Rusia, care jefuieşte sau distruge numeroase situri istorice, caută „să şteargă identitatea istorică şi culturală a Ucrainei”, a estimat marţi Consiliul Europei, denunţând „intenţia genocidară a Moscovei”, informează AFP și Agerpres.

Într-o declaraţie asupra distrugerii patrimoniului cultural în Ucraina, Congresul puterilor locale şi regionale din Consiliul Europei „a condamnat din nou războiul de agresiune dus în prezent împotriva Ucrainei şi a reafirmat ataşamentul său de neclintit faţă de independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în interiorul frontierelor sale recunoscute internaţional”.

Organizaţia continentală a deplâns „atacurile fără încetare ale Federaţiei Ruse asupra unor situri din patrimoniul cultural în Ucraina, cu încălcarea dreptului internaţional umanitar”.

„Dat fiind că peste o mie de situri culturale au fost avariate sau distruse de la începutul războiului, Congresul a subliniat că ţintirea şi jefuirea de situri culturale pare să reflecte o politică sistematică menită să şteargă identitatea istorică şi culturală a Ucrainei, semănând cu o intenţie genocidară”, insistă declaraţia adoptată marţi.

„Federaţia Rusă trebuie să plătească despăgubiri pentru distrugerile cauzate patrimoniului”

Rusia făcea şi ea parte din Consiliul Europei, însă a fost exclusă din organizaţie în martie 2022, la câteva săptămâni după agresiunea ei împotriva Ucrainei.

„Federaţia Rusă trebuie să plătească despăgubiri pentru distrugerile cauzate patrimoniului istoric, cultural şi religios”, mai aminteşte Consiliul Europei, care a înfiinţat la începutul lunii aprilie un Registru al distrugerilor cauzate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

În declaraţia sa, Congresul „îndeamnă autorităţile locale şi regionale din întreaga Europă să îşi intensifice eforturile pentru a ajuta Ucraina punând în funcţiune adevărate parteneriate pentru patrimoniul cultural”.

Creat în 1949, Consiliul Europei este o organizaţie internaţională cu sediul la Strasbourg ce reuneşte 46 de state semnatare ale Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului.

Departamentul Transporturilor din SUA a anunţat joi impunerea unei amenzi de 4 milioane de dolari companiei aeriene germane Lufthansa pentru discriminarea unor pasageri evrei care au călătorit în luna mai 2022 între New York şi Budapesta, cu transfer pe aeroportul german Frankfurt, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

Cei 128 de pasageri evrei, dintre care aproape toţi purtau haine specifice bărbaţilor evrei ortodocşi, au fost refuzaţi la îmbarcare pe zborul de conexiune la Frankfurt în urma comportamentului necorespunzător al unora dintre ei.

Deşi mulţi dintre aceşti pasageri nu se cunoşteau între ei şi nici nu călătoreau împreună, cei chestionaţi de anchetatorii americani au afirmat că Lufthansa i-a tratat pe toţi ca şi când ar fi fost un singur grup şi pe acest temei li s-a refuzat îmbarcarea pentru comportamentul necorespunzător al câtorva.

Conform deciziei autorităţilor americane, din amenda de 4 milioane de dolari, cea mai mare aplicată vreodată în SUA pentru un caz legat de încălcarea drepturilor pasagerilor, două milioane vor trebui plătite direct Departamentului Transporturilor din SUA şi celelalte două milioane vor fi compensaţii plătite pasagerilor cărora li s-a refuzat îmbarcarea.

Compania Lufthansa a transmis că acceptă plata acestor sume, dar a negat că angajaţii săi ar fi discriminat respectivii pasageri, justificând acest incident printr-o „serie nefericită de erori de comunicare, interpretare şi evaluare în procesul de luare a deciziei”.

Compania aeriană germană a anunţat de asemenea un parteneriat cu Comitetul Evreiesc American prin care acesta să conducă primul program adresat managerilor şi angajaţilor din industria aeriană pentru combaterea antisemitismului şi a discriminării.

Liderul de facto al grupării şiite libaneze Hezbollah, Naim Qassem, li s-a adresat marţi israelienilor, susţinând că soluţia pentru întoarcerea lor la casele din nordul Israelului este un armistiţiu şi ameninţând că în lipsa acestuia va lovi peste tot în Israel, informează AFP, preluată de Agerpres.

Qassem, care conduce efectiv Hezbollah după ce israelienii l-au ucis pe secretarul general Hassan Nasrallah în 27 septembrie, a înregistrat o alocuţiune difuzată ulterior de canalul de televiziune al mişcării susţinute de Iran. A fost a treia oară când el s-a exprimat public după moartea fostului lider.

În viziunea sa, situaţia s-a schimbat după atacul de duminică al islamiştilor libanezi asupra unei baze militare israeliene de la sud de Haifa, cel mai sângeros din ultima lună, de când a început escaladarea conflictului cu Israelul.

