Trei candidaturi la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie au fost contestate la Curtea Constituțională, CCR anunțând că aceste contestații vor fi soluționate într-o ședință care va avea loc sâmbătă.

„Azi, 4 octombrie 2024, pe rolul CCR au fost inregistrate contestatii cu privire la candidaturi pentru functia de Președinte al României, respectiv Mircea Dan Geoană, Diana Iovanovici-Șoșoacă, Nicolae-Ionel Ciucă. În vederea soluționării acestora in termen legal, a fost stabilită o ședință de judecată pentru sâmbătă, 5 octombrie 2024. Ulterior ședinței, CCR va emite un comunicat de presă”, a informat Curtea.

Graba cu care judecătorii de contencios constituțional se reunesc pentru soluționarea contestațiilor este explicabilă prin faptul că s-a intrat într-un calendar electoral strâns, care prevede că, pe data de 10 octombrie, candidaturile admise rămân definitive.

Ce prevede calendarul alegerilor prezidențiale

Cel mai târziu la data de 5 octombrie, ora 24:00, se vor depune candidaturile la prezidenţiale; vor intra în cursa electorală reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, dar şi candidaţi independenţi.

În termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii, cel mai târziu la data de 6 octombrie, se vor înainta către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii declaraţiile pe propria răspundere ale candidaţilor în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securităţii sau de colaboratori ai acesteia.

În termen de 48 de ore de la înregistrarea candidaturilor, cel mai târziu la data de 9 octombrie, are loc aducerea la cunoştinţa publică a declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese ale candidaţilor.

Pe 10 octombrie, candidaturile rămân definitive. Candidaturile şi semnele electorale definitive sunt aduse la cunoştinţa publică prin afişare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central, la sediile birourilor electorale constituite, precum şi prin intermediul mass-media, în ordinea în care au fost depuse.

În 48 de ore de la data rămânerii definitive a candidaturilor – 12 octombrie, are loc stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot.

După înfrângerile suferite în ultimele 12 luni pe front în fața armatei ruse, conducerea politică a Ucrainei este tot mai deschisă față de ideea pe care președintele Volodimir Zelenski a respins-o anterior în mod repetat: aceea de a ceda teritorii ucrainene în schimbul păcii, scrie Financial Times.

Citând mai multe surse diplomatice sub condiția anonimatului, FT scrie că a existat o „schimbare tangibilă a tonului” a conducerii de la Kiev încă de dinainte de căderea Vuhledarului, în această săptămână.

Președintele Volodimir Zelenski a descris joi drept decizia corectă retragerea trupelor ucrainene din Vuhledar, un oraș strategic din Donbas care a rezistat forțelor ruse încă de la începutul războiului.

„Nu putem opri Rusia fără arme adecvate. Apoi, atunci când distrug pozițiile trupelor noastre, trebuie să le protejăm viețile, pentru că viețile sunt mai importante decât orice clădire”, a declarat președintele ucrainean în timpul unei conferințe de presă pe care a susținut-o alături de Mark Rutte, care a făcut o vizită la Kiev imediat după ce a preluat funcția de secretar general al NATO.

Rutte a subliniat că prioritatea numărul unu a mandatului său va fi continuarea sprijinului pentru Ucraina și că aceasta nu trebuie să fie lăsată să piardă în fața Rusiei.

Jurnaliștii de la FT scriu însă că, în culise, discuțiile se poartă pe un alt ton și că mai mulți diplomați europeni au remarcat acest lucru încă de săptămâna trecută, când au participat la New York la Adunarea Generală a ONU.

Oficialii ucraineni și occidentali sunt tot mai îngrijorați de cum decurge războiul

Diplomații spun că oficialii ucraineni sunt mai deschiși acum față de posibilitatea unui armistițiu cu Moscova, chiar dacă pe teritoriul Ucrainei rămân în continuare trupe rusești. Această posibilitate a fost respinsă în mod repetat de președintele Zelenski, iar retragerea trupelor Moscovei de pe teritoriul Ucrainei a stat la baza planului de pace pe care l-a prezentat încă din decembrie 2022.

Un alt lucru remarcat de sursele FT în timpul discuțiilor de la New York a fost că oficialii occidentali vorbesc acum mult mai franc despre necesitatea de a ajunge cât mai rapid la un compromis cu Rusia pentru a obține încetarea focului.

