Un antreprenor român a fost trimis în judecată pentru fraudă cu fonduri UE.

Parchetul European (EPPO) din București a trimis în judecată un antreprenor român și compania acestuia, sub acuzația de fraudă privind achiziția de echipamente de construcții finanțate din fonduri europene. Prejudiciul estimat se ridică la aproximativ 365.000 de euro, iar procurorii au solicitat înghețarea unor active pentru recuperarea pagubei.

Conform EPPO, inculpatul, reprezentant legal al unei firme din domeniul construcțiilor, a aplicat pentru finanțare europeană, susținând că nu există conflicte de interese care să afecteze evaluarea și implementarea proiectului. Ancheta a scos însă la iveală că mama acestuia ocupa o funcție de rang înalt în cadrul Autorității de Management din Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ceea ce ridică suspiciuni privind corectitudinea procesului.

Dacă va fi găsit vinovat, antreprenorul riscă o pedeapsă cuprinsă între doi și șapte ani de închisoare.

EPPO a raportat că, în 2023, în România au fost deschise peste 250 de investigații privind posibile fraude cu fonduri europene, cu un prejudiciu total estimat la 2,3 miliarde de euro.

Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat într-un interviu pentru POLITICO că vicepreședintele administrației Trump, JD Vance, a avut dreptate când vine vorba de migrație și de limitarea străinilor pe „bătrânul continent”.

„Nu există nimic mai urgent decât migrația în masă”, a declarat Vance în fața unei audiențe parțial șocate de europeni pe 14 februarie, spunând că amenințarea este mai mare decât Rusia.

„Consider această migrație în masă în Europa ca o amenințare la adresa vieții de zi cu zi din Europa”, a spus ea, repetând ceea ce Vance a spus cu câteva săptămâni mai devreme la Conferința de Securitate de la München.

Frederiksen, care se afla în public când Vance și-a ținut discursul în acea zi, a spus că „din păcate” nu a fost de acord cu el în ceea ce privește Rusia. Ea a descris Rusia ca fiind amenințarea numărul 1 cu care se confruntă Europa. Cu toate acestea, el avea dreptate în privința migrației, a recunoscut ea.

Politicianul de centru-stânga iese în evidență într-o mare de conservatori din Europa ca unul dintre singurii lideri socialiști rămași la putere în blocul comunitar, în mare parte datorită politicilor sale severe privind migrația.

Aleasă în 2019, ea a dublat o schimbare generală a politicii de imigrație a Danemarcei, care a trecut de la deschidere la una dintre cele mai stricte politici de migrație din Europa, dacă nu chiar din lume.

Dar, în timp ce alegătorii danezi au îmbrățișat poziția sa dură în ceea ce privește acceptarea cetățenilor străini, organizațiile pentru drepturile omului și avocații refugiaților au acuzat guvernul de „rasism” și „discriminare”.

Nu e singurul lider european care crede asta. Cei care îi susțin părerile au ajuns la putere, în timp ce tabăra adversă a ieșit din ecuația politică

Liderii conservatori din întreaga Europă, din Austria și Ungaria până în Germania și Olanda, au îmbrățișat puncte de vedere similare asupra migrației cu un succes relativ, în timp ce popularitatea omologilor socialiști ai lui Frederiksen a scăzut.

Cancelarul german Olaf Scholz și premierul spaniol Pedro Sánchez au fost de cealaltă parte când vine vorba de imigrație, argumentând împotriva politicilor dure la nivelul UE.

Scholz a fost înlăturat din funcție, deși și-a înăsprit poziția față de solicitanții de azil cu câteva săptămâni înainte de alegerile germane din 23 februarie.

„Mesajul pe care populațiile noastre din aproape toate țările europene au încercat să-l transmită politicienilor de-a lungul anilor: Vă rugăm să preluați controlul asupra granițelor noastre și să fiți hotărâți în ceea ce privește migrația”, a spus Frederiksen.

„Zero azil”

Frederiksen, ca și Trump, a descoperit că baza sa de alegători îmbrățișează poziția ei față de migrație.

