President Nicusor Dan stated on Tuesday that he had not designated a candidate for the position of prime minister because there is no majority to support such a move.

„At the moment, there is no prime minister capable of commanding a majority, so there is no point in engaging in a futile exercise,” the head of state explained in Paris, where he attended the French National Day celebrations, agerpres reports.

He expressed confidence that a consensus would be reached regarding the NRRP.

„There are several points to make. The PSD is in opposition. As long as they do not hold positions such as ministers, state secretaries, or prefects within the administrative structures, they are in opposition. There are two levels involved now: the level of government formation… and, on the other hand, the administrative and legislative level, involving the laws upon which the NRRP depends. … Regarding the NRRP, there is a deadline—August 10—and I am convinced that a consensus will be reached. There is an informal dialogue that I maintain with the parties, and there is dialogue taking place among the party leaders themselves,” the President added during remarks made at the Romanian Embassy in Paris.

Iunie 2026 a fost luna cu cele mai multe victime în rândul civililor din Ucraina din aprilie 2022, la peste patru ani de la începerea invaziei ruse, potrivit unui raport publicat marţi de ONU, relatează AFP.

„După o creştere accentuată înregistrată în mai, numărul victimelor în rândul civililor a continuat să se mărească, atingând cel mai mare număr de civili ucişi şi răniţi din aprilie 2022”, a declarat Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMMU) într-un comunicat, precizând că „cel puţin 293 de civili au fost ucişi şi 1.990 au fost răniţi în Ucraina” în iunie 2026.

Conform raportului, 45% dintre civili au fost victime ale atacurilor cu rachete şi drone cu rază lungă de acţiune, loviturile afectând în principal oraşe departe de linia frontului, inclusiv Kiev (centru) şi Dnipro (centru-est).

Această evoluţie reflectă „utilizarea din ce în ce mai frecventă a armelor puternice, care sunt extrem de mortale atunci când sunt utilizate în zone urbane dens populate”, a subliniat Danielle Bell, reprezentanta HRMMU.

„Riscurile cu care se confruntă civilii nu numai că persistă, dar se agravează atât ca amploare, cât şi prin complexitate”, a adăugat ea.

În ultimele luni, Rusia şi-a intensificat atacurile, în special cu rachete balistice pe care apărarea ucraineană depune eforturi să le intercepteze din cauza lipsei de muniţie antiaeriană suficientă.

În acest context, nouă ţări europene au lansat luni o coaliţie „pur defensivă”, menită să consolideze „capacităţile antibalistice” în Europa, care constituie în prezent o lipsă acută a Kievului în faţa atacurilor aeriene ale Rusiei.

Raportul menţionează, de asemenea, un număr record de atacuri cu drone explozive de-a lungul liniei frontului de la începutul invaziei, pe 24 februarie 2022, soldate cu 89 de civili ucişi şi 588 de răniţi.

Utilizarea sistematică a acestor drone de către ambele părţi beligerante a contribuit la transformarea liniei de contact într-o „zonă mortală” care se întinde pe zeci de kilometri.

Primarul Sectorului 5, Vlad Popescu Piedone, anunță că Parcul Ferentari Mare va intra într-un amplu proces de modernizare, în urma sesizărilor primite de la locuitori. Potrivit edilului, proiectul prevede reamenajarea spațiilor verzi, amenajarea unui loc de joacă modern, a unor zone de relaxare, a unui spațiu de fitness în aer liber și a unui teren de fotbal cu suprafață sintetică.

„În urma numeroaselor sesizări primite din partea dumneavoastră, am decis să reabilităm Parcul Ferentari Mare. Împreună cu echipele Amenajare Edilitară S5, am pregătit un proiect prin care acest spațiu va fi transformat într-un loc modern și sigur.”

Edilul susține că investiția urmărește transformarea parcului într-un spațiu destinat atât copiilor, cât și adulților, iar lucrările vor fi monitorizate pentru a fi finalizate cât mai rapid și la standarde ridicate.

„Îmi doresc ca acest parc să devină un loc în care copiii să se joace în siguranță, tinerii să facă mișcare, iar părinții și bunicii să se bucure de un spațiu curat și bine întreținut.”

Banii publici se scurg din nou în gropile incompetenței administrative din județul Argeș. La ceva timp după ce ziarul nostru trăgea un semnal de alarmă dur cu privire la calitatea deplorabilă a celei mai noi investiții din comuna Budeasa, realitatea ne dă, din păcate, dreptate deplină: se dă cu picamerul în pista de biciclete abia recepționată!