Diplomații europeni afirmă că inclusiv Andrii Sîbiga, noul ministru de externe al Ucrainei, a folosit întâlnirile pe care le-a avut în spatele ușilor închise cu omologii săi occidentali pentru a discuta posibile soluții de compromis. Sîbiga, aflat în prima sa vizită externă după ce Zelenski l-a numit în funcție la începutul lunii septembrie, a avut un ton „mai pragmatic” decât predecesorul său, Dmîtro Kuleba, spun sursele citate.

Renunțarea la teritorii ucrainene, un „tabu” până recent

„Vorbim mai mult și mai deschis acum despre cum se va încheia asta (n.r. războiul) și despre ceea ce ar trebui să cedeze Ucraina pentru a obține un acord de pace permanent”, a declarat pentru FT unul dintre diplomații prezenți la New York.

„Iar asta este o schimbare majoră față de doar 6 luni în urmă, când acest tip de discuții era tabu”, a subliniat el.

Rugat să comenteze aceste informații, ministerul ucrainean de externe le-a respins ferm: „Niciun fel de compromis teritorial nu a fost propus, discutat sau măcar sugerat în timpul oricărei întâlniri”.

Însă un înalt oficial ucrainean a declarat pentru FT că inclusiv așa-zisul „plan pentru victorie” prezentat de Zelenski la Washington liderilor aliați vizează ca Rusia să fie obligată să vină la masa negocierilor.

„Este o tentativă de a schimba traiectoria războiului și de a aduce Rusia la masă. Zelenski chiar crede în el”, a declarat sursa respectivă.

Vizita lui Zelenski în SUA a fost una dulce-amară

Pe de o parte, președintele ucrainean a obținut din partea Casei Albe un nou pachet de asistență militară în valoare de 8 miliarde de dolari, care include și noi tipuri de armament.

Pe de cealaltă, el a plecat din SUA fără niciun progres în privința a două subiecte cheie: primirea aprobării americane de a folosi rachetele cu rază lungă pentru lovituri adânc în interiorul Rusiei și dorința Ucrainei de a fi primită în NATO ca garant de securitate.

Sursele diplomatice afirmă că administrația Biden a respins din nou solicitările lui Zelenski în acest sens din cauza îngrijorărilor că astfel de mutări ar duce la escaladarea războiului. Marea îngrijorare este în continuare că SUA sau alte state aliate din NATO ar putea fi atrase într-un conflict deschis cu Rusia.

În plus, planul său pentru victorie, care include solicitări pentru cantități masive de armament occidental, a fost primit mai degrabă rece de administrația de la Washington.

În ceea ce privește solicitarea ca Ucraina să fie primită în NATO, unul dintre consilierii care a contribuit la redactarea planului lui Zelenski a declarat pentru FT că președintele n-a avut de ales decât să insiste pe acest subiect întrucât orice altceva ar fi perceput ca o retragere pe tema crucială a garanțiilor occidentale de securitate pentru Ucraina.

Majoritatea ucrainenilor vor acum pace, dar nu cu orice preț

Un sondaj de opinie publicat la începutul lunii august de către Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev a arătat că, pentru prima oară de la începutul invaziei rusești în februarie 2022, majoritatea ucrainenilor cred că ţara lor ar trebui să înceapă negocieri cu Rusia pentru a se pune capăt războiului.

Astfel, 57% dintre respondenți s-au declarat favorabili discuțiilor de pace, în timp ce un procent de 38% s-au pronunțat împotriva începerii tratativelor cu Moscova.

Dar 66% dintre cei intervievaţi au declarat că Ucraina trebuie să-şi recupereze toate teritoriile, inclusiv Crimeea, peninsulă în Marea Neagră anexată de Rusia în 2014, precum şi regiunile estice Doneţk şi Luhansk, anexate de Moscova în septembrie 2022 împreună cu regiunile Herson şi Zaporojie din sudul Ucrainei.

Dar și procentul ucrainenilor dispuși la concesii teritoriale a crescut semnificativ comparativ cu lunile în care războiul decurgea de partea Kievului.

Volodimir Zelenski și-a reiterat recent poziția potrivit căreia cedarea de teritorii nu este o opţiune. Dar el a vorbit în premieră despre posibilitatea organizării unui referendum pe acest subiect, după ce a fost întrebat despre asta.