Pentru a limita migrația, Danemarca a implementat un pachet puternic de politici numite refugiați „zero”,

• inclusiv publicitate negativă în țările sursă care îi îndeamnă pe migranți să nu facă călătoria;
• confiscarea obiectelor de valoare de la migranți pentru a compensa costul șederii lor;
• amenințarea cu deportări rapide a sirienilor stabiliți în timpul mandatului lui Bashar al-Assad;
• și controversatele legi „No Ghetto”, menite să reducă proporția persoanelor născute în străinătate în cartierele daneze.

Țara a adoptat, de asemenea, o lege în 2021 care ar putea permite refugiaților să fie mutați în centre din țări partenere din afara UE, cum ar fi Rwanda, o propunere pe care Comisia Europeană a criticat-o ulterior.

Frederiksen nu este responsabilă pentru toate aceste legi – dintre care unele au fost introduse înainte de a ajunge la putere – dar a păstrat direcția.

Procurorii au găsit în telefonul lui Bogdan Peşchir convorbiri purtate de acesta cu diverşi influenceri, în care se pun la cale strategii şi modalităţi de plată pentru atragerea oamenilor să îl voteze pe Călin Georgescu.

Bogdan Peşchir, cel care i-a finanţat campania lui Călin Georgescu pe TikTok, a fost reţinut de procurorii Parchetului General şi dus vineri în instanţă cu propunere de arestare preventivă, fiind acuzat de săvârşirea infracţiunii de corupere a alegătorilor prin mijloace de comunicare electronice (265 de acte materiale).

Concret, spun procurorii, Bogdan Peşchir a oferit plăţi în valoare de peste 879.000 de dolari pe aplicaţia TikTok, sub formă de „daruri”, şi transferuri de sute de mii de lei prin aplicaţia Revolut, către 265 de persoane, pentru a le determina să îl voteze pe Georgescu.

Strategia de atragere a votanţilor şi ce rol a avut soţia lui Georgescu

În referatul procurorilor se arată că strategiile de atragere a alegătorilor de partea lui Georgescu au fost concepute şi puse la punct cu mult timp înainte de perioada efectivă de desfăşurare a campaniei electorale şi au constat în pomparea de sume importante de bani, prin diverse metode, către un public cât mai numeros, fiind vizaţi cetăţenii români din ţară sau diaspora.

Procurorii susţin că planul de interferare în alegeri a presupus creşterea notorietăţii lui Bogdan Peşchir în mediul online, mai ales pe TikTok (user-name bogpr), prin oferirea de gift-uri în vederea atingerii unui nivel cât mai ridicat.

Acest obiectiv a fost atins prin obţinerea nivelului 50 (cel mai mare din România şi printre cele mai ridicate din Europa), concomitent cu atragerea de persoane în cercul relaţional, ori prin donaţii sub formă de gift-uri ori prin apariţii pe sesiuni în direct pe canalele acestora de TikTok, scopul fiind crearea unei dependenţe ce a fost exploatată pe parcursul campaniei electorale, prin implicarea acestor persoane pentru a-l susţine sau vota pe Georgescu.

Din datele obţinute de procurori, Peşchir a oferit suma de aproximativ un milion de euro în scopul determinării alegătorilor să îl voteze pe Călin Georgescu.

Ulterior, strategia a constat în propagarea de mesaje de susţinere pentru Georgescu, prin postarea de diverse materiale de propagandă electorală pe aplicaţia TikTok şi prin oferirea de sume de bani către diverşi susţinători.