De la „urina boului”, direct sub lama picamerului

Anul trecut, publicația noastră dezvăluia dezastrul din teren. Ceea ce trebuia să fie o pistă modernă de biciclete arăta, în realitate, ca o glumă proastă:

• Traseu haotic: O dâră de asfalt înșirată pe marginea drumului fără nicio logică urbanistică, amintind de faimoasa expresie „ca urina boului”.
• Pericol public: Zero elemente de protecție pentru bicicliști, pietoni sau autoturisme. O capcană rutieră pe bani publici.

La acea vreme, conducerea primăriei ignora criticile. Astăzi, însă, expertizele tehnice și legale au confirmat exact ceea ce noi am sesizat din prima clipă: lucrarea a fost făcută în total dispreț față de lege și față de siguranța cetățenilor.

Standarde legale, nu „rețete” de partid

În urma controalelor și a expertizelor oficiale, Primăria Budeasa a fost obligată de lege să refacă proiectul. De data aceasta, lucrările trebuie executate conform legislației în vigoare, nu după bunul plac al primarului PSD, Mihai Racheru – cunoscut drept un pretenaș de bază al conducerii județene formate din martalogii Ion Mînzînă și franțuzul neștiutor de franceză Adrian Bughiu.

Astfel, muncitorii s-au întors pe șantier nu ca să cosmetizeze proiectul, ci ca să demoleze cu picamerele asfaltul turnat pe bani grei.

Se dovedește încă o dată că tot ce ating baronii locali se transformă rapid în pagubă. În loc să beneficieze de infrastructură modernă, locuitorii din Budeasa suportă zgomotul picamerelor, praful și, cel mai grav, risipa banilor din propriile buzunare.

Rămâne de văzut cine va plăti nota de plată pentru această dublă cheltuială și dacă instituțiile statului vor cere socoteală celor care au semnat recepția unei asemenea bătăi de joc administrative.

Sute de angajați ai companiei Metrorex încasează lunar salarii de peste 4.000 de euro, în contextul în care directorul general primește aproape 5.000 de euro. Acest lucru ridică probleme deoarece, conform Legii 296/2023, salariile angajaților ar trebui să fie plafonate la maxim 80% din salariul mmbrilor executivi. Astfel, salariile angajaților ar trebui să fie de cel mult 20.800 de lei, adică 3.968 de euro.

Potrivit președintelui Unitatea – Sindicatul Liber Metrou, Marian Artimon, salariile celor care lucrează în subteran sunt atât de mari deoarece angajații sunt chemați din zilele libere, fiind astfel plătiți în plus.

Mai mult, în lunile în care există mai multe zile libere din punct de vedere legal, precum decembrie, ianuarie sau perioada sărbătorilor pascale, numărul celor care încasează mai mult de 80% din salariul Marianei Miclauș crește considerabil. În ianuarie 2026, 900 de angajați au depășit acest prag.

„În decembrie au fost 780 de persoane, în ianuarie 900, în februarie 200, în aprilie 800, iar în iunie 230”, a declarat Marian Artimon pentru Club Feroviar.

Citește și: Un avion a ajuns pe o stradă din Cluj-Napoca și a blocat traficul rutier. Aeronava dezafectată a plecat tocmai de la Aeroportul Otopeni

Plafonarea veniturilor angajaților la 80% din indemnizația directorului general este prevăzută într-o Hotărâre a Consiliului de Administrație din februarie.

Dispoziția limitării veniturilor provine din articolul art. XXXVII alin. (6) al Legii 296/2023 care prevede că: „Salariile de bază, plățile de ore suplimentare, inclusiv sporurile personalului încadrat în cadrul operatorilor economici, nu pot depăși maximum 80% din nivelul componentei fixe a membrilor executivi ai consiliilor de administrație sau, după caz, al remunerațiilor conducătorilor care nu fac parte din consiliile de administrație”.

Situația dezastruoasă de la Metrorex

Metrorex a închis anul 2025 cu o cifră de afaceri de 1,263 miliarde de lei şi pierderi de 312 milioane de lei, în creştere cu 72,27% faţă de pierderile consemnate la 31 decembrie 2024, de 181 milioane de lei, potrivit situaţiei financiare anuale, publicate de companie.