„Un referendum? Asta ar trebui să-şi dorească poporul ucrainean, să fiu sincer: aceasta nu este cea mai bună opţiune, pentru că avem de-a face cu Putin şi va fi o victorie pentru el dacă va ocupa o parte din teritoriile noastre”, a declarat Zelenski în interviul cordat presei franceze.

Căderea orașului Vuhledar complică și mai mult lucrurile

Canalele rusești de Telegram au publicat miercuri înregistrări video cu militari fluturând steagul tricolor rusesc peste clădirile distruse ale orașului care avea o populație de peste 14.000 de locuitori înainte de război.

Ziarul Moskovski Komsomoleț a scris că Vuhledar a căzut în cele din urmă după ce ultimele forțe ucrainene din Brigada 72 Mecanizată, o unitate renumită pentru capacitatea sa de reziliență, au abandonat orașul, marți târziu.

Vuhledar – în traducere, „darul cărbunelui” – este un oraș minier din regiunea Donețk. A fost construit de Uniunea Sovietică la mijlocul anilor 1960 în jurul unei mine. În prezent, acolo există două mine cu rezerve semnificative de cărbune. Rușii numesc orașul Ugledar.

Atât armata rusă, cât și cea ucraineană, priveau controlul asupra orașului ca fiind important. Asta datorită poziției sale, pe un teren înalt, și pentru că se află la intersecția fronturilor de luptă din est și din sud, ceea ce îi conferă o importanță sporită în ceea ce privește aprovizionarea forțelor implicate în lupte.

În timp ce forțele ucrainene dețineau controlul deplin asupra Vuhledar, acestea puteau utiliza orașul ca platformă pentru a bombarda liniile de aprovizionare militare ruse din zonă.

Orașul se află în apropierea unei linii de cale ferată care leagă Crimeea de regiunea industrializată Donbas din Ucraina, care cuprinde Donețk și provincia estică Luhansk, controlată în cea mai mare parte de Moscova.

Cucerirea orașului, pe care Rusia îl prezintă ca fiind unul dintre ultimele bastioane ucrainene din sudul Donețkului, deschide calea forțelor ruse pentru a avansa în alte locuri.

Urmărește ultimele evoluții din a 954-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.

Situată între Ucraina şi România, stat membru UE, Republica Moldova a oscilat zeci de ani între Occident şi Kremlin, iar votul prezidenţial din 20 octombrie şi referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană ar putea fi esenţiale pentru a decide în ce direcţie va merge. În acest moment, cei care doresc să îmbrăţişeze Europa par să fie în avantaj, dar se confruntă cu un efort concertat şi tot mai intens susţinut de Kremlin de a împinge lucrurile în direcţia opusă, scrie Reuters.

În timp ce campania pentru alegerile prezidenţiale din Republica Moldova şi referendumul pe tema relaţiilor cu Uniunea Europeană intră în linie dreaptă, stropi violenţi de vopsea roşie şi galbenă au apărut pe clădirile guvernamentale din capitala Chişinău, arată Reuters, conform News.ro. Asta a coincis cu o serie de documente falsificate atribuite guvernului şi UE şi care au început să se răspândească pe reţelele locale de socializare.

Între timp, televiziunile oficiale din regiunea transnistreană separatistă a Moldovei, rusofonă şi susţinută de Kremlin, au difuzat imagini cu noi antrenamente militare, în timp ce o organizaţie a rusofonilor din Moldova i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin să „protejeze” etnicii ruşi din această regiune „prin toate mijloacele disponibile”.

Republica Moldova este substanţial mai mică decât Ucraina – populaţia sa se ridică la aproximativ 2,5 milioane de locuitori – iar mişcările lui Putin de a câştiga influenţă în această ţară au loc prin mijloace convenţionale şi sociale, precum şi prin susţinerea actorilor politici locali pro-ruşi. Astfel de tactici au fost utilizate de Kremlin şi în Ucraina, timp de mai mulţi ani.

Agenda generală a Moscovei în ambele ţări, precum şi în Georgia din apropiere, rămâne, în linii mari, aceeaşi: utilizarea oricăror mijloace pe care le are la dispoziţie pentru a le menţine în sfera de influenţă a Rusiei şi pentru a le împiedica să se întoarcă definitiv spre Europa de Vest şi Statele Unite. Acest lucru face ca cele două voturi din Moldova din această lună să fie deosebit de importante.

