În ședința Biroului Permanent Național al PNL, Nicolae Ciucă le-a explicat liberalilor că relația politică cu PSD s-a rupt și a făcut un istoric al tensiunilor dintre cele două partide. Totuși, după această tiradă împotriva PSD, Nicolae Ciucă i-a anunțat pe liderii PNL că partidul va rămâne la guvernare.

”Deciziile pe comisari, problemele la Legea pensiilor, acum problemele cu pensiilor militarilor și toate celelalte nu mai fost într-o minimă linie de respect. Toate astea ne-au determinat să nu mai avem dialog cu cei de la PSD.

A mai venit și decizia CCR, care este greu de înțeles, iar intenția lor a fost de a favoriza intrarea lui George Simion în turul II. Asta are drept consecință o posibilă alianță PSD-AUR.

Ca urmare am încheiat dialogul politic cu PSD, dar rămânem la guvernare ca să asigurăm administrarea țării”, a spus Nicolae Ciucă, în ședința PNL, conform surselor noastre.

Compania Naţională Unifarm şi patronatul Confindustria România au semnat luni, la Milano, un Protocol de cooperare în vederea dezvoltării relaţiilor economice dintre Italia şi România în sectorul farmaceutic, în urma unei serii de acţiuni comune.

Conform unui comunicat remis AGERPRES, prin intermediul acestui Protocol de colaborare cele două structuri şi-au fixat obiective ambiţioase, precum: promovarea cooperării economice între cele două ţări pe baza valorilor comune şi a legăturilor strânse, organizarea de întâlniri de afaceri, promovarea participării la expoziţii şi târguri organizate în comun, organizarea de misiuni economice, seminarii, simpozioane, conferinţe şi alte activităţi în scopul îmbunătăţirii cunoştinţelor despre economia sectorului farmaceutic din cele două ţări, promovarea dezvoltării afacerilor şi identificarea de parteneri în vederea unor schimburi comerciale reciproc avantajoase.

Pe lângă semnarea Protocolului, în prezenţa peprezentanţilor oficiali ai Consulatului General al României la Milano şi ai unor companii italiene atent selecţionate din sectorul farmaceutic, directorul general Adrian Marius Dobre a prezentat rolul strategic pe care Compania Naţională Unifarm îl joacă în sistemul medical din România şi rolul său strategic în a se asigura că piaţa din România are acces la cele mai noi şi mai eficiente medicamente şi terapii pentru pacienţii din România.

Potrivit sursei citate, acordul dintre cele două structuri va aduce beneficii semnificative pentru ambele naţiuni şi economii. Italia, pe de o parte, va putea asista la consolidarea prezenţei companiilor sale pe o piaţă externă strategică precum cea românească, promovând inovarea şi calitatea produselor sale farmaceutice. Pe de altă parte, România va obţine un acces mai uşor la medicamente de înaltă calitate, contribuind la ridicarea standardelor de îngrijire şi la îmbunătăţirea stării de bine a propriei populaţii.

“Industria farmaceutică din România se dezvoltă rapid. În calitate de director general al companiei farmaceutice a Statului Român, sunt dornic să încep colaborarea cu partenerii noştri italieni în vederea explorării modului în care putem extinde în continuare sectorul nostru de activitate şi afacerile din industria sănătăţii. Parteneriatul încheiat astăzi va reprezenta o oportunitate de a discuta subiecte de interes comun”, a declarat Adrian Marius Dobre, citat în comunicat.

Ce spune preşedintele Confindustria România

Giulio Bertola, preşedintele Confindustria România, patronat care reprezintă cele mai mari investiţii italiene din România, a declarat la rândul său, cu ocazia evenimentului de la Milano, că este necesar să fie adoptate imediat măsuri concrete şi inovatoare pentru dezvoltarea tuturor formelor de activitate economică externă într-un sector atât de sensibil.