„În contextul cauzei, prezintă o importanţă deosebită convorbirile purtate pe TikTok, în perioada 12 – 23.11.2024, cu user-name-ul, cod de utilizator (…), calingeorgescu (cont oficial utilizat de candidatul Călin Georgescu), în care Peşchir Bogdan arată că susţine şi doreşte să fie implicat în campania electorală, iar din discuţii rezultă că interlocutorul este expert în domeniul securităţii cibernetice, în timp ce promovarea candidatului este rezultatul a trei ani de eforturi, fiind reluată narativa că este vorba de voluntari şi totul este efectuat fără a fi plătită vreo sumă de bani, în final interlocutorul precizând că Georgescu Cristela-Elena va utiliza contul în cauză şi sugerând ca toată conversaţia să fie ştearsă. („Buna seara, vreau sa va sustin in aceasta miscare, cum va pot contacta pentru o discutie?; Am văzut ca mai e un cont cu 8 k cu numele bogpr ce promovează un deep fake cu Călin Georgescu; la noi totul e pe baza de voluntariat; tineret, voluntariat, creativitate; Este viziunea ce s-a format după 3 ani de munca intensa; nu ştiam ce se întâmplă când a spus Anca minciuna aia gogonata; noi fiind voluntari toţi cu spirit creativ şi dorinţa de ţară normala şi cu investiţie şi bani 0 sa o vedem pe Anca ca face aiureli la TV… Am incercat sa iau legatura cu dansa sa corecteze dar nu mi a raspuns; a fost la ordin clar; şi este prima campanie din istorie făcută pe buget 0 eu sunt expert în securitate cibernetică; ca aici o sa între Cristela; şterg conversaţia va recomand sa faceţi la fel”)”, se arată în referat.

Cine sunt influencerii pro-Georgescu: un fost puşcăriaş, Makaveli, Victor Micula şi reprezentanţii unei biserici

La dosar există mai multe convorbiri purtate de Bogdan Peşchir pe TikTok (cont utilizator – bogpr) şi diverse persoane, în care se discută despre strategii de atragere a alegătorilor, iar cei care au făcut dovada că au votat cu Georgescu primeau în jur de 50 de lei.

* conversaţie purtată cu utilizatorul Micula Victor, în perioada 15.10 – 13.11.2024, în care cei doi discută despre oferirea de bani pe platforma TikTok: „Poate facem liveuri mai des noi oricum si eu voiam sa incep, pe tema asta, dinainte, si daca tot aruncam cu bani macar sa avem putere!”.

* conversaţie purtată cu utilizatorul Sandu, în data de 20.10.2024, în care interlocutorul îi transmite că a fost contactat de Makaveli şi Florinel, care i-au spus să nu mai afişeze fotografia de profil pentru că pot fi cercetaţi penal: („Şi ne-a spus ca nu avem voie. E caz de dosar, şi să scoatem poza”), urmând a se întâlni cu ‘domnul George’ în localitatea Pechea, judeţul Galaţi, iar Peşchir Bogdan îl întreabă dacă are nevoie de bani, iar interlocutorul arată că a primit 15.000 de lei de la Victor, cu care a achiziţionat electrocasnice pentru alte persoane („Sa imi zici daca aveti nevoie de ajutor acolo, Cu ceva bani, Mi-a dat Victor acum 3 săptămâni 150 mi-l, şi le-am luat electrocasnice”).

* conversaţie purtată cu utilizatorul Adelina, în data de 18.11.2024, în care discută despre o colaborare legată de propaganda electorală în mediul online („Dar ca sa iti raspund, înţeleg ideea de propagandă si de live informator, probabil vrei să ajuţi, dar sunt mult mai multe lucruri aici de care ţin cont, si crede-mă că ştiu bine ce fac. Am experienţă in marketing şi in strategie de business de mulţi ani. Scopul meu nu e să conving pe toata lumea”).

* conversaţie purtată cu utilizatorul (…), în perioada 18 – 25.11.2024, în care interlocutorul îi transmite că efectuează diverse activităţi în campania electorală a lui Georgescu şi îi solicită bani, iar Peşchir Bogdan îl îndeamnă să intre în modul live dacă doreşte ajutor („Bogpr.am şi io o rugăminte am venit din puşcărie şi sunt amart poţi să-mi dai şi mie cv bani contra cost fac ce vrei, Inpar pliante cu domnu Georgescu pe strada .stau de dimineaţa până seara sunt din Bucureşti.va mulţumesc frumos, Salut daca faci live asta te sustin acolo”). Ulterior, în data alegerilor, persoana în cauză îi transmite lui Peşchir că s-a ţinut de promisiune şi a votat cu Călin Georgescu („Am votat, Cum pot sa va trimit o filmare cu ce an votat, Nu imi trimiteti, Am vrut sa va arat ca mam ţinut de promisiune”).