Oglinda georgiană

Georgia, al cărei partid de guvernământ, Visul Georgian, a adoptat o poziţie din ce în ce mai pro-Moscova în ultimii ani, va merge, de asemenea, la urne în cadrul alegerilor parlamentare din 26 octombrie.

Având în vedere că războiul din Ucraina este în prezent în impas, rezultatele acestor scrutine din Georgia şi Moldova vor trimite un semnal puternic cu privire la faptul dacă Kremlinul îşi consolidează sau îşi pierde controlul asupra străinătăţii sale apropiate – şi la cât de rezistente sunt cu adevărat democraţiile susţinute de SUA şi de Occident, notează Reuters.

Conflictul din Ucraina a influenţat deja voturile din Georgia şi Ucraina. Recentele videoclipuri electorale ale Visului Georgian, partidul de guvernământ de la Tbilisi, au prezentat scene de distrugere din timpul acelui război, un avertisment nu chiar subtil că ţara – care, la fel ca Ucraina şi Moldova, făcea parte din vechea Uniune Sovietică dominată de Rusia – s-ar putea confrunta cu pericole similare dacă se întoarce spre Occident.

Mii de georgieni au ieşit în stradă pentru a cere exact acest lucru, în special după ce guvernul de la Tbilisi a adoptat o lege menită să limiteze sprijinul occidental pentru ONG-urile şi mass-media locale.

Unii dintre cei care protestează spun că doresc o nouă „revoluţie colorată” – termenul folosit pentru mişcările pro-democraţie din statele post-sovietice – pentru a înlătura Visul Georgian şi a aduce la putere partide pro-occidentale, ceea ce Moscova va dori cu disperare să evite.

Dezinformare și stimulente în bani

Mesajele din Moldova au fost puţin mai subtile, însă canalele pro-ruse au sugerat în mod repetat că, dacă preşedinta pro-occidentală Maia Sandu este realeasă, Moldova va fi atrasă în luptele din Ucraina.

Moldova suferă deja de o criză energetică din cauza loviturilor militare ruseşti asupra infrastructurii ucrainene de care depinde în prezent şi Moldova.

Alte zvonuri răspândite online au inclus faptul că avioane ucrainene F-16 ar putea fi în curând găzduite de aerodromurile moldoveneşti, precum şi faptul că legăturile mai strânse cu UE ar aduce „educaţie sexuală” universitară obligatorie.

Între timp, oligarhul fugar Ilan Şor, descris cândva drept „omul Moscovei în Moldova” şi care trăieşte acum în Rusia după ce a fugit din arestul la domiciliu, a apelat la aplicaţia de mesagerie Telegram, oferind alegătorilor moldoveni echivalentul a 29 de dolari dacă votează împotriva modificării Constituţiei în sensul consfinţirii unor legături mai strânse cu UE.

Sondajele de opinie sugerează că 55-65% dintre alegătorii moldoveni vor susţine propunerea de apropiere de UE, faţă de 24-35% care se opun – deşi incertitudinile cu privire la numărul real de alegători moldoveni aduc un element de imprevizibilitate.

Al doilea tur al votului prezidenţial ar putea, de asemenea, să producă surprize, potrivit analizei Reuters. Sondajele arată că Sandu obţine aproximativ un sfert din voturile din primul tur, restul fiind împărţit între alţi 10 candidaţi. Dar ea trebuie să se confrunte apoi cu un singur candidat, cel mai probabil fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care este susţinut de partide pro-ruse, inclusiv cele legate de Şor.

Șor versus Occident

În vârstă de 37 de ani şi născut la Tel Aviv, Ilan Şor a primit cetăţenia rusă în mai, după ce a fost condamnat în absenţă în Moldova la 15 ani de închisoare pentru fraudă bancară şi alte acuzaţii – acuzaţii pe care le neagă. El rămâne foarte activ pe Telegram, criticând guvernul moldovean şi Occidentul.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a vizitat Moldova în luna mai, anunţând un ajutor de 135 de milioane de dolari pentru securitatea energetică şi combaterea dezinformării.

La începutul acestei luni, Germania, Franţa şi Polonia – aşa-numitul Grup de la Weimar, care se consideră din ce în ce mai mult drept adevăraţii factori de decizie geopolitică ai UE – au promis sprijin „ferm” pentru Moldova.

În iulie, Moldova a fost pusă oficial pe calea de aderare la UE, în timp ce discuţiile privind o eventuală aderare la NATO înregistrează progrese mult mai mici.