“Sunt deosebit de onorat de faptul că o Companie Naţională de Interes Strategic, precum UNIFARM, a ales Confindustria România în acest demers de dezvoltare a relaţiilor comerciale în sectorul farmaceutic între cele două ţări, România şi Italia, relaţii strategice şi pentru sistemul medical românesc. Consider că este necesar să fie adoptate imediat măsuri concrete şi inovatoare pentru dezvoltarea tuturor formelor de activitate economică externă într-un sector atât de sensibil care are nevoie de un lanţ de aprovizionare relaţional/industrial de încredere, în vederea garantării unei aprovizionări stabile cu medicamente de înaltă calitate”, a spus Bertola.

Principalele măsuri restrictive împotriva Rusiei luate de Uniunea Europeană sunt revizuite la fiecare șase luni. Noul mecanism de măsuri restrictive împotriva Rusiei, adoptat de Consiliul Uniunii Europene, marți, va fi în vigoare până la data de 9 octombrie 2025, se precizează într-o decizie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, relatează TASS citat de Rador Radio România.

Cel de-al 14-lea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Federației Ruse a fost adoptat, iar restricțiile vizează exporturile de gaze și accesul la mass-media din Rusia.

‘Decizia va fi în vigoare până la data de 9 octombrie 2025’, se precizează în decizia publicată în Jurnalul Oficial al UE.

În momentul de față, deși unele mecanisme ale UE sunt aprobate pentru o durată de un an, principalele măsuri de sancțiuni aplicate împotriva Federației Ruse de Uniunea Europeană sunt revizuite la fiecare șase luni.

Pe 13 septembrie, ziarul britanic Financial Times (FT) relata că reprezentanții permanenți ai țărilor UE vor lua în calcul posibilitatea extinderii sancțiunilor antiruse nu la fiecare șase luni, ci perioada de valabilitate a acestora ar putea crește la trei ani. După cum a explicat publicația, acest fapt se datorează solicitărilor Statelor Unite, care sunt dispuse să participe în cadrul Grupului celor Șapte (G7) la acordarea unui împrumut Kievului în valoare de 50 de miliarde de dolari, folosind venituri din activele rusești, dacă primesc garanții că aceste fonduri nu vor fi dezghețate în viitorul apropiat.

Pe 8 octombrie, Consiliul Uniunii Europene a adoptat un nou mecanism de măsuri restrictive, care va fi îndreptat împotriva unor ‘acțiuni destabilizatoare’ ale Rusiei, întreprinse de ea în străinătate. Deciziile cu privire la ceea ce va fi considerat ‘acțiuni hibride’ și ‘intruziune’ vor fi luate exclusiv de Consiliul Uniunii Europene, potrivit concluziilor membrilor UE sau a serviciului său de politică externă, Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, care a citat, într-o declarație separată, o listă a ‘acțiunilor hibride’ în care Bruxelles-ul acuză Moscova de atacuri cibernetice, manipularea informațiilor, interferență electorală, incendiere, vandalism și sabotaj, inclusiv la obiectele infrastructurii critice, instrumentalizarea migrației în scopuri subversive. Borrell susține, de asemenea, că Rusia perturbă ‘comunicațiile prin satelit’ ale țărilor NATO, spațiul lor aerian și comite atacuri la adresa unor persoane din cadrul UE.

Un tânăr de 21 de ani din Bărcăneşti, judeţul Prahova. a fost reţinut pentru omor, după ce a incendiat o maşină, ulterior descoperindu-se că l-a ucis pe proprietarul acesteia, cadavrul fiind abandonat într-o zonă împădurită din apropierea localităţii Snagov.

Tânărul este acuzat de omor calificat, tâlhărie calificată, conducere fără permis şi distrugere prin incendiere.

El urmează să fie prezentat unităţii de parchet competente cu propunere de luare a unei alte măsuri preventive, conform IPJ Prahova.

Cercetările sunt continuate de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, cu sprijinul poliţiştilor din cadrul Serviciilor de Investigaţii Criminale Prahova şi Ilfov.

În acest caz victima era șofer de Uber, iar atacatorul a solicitatat cursa din Ploiești. Este încă neclar ce s-a întâmplat în autoturism între cei doi. Poliția vorbește de un așa-zis conflic spontan – care ar putea însemna, printre altele, o ceartă pornită de la neînțelegeri legate de achitarea cursei. În timpul conflictul, spun anchetatorii, agresorul a folosit de peste 20 de ori o armă albă.