* conversaţie purtată cu utilizatorul (…), în perioada 24.11.2024 – 25.11.2024, în care interlocutorul menţionează că a oferit suma de 50 lei pentru persoanele care au făcut dovada că au votat cu Georgescu şi a convins oameni să voteze cu candidatul amintit, precizând că a pierdut din vedere că este ilegal să posteze imagini cu votul electoral şi să facă campanie în ziua alegerilor.

* conversaţie purtată cu utilizatorul (…), în perioada 18 – 25.11.2024, în care interlocutorul îl întreabă dacă doreşte să facă parte din comunitate, iar Peşchir acceptă şi arată că o face pentru susţinerea lui Georgescu („Dacă o să fac live vii şi la noi in comunitate nu pentru cadouri doar cu prezenta ta? O să fac pentru susţinerea a Domnului Călin Georgescu”). În continuare, interlocutorul îi arată că are cunoştinţe în comunităţile de români din Germania şi poate obţine undeva la 3.000 de voturi, însă are nevoie de sprijin, respectiv de sume de bani, iar cei doi se înţeleg ca Peşchir să îi vireze suma de 6.000 de euro, printr-un cont de Revolut al unei alte persoane, deoarece nu doreşte ca numele său să fie asociat cu respectivul transfer de bani („E nevoie de sprijin, Ok si cu ce te pot sprijini? Prin cadouri? Uite sa iti zic o chestie nu vreau sa para ca te cumpar sau ceva. Tu daca sincer crezi omu asta ca e potrivit atunci da, Putem să adunăm cel puţin 3000 de voturi, Treaba e ca nu doresc sa fac tranzactii din contul meu ca apare numele meu, Daca va puteti face revolut ar fi perfect, Poţi 6000?”).

* conversaţie purtată cu utilizatorul (…), în care interlocutorul scrie că îl votează pe Călin Georgescu, împreună cu toţi membrii unei biserici („Eu votez Călin Georgescu şi toţi membri biserici Filadelfia sper sa fie bine în România Amin”).

Mănăstirea Pantocrator din județul Teleorman se pregătește să găzduiască un eveniment istoric pentru Ortodoxia românească. Moaștele întregi ale Sfintei Împărătese Elena vor fi aduse din Veneția în România, într-un pelerinaj fără precedent, care are loc în anul în care se împlinesc 1700 de ani de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea.

„De când moaștele au fost aduse aici, la Veneția, timp de opt secole, Sfânta nu a mai ieșit de aici. Însă în anul 2017, pentru prima oară părăsește orașul acesta și este dusă într-un pelerinaj istoric în Grecia, la Atena, unde o lună de zile credincioșii de acolo au adus cinstire cum se cuvine acestei mari sfinte a Ortodoxiei”, a declarat arhimandritul Serafim Baciu, vicarul Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, cel care se ocupă de organizarea pelerinajului.

Evenimentul capătă o semnificație aparte pentru întreaga lume ortodoxă, mai ales că Sfânta Împărăteasă Elena este venerată „întocmai cu Apostolii”, așa cum a subliniat părintele Serafim Baciu: „Să știți că Sfânta Împărăteasă Elena poartă denumirea asemenea ca și ocrotitoarea noastră, Sfânta Mironosiță, întocmai cu Apostolii Maria Magdalena. La fel este numită de Sfinții Părinți, întocmai cu Apostolii.”

Pentru ca moaștele să poată părăsi Italia și să ajungă în România, organizatorii au avut nevoie de o serie complexă de aprobări, atât eclesiastice, cât și de stat. „Această raclă este în patrimoniul Bisericii Patriarhiei Latine de Veneția, dar totodată este socotită și un bun cultural al statului italian. De aceea a fost nevoie de mai multe aprobări ca cinstitele sale moaște să fie aduse la noi în țară. În primul rând, conducerea locală de aici. Patriarhul latin de Veneția a fost primul care a trebuit să gireze acest pelerinaj, iar mai apoi și ei, la rândul lor”, a explicat părintele Serafim Baciu.