În timp ce aderarea la UE pare să rămână populară, sondajele de opinie sugerează că moldovenii rămân mai precauţi cu privire la aderarea la alianţa militară occidentală. Cele mai multe sondaje sugerează că nu mai mult de un sfert dintre respondenţi sunt în favoarea acestei opţiuni, comparativ cu o proporţie mai mare în Ucraina şi Georgia.

Strădania lui Șor

SUA, Canada şi Marea Britanie au fost foarte directe în avertismentele lor cu privire la influenţa rusă, avertizând cu privire la ceea ce au declarat a fi un complot instigat de Rusia pentru a influenţa alegerile din Moldova.

Luna aceasta, SUA au impus, de asemenea, sancţiuni unui ONG fondat de Şor, despre care au spus că „subminează democraţia” în Moldova, ceea ce a atras o reacţie furioasă din partea oligarhului însuşi. Şor, la rândul său, a fost sancţionat de SUA şi Marea Britanie din 2022, iar de UE în 2023, fiind acuzat în mod similar de subminarea democraţiei.

Potrivit oficialilor moldoveni şi susţinătorilor lor occidentali, eforturile recente ale lui Şor şi cele susţinute de Rusia au inclus o campanie nu doar de dezinformare, ci şi de recrutare şi plată a unor persoane pentru a deteriora clădiri, a răspândi zvonuri şi a se revolta în stradă.

Luni, un tribunal moldovean a condamnat şapte persoane la închisoare pentru tentative de a provoca revolte violente în timpul protestelor din martie 2023. Autorităţile moldoveneşti spun că acele proteste au fost stârnite de Şor şi de reţeaua sa.

Potrivit poliţiei, unii dintre tinerii arestaţi pentru vandalism la Chişinău săptămâna trecută au declarat că au fost plătiţi de cineva care a acţionat ca un paravan pentru Şor.

La începutul acestui an, Radio Europa Liberă, finanţat de SUA, a relatat că Şor a fost implicat în deplasarea mai multor sute de moldoveni la Moscova, toate cheltuielile pentru aceste călătorii fiind decontate, iar aceştia au fost încurajaţi să promoveze patrimoniul şi cultura rusă în Moldova la întoarcere. Transferurile financiare din Rusia în Moldova sunt ilegale, dar, potrivit Radio Europa Liberă, unora dintre cei care au zburat la Moscova li s-a cerut, de asemenea, să aducă bani lichizi în ţară.

Calul troian găgăuz

Pe lângă contactul cu minoritatea rusofonă din Moldova – aproximativ 15 % din populaţie – Kremlinul şi Şor au construit, de asemenea, o bază de putere politică în regiunea semi-autonomă şi lingvistic separată a Găgăuziei, în special cu fostul guvernator pro-rus Irina Vlah – care este, de asemenea, candidată la scrutinul prezidenţial din 2024 din Moldova.

Într-o anumită măsură, activităţile hibride ale Rusiei în Moldova reflectă eşecurile sale de până acum în Ucraina, de la invazia sa la scară largă din februarie 2022. Dacă trupele ruse ar fi reuşit să cucerească capitala Kiev şi astfel întreaga ţară în acel an, majoritatea analiştilor cred că ar fi trecut graniţa de vest a Ucrainei pentru a se alătura aşa-numitei forţe ruse de „menţinere a păcii” care deţine regiunea separatistă transnistreană a Moldovei din 1991, posibil anexând apoi Moldova în întregime.

Acest lucru pare acum mult mai puţin probabil: atunci când autorităţile din Transnistria au solicitat public ajutor din partea Rusiei la începutul anului, nu s-a întâmplat nimic evident.

Dar, indiferent ce se va întâmpla la aceste alegeri, atât Kremlinul, cât şi Şor vor avea probabil în minte un joc mai lung. Modul în care acesta se desfăşoară ar putea avea implicaţii globale, adaugă editorialistul Reuters Peter Apps, citat de News.ro.

Un bărbat de 81 de ani din Galați a fost reținut și apoi pus sub control judiciar pentru că a împins pe scările blocului în care locuia o femeie care încerca să coboare cu căruciorul în care se afla copilul ei de numai opt luni, scrie publicația locală Viața Liberă.

