR, nu linişteşte lucrurile. Aceste chestiuni trebuie tranşate prin votul cetăţenilor, cât mai repede, în martie cel târziu poate fi acest calendar aprobat”, a subliniat el, potrivit news.ro. Szabo Odon a mai menţionat că acesta este şi „mesajul de stabilitate pe care vor să îl dea partenerilor din UE, populaţiei”.

„Nu putem rămâne cu aceste tensiuni în societate, pe o periodă îndelungată”, a arătat el. Szabo Odon a mai spus că susţine ideea unui candidat comun al coaliţiei noi formate, pentru „s-a dovedit că cearta între candidaţii arcului guvernamental a făcut ca niciunul să nu ajungă în turul doi”.

„Ar fi raţional să avem un singur candidat, agreat de toţi, care nu trebuie neapărat să fie din zona politică dar care să cunoască zona politică destul de bine”, a spus el, adăugând că ar trebui găsită o soluţie cât mai repede, pentru un mesaj de coerenţă privind parcursul european al ţării.

Despre negocierile pentru programul de guvernare, Szabo Odon a afirmat că astăzi au fost discuţiile în Parlament, pe grupurile de lucru.

„Sunt grupuri de lucru care au agreat deja documentul respectiv şi a fost trimis spre centralizare la grupul care va da forma finală a acestui document. Eu sper ca în acest weekend să finalizăm lucrurile, sunt majoritatea lucrurile compatibile iar cele care mai trebuie clarificate le vom clarifica în weekend”, a declarat Szabo Odon.

Cel puţin 54 de jurnalişti au fost ucişi la nivel mondial în 2024 în legătură cu activitatea lor, aproape o treime dintre ei în Fâşia Gaza, conform unui raport anual al organizaţiei Reporteri fără Frontiere (RSF), relatează dpa, informează Agerpres.

Numărul jurnaliştilor ucişi, conform datelor la sfârşitul lunii noiembrie, rămâne neschimbat faţă de nivelul înregistrat anul trecut, a afirmat organizaţia.

Reporteri fără Frontiere a afirmat însă că în fiecare an primeşte informaţii despre noi decese, care sunt apoi incluse în datele sale, astfel încât cifrele vor creşte.

RSF a remarcat că 31 din cei 54 de jurnalişti ucişi şi-au pierdut viaţa în zone de conflict – cea mai mare cifră din ultimii cinci ani. Fâşia Gaza, unde Israelul se luptă cu grupurile militante palestiniene conduse de Hamas, este de departe cea mai periculoasă zonă pentru jurnalişti, se arată în raport.

De la începutul războiului în octombrie 2023, când militanţii Hamas au atacat Israelul, ucigând 1.200 de persoane şi luând 250 de ostatici, peste 145 de angajaţi mass-media au murit în Fâşia Gaza până la sfârşitul lunii trecute, potrivit RSF, între care cel puţin 35 care lucrau în momentul în care au fost ucişi.

În Israel, de la începutul războiului, au fost ucişi doi jurnalişti, iar în Liban cinci.

RSF a pledat la Curtea Penală Internaţională (CPI) ca uciderea personalul mass-media să fie investigat drept posibile crime de război.

The Government approved on Thursday the development and implementation of the Strategy on Open Data, with objectives as the creation of opportunities for the business milieu, for the research field and for the technological development area, through which services and products could be expanded, the Government’s spokesperson Mihai Constantin announced.

„The development and implementation of the Open Data Strategy approved by the Government strengthens Romania’s position as a regional leader in digitalization and innovation, contributing at the same time to sustainable economic growth and to achieving the strategic objective of joining the OECD. At the European level, economic growth from open data is estimated to reach over 200 billion euros next year, in 2025. Thus, in the first process of accession to OECD, we want to create these opportunities also in Romania for the business milieu, for the research field and for the technological development area, in order to expand services and products, but also to increase citizens’ trust in digital tools, including those of public interaction of public services. In essence, data represent a raw material from which information and insights can be extracted and is a fundamental resource for modern technology, for business, for science and for many other fields”, Mihai Constantin told a press conference at the Victoria Palace.

Intrarea completă a României în spaţiul Schengen este un moment istoric care trebuie marcat adecvat, semnificaţia lui trecând mult dincolo de implicaţiile economice imediate, a declarat, joi, pentru AGERPRES, economistul-şef al ING Bank România, Valentin Tătaru.

„Intrarea completă în spaţiul Schengen este un moment istoric care trebuie marcat adecvat, semnificaţia lui trecând mult dincolo de implicaţiile economice imediate. Referitor la acestea din urmă, România are acum datoria să completeze această reuşită cu ceea ce ar putea să o pună în valoare cel mai bine: o reţea de autostrăzi moderne care să traverseze România şi să unească toate regiunile ţării. Pe lângă creşterea atractivităţii României pentru investiţiile străine (şi ştim că România a pierdut investiţii în trecut din cauza infrastructurii precare la care se adaugă şi faptul că nu eram membri Schengen), firmele româneşti vor avea şi ele şansa de a se conecta mai eficient la pieţele din vest. Noul statut deschide de asemenea calea pentru transformarea României într-un hub logistic pentru viitorul proces de reconstrucţie a Ucrainei”, a spus Valentin Tătaru.

Miniştrii de Interne din ţările UE au aprobat joi dimineaţa, la Bruxelles, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen cu frontierele terestre, începând de la 1 ianuarie 2025.