Mai mult decât atât, pentru ca relicva să poată părăsi oficial Italia, a fost necesară și semnătura Vaticanului: „Cum și la noi, în Biserica Ortodoxă, este nevoie ca orice eparhie unde se desfășoară un pelerinaj cu sfinte moaște să ceară aprobarea și binecuvântarea Întâistătătorului Bisericii, așa și aici a fost nevoie ca și de la Vatican să existe un document de accept ca această importantă relicvă, această Sfântă Mare, să poată părăsi Italia și să vină la noi în țară.”

„Este o bucurie duhovnicească nespusă, pentru că anul acesta este de fapt anul în care se împlinesc 1700 de ani de la primul Sinod Ecumenic ținut la Niceea. Și, iată, la 1700 de ani, trupul Sfintei Împărătese vine să binecuvânteze România”, a concluzionat părintele Serafim Baciu.

În perioada 30 aprilie – 8 mai, moaștele Sfintei Împărătese Elena vor fi așezate spre închinare la Mănăstirea Pantocrator, din Episcopia Alexandriei și Teleormanului. Acest eveniment reprezintă un moment istoric pentru România.

Merck, lider global în domeniul științei și tehnologiei, a avut plăcerea de a invita tinerii lideri și experți din diverse domenii să participe la masa rotundă „Young Experts”, ce a avut loc pe 21 martie 2025, în intervalul orar 10:00-13:00, în sala Constantin Stere a Parlamentului României. Evenimentul face parte din Proiectul FutURe, o inițiativă globală lansată de Merck, care vizează promovarea unui rol activ al tinerilor în dezvoltarea și implementarea unor soluții pentru viitorul societății.

Principalul scop al „Young Experts” a fost să creeze un cadru de discuție și colaborare, în care tinerii să își exprime preocupările și soluțiile pentru o dezvoltare sustenabilă a societății, cu un accent deosebit pe sănătatea emoțională și bunăstarea generațiilor tinere. Inițiativa a beneficiat de susținerea Comisiei de Sănătate din Senatul României, subliniind astfel importanța implicării tinerilor în procesul decizional al politicilor publice, în special în domeniul sănătății și al sustenabilității.

Proiectul FutURe a fost inspirat de rezultatele a două studii realizate de Merck: „Gen Z și Millennials – Sănătatea emoțională: Ce îi mișcă pe tinerii europeni?” și „Sustenabil sau nimic: Viitorul pe care și-l doresc Millennials și Generația Z din Europa”. Aceste studii au evidențiat faptul că 88% dintre tineri consideră sănătatea emoțională ca fiind una dintre cele mai importante priorități din viața lor, iar 76% dintre aceștia reflectă în mod constant asupra stării lor emoționale.

În urma provocărilor impuse de pandemia COVID-19, sănătatea emoțională a tinerelor generații a devenit o temă centrală, iar masa rotundă va adresa aceste aspecte, precum și interconectarea lor cu alte afecțiuni de sănătate. Discuțiile vor sublinia importanța unei abordări integrate a sănătății, care să includă atât starea fizică, cât și cea emoțională, la toate nivelurile societății.

Specialişti din sănătate şi educaţie, prezenţi la masa rotundă

Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu Cercel, președintele Comisiei Pentru Sănătate din Senatul României, s-a numărat printre participanţii la această masă rotundă. Specialistul în sănătate le-a vorbit tinerilor prezenţi despre efectele nocive ale tehnologiei folosite în exces, dar şi despre cum se adaptează el noii realităţi.

„Eu am rămas gură cască în contextul în care tot apar cuvinte inventate a căror semnificaţie nu o găseşti imediat, dar pe care o deduci. Şi abia pe urmă apar şi în DEX. Fiind în Parlament, am învăţat să mă duc în şedinţele de plen cu DEX-ul după mine. Nu înţelegeţi că iau cartea, iau telefonul smart cu mine. Ca să înţeleg semnificaţia cuvintelor din legi. Pentru că dacă acest cuvânt nu reprezintă ce trebuie să reprezinte, atunci legea nu îşi are rostul.