Incidentul a avut loc într-un bloc din centrul orașului Galați, când administratorul asociației a avut un conflict verbal cu o femeie de 27 de ani care încerca să coboare scările cu căruciorul în care se afla copilul ei.

Discuțiile au degenerat până în punctul în care octogenarul a bruscat-o pe mamă, care a căzut pe scări cu tot cu căruciorul copilului.

„Pe fondul unor discuții în contradictoriu purtate în scara unui bloc din municipiul Galați, între o femeie în vârstă de 27 de ani, din aceeași localitate, care era împreună cu fiul său de opt luni, aflat într-un cărucior, și un bărbat de 81 de ani, președintele asociației de proprietari și locatar al blocului respectiv, acesta din urmă ar fi devenit agresiv și ar fi împins-o pe femeie, în timp ce aceasta încerca să coboare treptele din fața blocului, cu căruciorul. Ca urmare a loviturii, femeia s-ar fi dezechilibrat și ar fi căzut cu căruciorul, iar în cădere, bebelușul s-ar fi rănit”, a precizat cms. șef Felicia Tudoran, purtătorul de cuvânt al IPJ Galați.

În urma căderii, copilul s-a lovit la cap și a fost dus la spital pentru îngrijire și investigații suplimentare. A doua zi, polițiștii l-au reținut pe bărbatul acuzat de lovire și alte violențe.

Ulterior, procurorii au dispus eliberarea bărbatului din cauza vârstei sale înaintate, dar l-au plasat sub control judiciar pentru următoarele 60 de zile.

„Va crește TVA clar, că este cel mai simplu, cu 2%, vor mai pune niște taxe pe aici-pe acolo, și vor îngheța de tot cheltuielile”, Andrei Caramitru, economist, consultant financiar și antreprenor, într-un interviu susținut în studioul HotNews.ro. 

• Andrei Caramitru este fondator și CEO al Kessel Run Ventures, așa numită „fabrică de start-up-uri”, a fost Partner and Managing Director la Boston Consulting Group și Senior Partner la McKinsey & Company. De asemenea a fost consilier economic al fostului președinte USR, Dan Barna.

„Toți politicienii spun nu va crește nicio taxă. Eu înțeleg că ești în campanie și apreciez, dar e absolut evident că vor crește taxele. Puteți să votați pe cine vreți voi, poate să vină și madam Șoșoacă, poate să vină Simion, poate să vină Năsui care spune că el taie taxe la zero, nu contează cine va veni. Nu poți să spui că nu vor crește taxe. E clar că vor crește! Întrebarea cine va plăti? Vor plăti firmele mici și oamenii mai săraci? Sau mai degrabă cei bogați și firmele mari?”, se întreabă Caramitru. 

„În unele zone, taxele sunt ridicol de mici”

„Întotdeauna trebuie să iei de unde sunt mai mulți bani și unde afectezi cel mai puțin”, spune Caramitru.

În opinia sa, ar trebui crescute taxele „care în anumite zone sunt extraordinar de mici, adică sunt ridicol de mici, deși lumea se enervează”. Caramitru a dat exemplul taxelor pe proprietate. „Dacă ai avea un apartament de 200.000 euro ai avea de plătit 200 euro pe lună, în altă țară. La noi e 100 lei„.

Caramitru a mai spus că o sursă pentru bugetul statului ar mai fi taxele pe moșteniri. În acest moment, moștenitorii au la dispoziție o perioadă de doi ani în care nu sunt obligați la plata impozitului de 1% din masa succesorală.

De asemenea, impozitul pe dividende și cel pe profit sunt mici și ar putea fi crescute, mai consideră economistul. Precizăm că în vară, Guvernul a intenționat să majoreze impozitul pe dividende de la 8% la 10%, însă a renunțat. Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.

Partidele sunt, de fapt, reprezentanții bugetarilor și pensionarilor

Economistul susține că ar prefera taxe mai mici și tăierea unor costuri la stat, însă crede că astfel de soluții sunt iluzii, deoarece „partidele sunt, de fapt, reprezentanții bugetarilor și pensionarilor”.

„Nu există partid care să nu fie reprezentantul cuiva la Stat. Inclusiv USR, ai cărui șefi lucrează la stat. Dacă-i scoți de acolo din partide, mor de foame”.