„Metrorex SA a înregistrat la data de 31.12.2025 un rezultat financiar reprezentând pierdere în sumă de 312.065.82 mii lei, rezultat obţinut ca diferenţă între veniturile totale realizate în valoare de 2.340.746,44 mii lei şi cheltuielile totale realizate în valoare de 2.652.812,26 mii lei.

Faţă de bugetul Metrorex SA aprobat pentru 31.12.2025, în care era prevăzut un rezultat brut pe 0, pierderea înregistrată de companie la data de 31.12.2025 este în sumă de 312.063,82 mii lei în principal ca urmare a nerealizării veniturilor proprii din activitatea de transport călători cu metroul, ţinând seama că numărul călătorilor plătitori transportaţi realizat în anul 2025 a fost de 153.271.405 călători, cu circa 13% mai mic decât cel prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, de 176.000.000 călători, şi a înregistrării la poziţia bugetară ‘cheltuieli privind ajustările şi provizioanele’ a sumei de 260.553,89 mii lei reprezentând ajustări pentru creanţe neîncasate provenite în principal din penalităţi pentru nerealizarea obligaţiilor contractuale în contractul nr. 143/2020 încheiat cu Alstom Transport SA pentru livrare de trenuri de metrou”, se arată în document.

Citește și: Ce salarii câștigă angajații de pe navele de croazieră. Lucrează 7 zile din 7, între 10 și 13 ore pe zi

Pierdere de 62 de milioane de euro

„Metrorex SA a încheiat exerciţiul financiar al anului 2025 cu un rezultat brut negativ din activitatea de exploatare reprezentând pierdere în valoare de 23.433,22 mii lei, din care 3.765,13 mii lei profit din activitatea de operare şi 207.198,36 mii lei pierdere din activitatea de administrare infrastructură, şi cu rezultat brut negativ în valoare de 108.632,60 mii lei din activitatea de investiţii, astfel rezultatul brut pe societate este pierdere de 312.065,82 mii lei”, conform situaţiei financiare.

O pupăză care cântă, în timp ce îşi înfoaie penele din jurul gâtului şi coboară ciocul, a fost surprinsă în imagini, în Parcul Natural Lunca Mureşului, imaginile fiind distribuite de către Romsilva. Potrivit specialiştilor, Lunca Mureşului Inferior este un ecosistem tipic zonelor umede, cu păduri aluviale, ape curgătoare şi lacuri, zăvoaie şi şleauri de câmpie, fiind un important loc de cuibărire pentru aproximativ 200 de specii de păsări, multe din ele strict protejate, potrivit news.ro.

”O moţată, surprinsă în Parcul Natural Lunca Mureşului. Pupăza este uşor de reperat după sunetele pe care le scoate şi după penajul pestriţ. Atunci când cântă, pasărea îşi înfoaie penele din jurul gâtului şi coboară ciocul. În acelaşi timp, strânge penele crestei care apar ca un al doilea cioc îndreptat în sus”, au scris, marţi, pe Facebook, reprezentanţii Romsilva, publicând mai multe imagini care surprind o pupăză.

Specialiştii avertizează că, în România, pupăza poate fi întâlnită doar în perioada sezonului cald, când găseşte hrană din abundenţă şi condiţii prielnice creşterii puilor.

Această pasăre poate fi văzută în apropierea terenurilor cultivate, a livezilor, dar şi în poieniţe cu arbori izolaţi, unde adesea îşi face cuibul şi îşi îngrijeşte puii.

Rolurile sunt bine stabilite: femela se ocupă de clocirea celor 5-8 ouă şi de creşterea puilor, iar masculul este responsabil cu hrănirea partenerei şi a puilor până când aceştia părăsesc cuibul, aproximativ după o lună de la eclozare.

Parcul Natural Lunca Mureşului are o suprafaţă de 17.455 de hectare şi este situat în vestul ţării, pe teritoriul judeţelor Arad şi Mureş, de-a lungul râului Mureş.

”Lunca Mureşului Inferior este un ecosistem tipic zonelor umede, cu păduri aluviale, ape curgătoare şi lacuri, zăvoaie şi şleauri de câmpie, fiind un important loc de cuibărire pentru aproximativ 200 de specii de păsări, multe din ele strict protejate”, precizează specialiştii Romsilva.