Trebuie să fiţi foarte atenţi ce platforme accesaţi şi unde vă depuneţi informaţiile. Să ştiţi că ce aveţi pe un telefon vă va urmări toată viaţa, şi vă va urmări mai ales atunci când veţi dori să intraţi în politică. Atunci o să apară trăsnăile pe care le-aţi pus pe acest device”, a declarat Adrian Streinu-Cercel.

La masa rotundă a participat şi Mihai Alexandru Ghigiu, fost şef al Cancelariei Primului Ministru, actualmente preşedinte al Comisiei pentru Învăţămând din Parlamentul României.

„Vreau să vă felicit că sunteţi aici şi mi-aş dori să fiţi curajoşi şi să ne spuneţi ce vă doriţi de la noi. De prea multe ori, avem impresia că ştiţi ce vă doriţi, iar în realitate problemele voastre sunt cu totul altele. Din decembrie, de când sunt preşedintele Comisiei pentru Învăţământ, am avut mai multe întâlniri cu tinerii şi mi-am dat seama că până şi acele probleme pe care le credeam eu de interes, câteodată sunt parţial de interes. Cred că ce ne lipseşte nouă, şi o spun cu toată responsabilitatea, este să vă ascultăm mai mult. Şcoala, pentru unii plăcută, pentru alţii mai puţin plăcută, cred că are, pe lângă rolul de a forma specialişti, rolul de a vă forma pe voi să fiţi buni cetăţeni. Are rolul de a prelua o parte din vechiul rol al familiei şi de a vă ajuta să vă adaptaţi la lucrurile cu care vă confruntaţi”, a declarat şi Mihai Alexandru Ghigiu.

Mesaje din Guvern şi de la Bruxelles pentru tineri

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, nu a putut participa la eveniment, dar a transmis un mesaj participanţilor.

„Felicit organizatorii acestui proiect pentru că oferă tinerilor ocazia de a-şi face vocea auzită. Viitorul nu se aşteaptă, se construieşte, iar voi sunteţi cei mai importanţi arhitecţi ai lui. Suntem aici să vă ascultăm, să găsim împreună soluţii şi să facem schimbările de care aveţi atâta nevoie”, a transmis ministrul Muncii.

Din Parlamentul European, Gabriela Firea a avut un mesaj pentru tinerii participanţi la masa rotundă. Aceasta i-a invitat pe tineri la Parlamentul European pentru a afla mai multe despre importanţa fondurilor europene.

„Tinerii au fost întotdeana foarte importanţi pentru mine, la modul concret, nu doar din vorbe. Şi ca primar, senator, ministru al Familiei şi acum, ca europarlamentar. M-am bucurat mereu să fiu înconjurată de tineri, să îi promovez şi să le cer sfaturi. Aşa voi face şi de acum înainte. Chiar m-aş bucura dacă, dintre cei care participă la acest eveniment, s-ar afla unii şi la Strasbourg sau Bruxelles, într-o vizită de explorare la Parlamentul European, pentru a afla mai multe despre importanţa fondurilor europene în dezvoltarea tinerilor”, a transmis Gabriela Firea.

Statistici îngrijorătoare despre adicţia de telefoane

„Aceste dezbateri sunt foarte benefice pentru că putem face un schimb de idei şi putem găsi soluţii proactive. Trebuie schimbată paradigma, pentru că am ajuns într-un punct în care situaţia din teren nu este foarte fericită şi nu putem face prevenţie sau asistenţă cu ofiţeri de poliţie. Noua agenţie este sub coordonarea primului ministru, ceea ce înseamnă că putem împinge politici publice mai eficient, iar partea de asistenţă a trecut exact acolo unde îi este locul, la Ministerul Sănătăţii. Aşadar, eu văd această agenţie ca o oportunitate să facem lucrurile corect de la început.