„Sunt mii, zeci, sute de mii de membri de partid prin primăria x, primăria y, șoferul lui cutare, vărul lui cutare. Cum credem noi că partidele o să se lovească ele pe ele? Aici e marea problemă. În mod normal, noi n-avem o problemă de deficit, avem o problemă de cheltuieli un pic prea mari și de încasări un pic prea mici, pentru că nu suntem echilibrați. Avem un conflict la nivel absolut fundamental între sectorul privat, care e 70% din economie, care vrea să fie Texas, și 30% de asistați social care ar vrea să fie, nu știu, probabil Suedia, comunism de lux”.

Caramitru consideră că pentru reducerea costurilor, infrastructura rutieră ar putea fi făcută nu doar cu bani de la Stat ci în Parteneriate Public – Private.

„Toată Europa este făcută pe PPP, toată infrastructura din Europa. Este ceva atât de simplu, nu e nimic science-fiction. Nu suntem capabili să scriem un contract, despre asta vorbim. Rezolvăm problema infrastructurii făcând PPP-uri la greu, cum au făcut francezii sub socialiști, cum l-au făcut italienii sub socialiști, grecii sub socialiști, pentru că nu mai aveau bani”.

„A doua soluție este să îngheți angajările, cu excepția sectoarelor super-strategice”.

„Tot marele grup OMV valorează cât Hidroelectrica la noi”

Andrei Caramitru consideră că este bună ideea unor investiții în industria chimică, însă nu cu compania austriacă OMV, așa cum a propus Guvernul. O delegație a companiei austriece OMV s-a întâlnit, săptămâna trecută cu premierul Marcel Ciolacu. Acesta a propus companiei austriece să investească în combinatele de îngrășăminte chimice din România.

„Ideea este bună, dar nu cu OMV. Noi vorbim despre OMV, parcă ar veni Microsoft, Apple sau EXXON”.

Caramitru consideră că OMV este o companie mică și are probleme financiare „până peste cap” din cauza investițiilor care au picat, precum conducta Nord Stream și proiecte în Rusia.

„Tot marele grup OMV valorează cât Hidroelectrica la noi. Și mai are și probleme financiare până peste cap. Romgaz este mai stabil și se poate împrumuta de un miliard și jumătate. Teoretic, Hidroelectrica ar putea să-i cumpere. Hidroelectrica și Romgaz valorează mai mult decât grupul OMV. Dacă luăm și Petrom, chiar de vreo trei ori. Deci, noi vorbim de parteneriate cu grupuscule falimentare, care ne mai și urăsc. Da, vorbește cu Chevron, vorbește cu Exxon, vorbește cu Shell, vorbește cu BASF, dacă vorbim despre gaze”.

„OMV vrea aici tot felul de facilități și să mai scoată niște bani din România. Noi credem că vor să investească, când ei nu au bani la centru”.

Valoarea de piață a Hidroelectrica era estimată, la începutul anului, la peste 12 miliarde de euro, iar a grupului OMV la circa 11,9 miliarde de euro.

„Aș crea un grup mare care să fie în competiție cu marile companii”

Andrei Caramitru a mai spus că pentru dezvoltarea României, zona energetică este cheia.

„Aș crea o companie mare de tot care să fie în competiție cu marile companii. Ai Hidroelectrica, care este deținut de stat majoritar, ai Romgaz deținut de stat majoritar și mai ai procent mare în Petrom. Le pui pe astea trei împreună, le dăm și celor de la OMV 10% din grupul comun, o companie care valorează de trei ori mai mult decât grupul OMV. Ar valora 30 miliarde euro pe bursă. Când ai o companie de 30 miliarde euro pe bursă, ai acces la marile bănci din SUA, vorbești de la egal la egal cu marii jucători din Golf sau din alte părți. Se discută cu totul altfel. Poți începe să cumperi companii din jur, din Balcani, adică ai cu ce juca. Acum, totul e spart pe bucățele”.

Andrei Caramitru a mai spus că România a ajuns să aibă cea mai mare economie din Europa de Sud-Est, iar în curând vom fi de dimensiunea economică a Austriei. Economia românească a crescut foarte mult datorită sectorului privat, consideră Caramitru.

„Nu are nicio legătură Guvernul că ar fi făcut vreo minune pentru economie, ci pentru că oamenii din sectorul privat sunt descurcăreți, pentru că românii se descurcă, inventează, supraviețuiește, investește, mai pierde, mai câștigă. Țara noastră este similiară cu Texas-ul, cum tot spun”.