„Soluţia este încetarea focului. Nu vorbesc de pe o poziţie de slăbiciune, fiindcă dacă Israelul nu vrea, vom continua” atacurile. „Nu vom fi învinşi, fiindcă acesta este pământul nostru”, a insistat el.

După un eventual armistiţiu „conform unui acord indirect”, locuitorii din nordul Israelului se vor putea întoarce acasă, apoi vor fi decise „etapele următoare”, a explicat Qassem. Însă – a ameninţat el – „dacă războiul continuă, zonele evacuate vor fi mai numeroase, cu sute de mii, chiar milioane (de israelieni) în pericol”.

Din septembrie, conflictul între Israel şi Hezbollah, care se bombardau reciproc de un an, a ajuns un război deschis; în Liban şi-au pierdut viaţa 1.315 oameni, conform unui bilanţ realizat de AFP pe baza informaţiilor oficiale. Un milion de libanezi au fost nevoiţi să se strămute.

Hezbollah afirmă că în prezent s-a angajat în lupte strânse cu forţele israeliene care au trecut frontiera în sudul Libanului. La rândul său, Israelul şi-a intensificat loviturile aeriene, în special în sudul şi estul Libanului şi în suburbiile din sudul capitalei Beirut, bastioane istorice ale grupării şiite.

Qassem a afirmat că „deoarece inamicul israelian bombardează întreg Libanul, avem dreptul, de pe o poziţie de apărare, să atacăm peste tot în entitatea inamică israeliană, în centru, nord şi sud”. „Vom alege locul pe care îl considerăm potrivit”, a adăugat el, menţionând atacurile recente de la Tel Aviv şi Haifa, care au dus la „o nouă ecuaţie, una a suferinţelor inamicului”.

Mircea Geoană, care candidează independent la alegerile prezidențiale, l-a provocat, marți, pe președintele PSD, Marcel Ciolacu, la o dezbatere, care să aibă loc sâmbătă, 19 octombrie, de la ora 18:00, la Grand Hotel București. 

„Astăzi, vreau să fac un apel public către contracandidatul meu, Marcel Ciolacu. Știm că sondajele ne arată pe primele locuri. Știu că aveți în spate un partid puternic, dar nu pot să nu constat că abilitățile pentru a conduce națiunea noastră lipsesc”, spune Mircea Geoană într-un videoclip publicat pe Facebook. 

El spune că „într-o democrație serioasă dezbaterea este esențială”. 

„Eu cred că trebuie să ne confruntăm ideile într-un mod deschis și transparent. Așadar, domnule Marcel Ciolacu, vă invit la o dezbatere 1 la 1. Dumneavoastră aduceți susținerea politică, iar eu voi aduce cunoștințele și expertiza necesare. Este o oportunitate pentru alegători de a ne vedea față în față și de a înțelege cu adevărat cine suntem și ce reprezentăm”, spune Geoană. 

Mircea Geoană spune că moderatorul dezbaterii va fi unul neutru, care poate fi ales de cele două echipe de campanie. Fostul secretar general adjunct al NATO a propus și o dată și o oră la care să aibă loc dezbaterea: sâmbătă, 19 octombrie, ora 18:00, la Grand Hotel București, sala Rapsodia. 

Potrivit celui mai recent sondaj privind alegerile prezidențiale, făcut de Verifield, la comanda USR, pe primul loc în intențiile de vot este Marcel Ciolacu – 23,4%, urmat de George Simion – 19,8%. Mircea Geoană se află pe locul trei, cu 17,2%, Elena Lasconi – 17,1, Cristian Diaconescu – 7,6%, Nicolae Ciucă – 6,2%, Kelemen Hunor – 3,8%.

Primarul general Nicușor Dan a anunțat, într-o postare pe Facebook, că a pus pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului București (CGMB) două proiecte de hotărâre pentru consultarea cetățenilor Capitalei printr-un referendum local care ar putea să acorde atribuții mai largă PMB în raport cu primăriile de sector.

„Dacă aceste hotărâri vor fi aprobate de consilierii generali, referendumul va avea loc pe 24 noiembrie, simultan cu primul tur al alegerilor prezidențiale”, a scris Nicușor Dan.

Taxele și autorizațiile, controlate de Primăria Generală

În cazul în care bucureștenii ar răspunde în majoritate favorabil la cele două întrebări, Primăria Generală ar căpăta un control mai mare asupra finanțelor Capitalei în raport cu primăriile de sector, iar toate autorizațiile de construire ar urma să fie aprobate doar de PMB

„Cele două întrebări la care îi invit pe bucureșteni să se pronunțe prin ”DA” sau ”NU” sunt următoarele:

1. Sunteți de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului București și Primăriile de Sector a impozitelor pe venit și a taxelor și impozitelor locale colectate de la bucureșteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București?
2. ⁠Sunteți de acord ca Primarul General al Municipiului București să emită Autorizațiile de Construire pe întreg teritoriul administrativ al orașului?”, a precizat Nicușor Dan.

Anunț făcut după scandalul din Piața Unirii

Anunțul acestuia vine la o zi după ce primarul general a intrat în conflict direct cu primarul Sectorului 4 Daniel Băluță în legătură cu șantierul de refacere a planșeului din Piața Unirii.