Un laureat Nobel spunea că cea mai bună investiţie este în capitalul uman, pentru că produce cea mai mare rentabilitate pe termen lung. Astfel, dacă investeşti cât mai repede în educaţia tinerilor, randamentul anual poate fi şi de 7%. Deci trebuie văzută fix ca o investiţie, nu ca o cheltuială.

Cu toţii avem o adicţie, cred: telefoanele! Statisticile ne arată că tinerii se uită la telefon de cel puţin 400 de euro în 16 ore. Vedem că suntem destul de absenţi în ceea ce priveşte realitatea din jurul nostru. Tinerii, statistic vorbind, îşi vor schimba jobul de 10 ori până la 30 de ani. Aşa indică datele de acum. Ceea ce poate e benefic, poate nu. Pe termen lung vom afla”.-  Rareş Achiriloaie, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în domeniul Drogurilor şi Adicţiilor.

La finalul evenimentului, va fi elaborat un raport post-eveniment, care va sintetiza propunerile și soluțiile discutate, document care va fi distribuit ulterior factorilor de decizie relevanți, pentru a contribui la crearea unui viitor mai echitabil și sustenabil.

Merck își reafirmă angajamentul de a sprijini dezvoltarea tinerelor talente și de a crea oportunități pentru ca vocea acestora să fie auzită și să influențeze viitorul politicilor publice.

“Această masa rotunda este o parte important din proiectul care se desfăşoară la nivel European, pentru a ne asigura că vocile tinerilor sunt auzite. Vrem să le oferim tinerilor platforme prin care să participe la luarea deciziilor. În ultimii ani, sănătatea emoţională a devenit o problemă important. 62% dintre cetăţenii europeni sunt de părere că sănătatea lor emoţională a fost afectată de evenimentele recente. Noi, la Merck, am prioritizat această problemă pentru masa rotunda. Sănătatea mentală este un drept uman de bază şi este crucială pentru dezvoltarea socio-economică. Sănătatea emoţională face referire la bunăstarea generală. Este influenţată de mulţi factori, care se schimbă în timp şi pot afecta oamenii pe termen lung. Trebuie ca oamenii să aibă la dispoziţii instrumente care să îi ajute să se dezvolte” – Oussama Jabri, director general MERCK ROMANIA.

Despre Merck

Merck este o companie globală de știință și tehnologie care se concentrează pe domenii precum sănătatea, științele vieții și tehnologiile de performanță. Misiunea noastră este de a ajuta la transformarea lumii pentru a îmbunătăți viețile oamenilor. În cadrul Proiectului FutURe, ne propunem să promovăm sustenabilitatea și să susținem tinerii în luarea deciziilor care modelează viitorul.

România pornește astăzi campania pentru calificarea la Mondialul din 2026, acasă, pe Arena națională, împotriva Bosniei-Herțegovina. Din grupă mai fac parte Cipru,  San Marino și Austria. Iată echipele de start:

ROMÂNIA: 1. Niţă – 2. Raţiu, 3. M. Popescu, 6. M. Marin, 9. Drăguş, 10. Stanciu-cpt., 11. Bancu, 15. Burcă, 17. Tănase, 18. R. Marin, 20. Man. Selecţioner: Mircea Lucescu

Rezerve: 12. Moldovan, 16. Târnovanu – 4. Rus, 5. Ghiţă, 7. Alibec, 8. Chipciu, 13. Şut, 14. Hagi, 19. Dragomir, 21. Moruţan, 22. Mitriţă, 23. Sorescu

BOSNIA-HERŢEGOVINA: 1. Vasilj – 23. Malić, 21. Radeljić, 16. Barišić, 5. Kolasinac – 6. Tahirovic, 14. Šunjić, 8. Gigović – 10. Demirović, 11. Dzeko, 7. Dedic. Selecţioner: Sergej Barbarez

Rezerve: 12. Hadžikić, 22. Zlomislić – 2. Mujakić, 3. Bičakčić, 4. Muharemović, 9. Baždar, 13. Bašić, 15. Memić, 17. Burnić, 18. Katić, 19. Šarić, 20. Hajradinović