Statele Unite transmit că nu acceptă ca România sau Polonia să doboare rachete rusești deasupra Ucrainei, argumentând că o astfel de intervenție ar putea fi considerată drept o implicare directă a NATO în războiul din Ucraina. Anunțul vine în contextul în care preşedintele Volodimir Zelenski îndeamnă tot mai insistent aliaţii din NATO să ajute la interceptarea rachetelor şi dronelor ruseşti deasupra Ucrainei, aşa cum fac în cazul Israelului.

• „Pot Statele Unite şi aliaţii să ajute Ucraina în acest sens? Adică, din moment ce este posibil cu Israelul, de ce nu se poate face şi cu Ucraina?” a întrebat un jurnalist la briefingul de presă al Pentagonului.

Secretarul de presă adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, a răspuns că este vorba despre două situaţii şi câmpuri de luptă foarte diferite.

„Ar însemna să ne implicăm într-un război într-un mod diferit”

„Preşedintele, chiar de la începutul invaziei ruse în Ucraina, a cerut acestui departament (Pentagonul – n.r.) să ofere Ucrainei ceea ce are nevoie pe câmpul de luptă. Ucraina a reuşit cu succes să îl folosească, fie că este vorba de apărarea aeriană sau de alte capacităţi, pentru a-şi recupera teritoriul. Secretarul (Austin Lloyd – n.r.) tocmai a avut o convorbire telefonică cu dl.Umerov (Rustem Umerov, ministrul ucrainean al apărării – n.r.), pentru a obţine informaţii actualizate despre câmpul de luptă, pentru a înţelege mai bine de ce alte capacităţi ar putea avea nevoie, dacă este cazul”, a declarat Sabrina Singh, citată de News.ro.

Ea a amintic că Joe Biden s-a angajat ca Statele Unite să nu trimită trupe la sol în Ucraina, dar sprijină Ucraina în eforturile sale de a-şi recăpăta teritoriul suveran.

• „Dar doborârea acestor ţinte, să zicem de pe teritoriul polonez sau românesc, ar însemna să avem trupe la sol?” a vrut să ştie jurnalistul.

„Asta ar însemna să ne implicăm într-un război într-un mod diferit. În acest moment, considerăm că Ucraina a reuşit să se apere cu succes împotriva atacurilor ruseşti asupra oraşelor, populaţiei şi infrastructurii sale. Şi vom continua să ne asigurăm că au sprijinul de care au nevoie pentru a face asta”, a răspuns purtătoarea de cuvânt, conform transcrierii briefingului de presă postate pe site-ul Departamentului Apărării.

„O mișcare absolut posibilă”

Miercuri seară, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit încă o dată României pentru sistemul Patriot furnizat şi, luând ca argument atacul care a lovit punctul de trecere de la Orlivka (Isaccea), liderul de la Kiev a cerut ca în zonele din vecinătatea ţărilor NATO apărarea antiaeriană să fie asigurată în comun, iar aceste ţări să contribuie la doborârea dronelor şi rachetelor ruseşti.

„Noaptea trecută, armata rusă a lovit din nou Ucraina cu (drone) Shahed. În special, au fost lovituri în regiunea Odesa, în districtul Izmail, foarte aproape de graniţa cu România. (Dronele) Shahed au lovit infrastructura civilă obişnuită – un terminal de feribot, camioane, un depozit de cereale. Aceasta este exact ceea ce teroriştii ruşi au vizat întotdeauna – securitatea alimentară a regiunii şi a lumii. Ucraina le spune de mult timp tuturor vecinilor şi partenerilor săi cheie că trebuie să cooperăm, că trebuie să doborâm dronele şi rachete împreună, în special în zonele apropiate de ţările NATO”, a spus Zelenski.

El a susținut că această mişcare este „absolut posibilă” şi a dat exemplul Orientului Mijlociu, când, în timpul atacurilor Iranului împotriva Israelului, „coaliţia internaţională a acţionat împreună” şi a interceptat rachete şi drone care ameninţau teritoriul israelian.

„Mulţumesc fiecărei ţări care ne ajută cu adevărat cu apărarea aeriană. Mulţumesc în special României pentru Patriot. (…) Şi putem obţine o eficacitate şi mai mare, putem pune capăt cu totul terorii ruseşti prin doborârea dronelor Shahed, prin doborârea rachetelor, în cooperare”, a adăugat Zelenski.