Conflictul a pornit după ce primarul general, Nicușor Dan, a refuzat să elibereze Primăriei Sectorului 4 autorizație în regim de urgență pentru consolidarea și reabilitarea planșeului, spunând că nu ar avea bază legală să o emită deoarece legea permite emiterea unei astfel de autorizații doar în caz de pericol public.

În cursul nopții de duminică spre luni, Daniel Băluță, a deschis șantierul în baza unei autorizații emise de Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță. Luni Nicușor Dan a venit la fața locului unde a cerut desființarea șantierului întrucât ar fi ilegal, însă Poliția Sectorului 4 a refuzat să îndepărteze gardurile care delimitează șantierul.

Nicușor Dan s-a întors luni seară pe șantierul deschis de primarul Daniel Băluță cu o dispoziție pentru desfințarea șantierului.

„Am emis o dispoziție prin care am dispus ca Poliția Locală Municipală să desființeze construcțiile ilegale de pe terenul nostru. Am înaintat acestă dispoziție constructorului, nu vrea să demoleze. Dacă Poliția Locală este împiedicată, am cerut sprijinul Poliției naționale. Această construcție nu se va face fără autorizație legală”, a declarat Nicușor Dan, în timp ce angajații Primăriei Sectorului 4 îi strigau că face un abuz.

La fața locului se află și zeci de jandarmi, precum și polițiști, care încearcă să aplaneze scandalul între polițiștii locali ai Primăriei Capitalei, veniți să demoleze gardul cu buldozerele, și Poliția Locală Sector 4.

Poliția Capitalei a anunțat că a fost deschis dosar penal, după ce două persoane au fost rănite. „Având în vedere sesizarea referitoare la vatămarea unor persoane, polițiștii Serviciului de Poliție pentru Centrul Vechi au condus conducătorul vehiculului la sediu și au întocmit dosar penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de distrugere și lovire sau alte violențe, în cadrul căruia se vor efectua cercetări, sub coordonarea unității de parchet. La fața locului au intervenit și echipaje de prim-ajutor, care au acordat celor două victime îngrijiri medicale de specialitate.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat, luni seara, că a dispus retragerea tuturor angajaților primăriei din Piața Unirii, Băluță afirmând că este „șocat” de efectele demersului său despre care spune în continuare că a fost unul legal.

Albania a deschis marţi, la Luxemburg, primele capitole ale negocierilor sale pentru aderarea la Uniunea Europeană, relatează publicația Politico.eu, preluată de News.ro.

Ţara balcanică, care a primit statutul de ţară candidată în 2014, a organizat prima sa conferinţă interguvernamentală cu UE în iulie 2022, dar deschiderea propriu-zisă a primului capitol de negociere marchează un pas important în aderarea la blocul european.

Negocierile de marţi vizează evaluarea conformităţii Albaniei cu criteriile UE în domenii de politică precum funcţionarea instituţiilor democratice, sistemul judiciar şi drepturile fundamentale, criteriile economice, achiziţiile publice şi controlul financiar, printre altele.

„În acest moment suntem pe drum cu idei foarte clare, cu o voinţă foarte puternică şi nu există nicio îndoială că vom realiza ceea ce trebuie să realizăm, şi anume Albania în UE până în 2030”, a scris pe X premierul Edi Rama, care a condus delegaţia albaneză.

Delegaţia UE, condusă de ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, în numele preşedinţiei ungare a Consiliului UE, a spus, de asemenea, că este o „etapă importantă” în acest proces. Deschiderea primului capitol al negocierilor de aderare la UE cu Albania este de o importanţă istorică pentru Uniunea Europeană, pentru ca această ţară să devină membră al Uniunii Europene cât mai curând posibil – a declarat marţi, la Luxemburg, ministrul Szijjarto, citat de MTI.

Cu toate acestea, există încă un drum lung de parcurs, deoarece negocierile de aderare pot dura zeci de ani. Muntenegru, de pildă, ţara vecină, este mult mai avansată în proces, dar chiar dacă a deschis primul capitol în urmă cu 12 ani, mai are de încheiat 30 de capitole din 33.

UE a stabilit în prezent obiective de referinţă intermediare – în special în ceea ce priveşte capitolele referitoare la statul de drept – care trebuie îndeplinite înainte de a se putea trece la următorii paşi în procesul de negociere.

În urma celei de-a doua conferinţe interguvernamentale între Uniunea Europeană şi Albania, Péter Szijjártó a declarat că agenda preşedinţiei ungare acordă o importanţă specială accelerării extinderii UE cu ţările din Balcanii de Vest.

Olivér Várhelyi, comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, a subliniat că UE a adoptat în aprilie un instrument financiar în valoare de şase miliarde de euro pentru a sprijini integrarea Balcanilor de Vest în Uniune. Planul de extindere va contribui la accelerarea reformelor necesare pentru a permite ţărilor candidate să devină membre cât mai curând posibil – a explicat comisarul.