După crimă – precizează poliția – suspectul de crimă a abandonat cadavrul într-o pădure lângă Snagov, apoi a mers cu mașina până în zona localității Brazi din Prahova, unde i-a dat foc, ca să își șteargă urmele, însă tocmai acest fapt l-a dat de gol.

A incendiat mașina și a ascuns cadavrul

Poliţiştii Secţiei Rurale de Poliţie Cocorăştii Colţ au fost sesizaţi miercuri noaptea, în jurul orei 00:30, cu privire la faptul că, în extravilanul localităţii Brazi, se manifestă un incendiu la un autoturism.

Exitând suspiciuni cu privire la cauza probabilă a incendiului, cercetările au fost extinse şi, la scurt timp, a fost depistată persoana bănuită de comiterea faptei, un tânăr de 21 de ani, din comuna Bărcăneşti.

”Aprofundând cercetările, s-a stabilit faptul că tânărul în cauză s-a deplasat împreună cu şoferul autoturismului, pe raza judeţul Ilfov, şi în urma unui conflict spontan între cei doi, conducătorul auto a fost înjunghiat de mai multe ori de pasager. Ulterior, tânărul ar fi luat autoturismul în cauză şi l-ar fi condus până în localitatea Brazi, unde l-ar fi incendiat.

Cadavrul conducătorului auto, de 31 de ani, a fost găsit abandonat într-o zonă împădurită din apropierea localităţii Snagov şi a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală, în vederea efectuării necropsiei”, a anunţat IPJ Prahova.

Guvernul României se confruntă cu o posibilă pierdere de până la 500 de milioane de euro din tranșa a treia de plată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform unor surse guvernamentale. Motivul principal invocat este nerealizarea reformei privind managementul la companiile energetice de stat.

Comisia Europeană a identificat probleme la companii precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz și Transelectrica, unde au fost numite în consiliile de administrație persoane considerate incompatibile cu funcțiile pe care le dețin. Procedurile de selecție nu au fost considerate suficient de transparente, iar un exemplu de incompatibilitate este numirea la conducerea acestor companii a unor persoane care fac parte din comitetul de nominalizare și remunerare. Guvernul nu are în intenție să îmbunătățească legislația privind guvernanța corporativă, OUG 109/2011, aprobată prin Legea 111/2016, și nici nu vrea să rezilieze contractele persoanelor considerate incompatibile de către Comisia Europeană, potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro din zona guvernamentală. Aceasta, în ciuda faptului că suma pe care România o va pierde este semnificativă: 500 milioane de euro din 2,7 miliarde de euro cât reprezintă cea de-a treia cerere de plată, conform hotnews.ro.

Dacă persoanele considerate incompatibile ar fi demise, despăgubirile pe care le-ar primi ar fi mult mai mici decât sumele pierdute. Circa 5-6 milioane de euro ar reprezenta despăgubirile, conform surselor guvernamentale. Totuși, numirile sunt puternic susținute politic, iar nimeni nu pare dispus să își asume rezilierea contractelor cu probleme.

Noi probleme menționate în discuția cu Bruxelles-ul

Faptul că România va pierde bani a fost recunoscut de ministrul proiectelor europene, Adrian Câciu, în urmă cu o săptămână. „Sunt trei jaloane care au rămas în discuție cu Comisia Europeană. Ne așteptăm acolo la o plată parțială. Vom avea șase luni la dispoziție privind reglementarea acelor probleme și, evident, însoțite de decizii politice”, a spus Câciu.

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, în urmă cu două săptămâni, că reprezentanții Comisiei sunt nemulțumiți de modul în care se face selecția managerilor în companiile energetice. „Comisia a zis: Nu putem accepta așa ceva, nu putem accepta ca un subordonat al unui secretar de stat să facă procedura de selecție, fiindcă este un caz de incompatibilitate majoră”, a spus Ciolacu.

Deși aceste probleme sunt recunoscute, Guvernul nu intenționează să le rezolve, conform surselor guvernamentale. În acest context, noi numiri controversate continuă să apară.

Transelectrica a anunțat săptămâna trecută, la Bursa de Valori București, numirea, în calitate de membri ai Directoratului, a următoarelor persoane: Florin-Cristian Tătaru, Victor Moraru, Stefăniță Munteanu, Cătălin-Constantin Nadolu și Vasile-Cosmin Nicula. Procedura de selecție a directoratului Transelectrica va trebui reluată, după ce Corpul de control al primului-ministru a găsit nereguli, constatând că procedura a fost viciată și că nu a fost respectată procedura pe formă, potrivit unor surse citate de Economedia.

Directoratul va fi condus de Ștefăniță Munteanu, un fost consilier județean fără experiență în energie, susținut de premierul Marcel Ciolacu, scrie Economedia. De asemenea, Victor Moraru, un apropiat al vicepremierului Marian Neacșu, va ajunge membru al Directoratului.

Moraru și-a dat demisia de la super-agenția care controlează companiile de stat AMEPIP din cauza unor suspiciuni de incompatibilitate, după ce a numit membri ai comisiei care l-a selectat, iar acum s-a aflat aproximativ în aceeași situație și în cadrul procedurii de selecție pentru șefia Transelectrica.

În ceea ce privește Ministerul Energiei, oficialii nu recunosc existența problemelor. Potrivit surselor guvernamentale, sunt șase companii energetice la care numirile nu au respectat cerințele Comisiei Europene. HotNews.ro a solicitat Ministerului Energiei detalii despre aceste companii și despre măsurile luate pentru rezolvarea situației. Ministerul Energiei nu a dorit să răspundă clar, limitându-se să transmită că „Documentele care au stat la baza îndeplinirii obiectivelor și țintelor asumate au fost transmise Comisiei Europene, reprezentanții statului român participând la discuțiile tehnice privind o serie de clarificări, pe toate cele trei jaloane care fac obiectul Cererii de plată nr.3 cu reprezentanții COM”. De asemenea, a adăugat că „întreaga documentație se află în proces de evaluare, până în prezent nefiind transmis niciun punct de vedere al Comisiei Europene cu privire la gradul de îndeplinire a celor trei jaloane”.

În cadrul Componentei C6 Energie se regăsesc următoarele reforme care fac obiectul Cererii de plată 3 din PNRR:

– Reforma 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile.

– Reforma 2. Îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic.

– Reforma 5. Reducerea intensității energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficienței energetice în industrie.

Jucătorul francez de tenis Richard Gasquet, în vârstă de 38 de ani, a anunţat într-un interviu acordat L’Équipe, că a decis să îşi încheie cariera la Roland Garros, în mai 2025, potrivit news.ro

„Cred că acesta este cel mai bun moment pentru mine să o fac. Este cel mai bun turneu pentru a o face. Este magnific, iar noi, francezii, suntem norocoşi să ne putem retrage în locuri atât de incredibile. Finalul este întotdeauna complicat, aşa cum mi-au spus de multe ori toţi foştii mari jucători, şi nu este uşor să îl anunţi. Nu ştii niciodată când, cum, unde… În orice caz, este o concluzie inevitabilă”, a spus el.

Aflat acum pe locul 133 în lume, sportivul din Béziers nu vede această decizie ca pe „o durere în inimă”, fiind în continuare motivat de pasiunea sa, care l-a determinat să cutreiere turneele Challenger în ultimele luni, departe de glamour-ul de altădată.

„Tenisul nu se rezumă doar la meciurile mari, este visceral. Când am câştigat challengerul de la Cassis (acum câteva săptămâni), am devenit unul dintre cei mai tineri şi cei mai bătrâni trei jucători care au câştigat un challenger. Asta mă reprezintă bine”, mărturiseşte fostul numărul 7 mondial, semifinalist la Wimbledon (2007 şi 2015) şi la US Open (2013).

Câştigător a 16 turnee, toate în ATP 250, Gasquet a petrecut aproape 19 ani la rând în top 100 (956 de săptămâni consecutive).