Ombudsmanul public al Georgiei, Levan Ioseliani, a acuzat marți poliția că a aplicat tortură persoanelor arestate în timpul a șase zile de mari proteste de stradă împotriva deciziei guvernului de a suspenda negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană, relatează Reuters, potrivit Mediafax.

Levan Ioseliani, al cărui rol este de a apăra drepturile cetățenilor, a declarat că el și funcționarii săi au întâlnit persoane supuse „celui mai dur tratament” de către poliție.

„În cele mai multe cazuri, aceștia au suferit răni grave în zona feței, a ochilor și a capului, ceea ce practic exclude chiar și posibilitatea ca poliția să fi folosit de fiecare dată forța necesară și proporțională împotriva lor”, a declarat el.

„Locul, caracterul și gradul leziunilor creează impresia credibilă că poliția folosește metode violente împotriva cetățenilor pentru a-i pedepsi. Violența intenționată și severă în scopul pedepsirii constituie un act de tortură”.

Reuters a solicitat comentarii din partea guvernului și a partidului de guvernământ Visul Georgian, dar niciunul nu a răspuns.

Statele Unite au condamnat anterior utilizarea „forței excesive” împotriva protestatarilor. Însă prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a lăudat în repetate rânduri poliția pentru reacția sa, afirmând că aceasta a dat dovadă de mai mult profesionalism decât omologii săi din Europa și SUA.

Țara cu 3,7 milioane de locuitori a fost cuprinsă de criză încă de joia trecută, când Georgia a anunțat că oprește negocierile cu UE și renunță la orice finanțare din partea blocului până în 2028.

Georgia a fost unul dintre cele mai pro-occidentale state succesoare ale fostei Uniuni Sovietice, însă criticii acuză guvernul că a abandonat acest curs și că îl îndreaptă mai degrabă spre Rusia. Criza este urmărită îndeaproape la Moscova, Bruxelles și Washington.

Manifestanții s-au adunat marți seară pentru a șasea noapte consecutivă de proteste, fără a se întrevedea un sfârșit al crizei. Într-un eșec pentru criticii guvernului, Curtea Constituțională a Georgiei a refuzat marți să examineze un proces prin care se solicita anularea rezultatelor alegerilor parlamentare din 26 octombrie. Acestea au fost câștigate oficial de Georgian Dream cu aproape 54% din voturi, însă opoziția susține că au fost afectate de fraudă.

Prim-ministrul Kobakhidze a acuzat demonstranții că încearcă să organizeze o repetare a revoluției „Maidan” din 2014, care a înlăturat un președinte pro-rus din Ucraina, dar a declarat că aceasta „s-a încheiat deja”. El a afirmat că organizatorii au încercat să preia puterea și vor fi aduși în fața justiției.

Președintele georgian Salome Zourabichvili, un critic pro-UE al partidului de guvernământ care susține protestele, a declarat săptămâna aceasta pentru Reuters că nu a existat nicio tentativă de revoluție, iar singura cerere a protestatarilor a fost reluarea alegerilor.

Criza are loc după luni de tensiuni și o deteriorare a relațiilor Georgiei cu Occidentul, deoarece partidul de guvernământ a impus legi despre care criticii spun că sunt draconice și de inspirație rusă. Guvernul susține că acestea sunt necesare pentru apărarea suveranității țării.

Administrația Biden grăbește acordarea de asistență Ucrainei în încercarea de a pune Kievul „în cea mai puternică poziție posibilă”, în timp ce Rusia își intensifică atacurile, iar președintele Joe Biden se pregătește să părăsească funcția în mai puțin de două luni, potrivit CNN.

„Astăzi, anunțăm un pachet de asistență pentru securitate în valoare de 725 de milioane de dolari pentru Ucraina, care include cantități substanțiale de artilerie, rachete și capacități de apărare aeriană”, a scris consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan într-o declarație, potrivit postului american de televiziune, relatează Mediafax. „Președintele a ordonat Departamentului Apărării să livreze rapid materialul Ucrainei – pentru a se asigura că Ucraina are echipamentul de care are nevoie pentru a se apăra”.

Sullivan a scris că, între decembrie și mijlocul lunii ianuarie, „vom livra sute de mii de cartușe de artilerie suplimentare, mii de rachete suplimentare și alte capacități esențiale pentru a ajuta Ucraina să își apere libertatea și independența”.

Declarația se referă de două ori la plasarea „forțelor ucrainene în cea mai puternică poziție posibilă” înainte de încheierea mandatului lui Biden.

Secretarul de stat Antony Blinken a făcut primul anunț luni. Noua tranșă de asistență militară include rachete Stinger, muniție pentru sistemele de rachete de artilerie cu mobilitate ridicată (HIMARS) și mine antipersonal.

Blinken a sosit marți dimineață la Bruxelles pentru ultima sa reuniune a miniștrilor de externe ai NATO. Șeful diplomației americane a declarat că țara sa este hotărâtă să sprijine Ucraina și l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că „încă o folosește iarna ca o armă, încercând să înghețe oamenii în case”.

Ce zice NATO

Într-un discurs susținut mai devreme marți, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat modul în care Ucraina intră într-o „altă iarnă crucială”, în timp ce agresiunea Rusiei și a lui Putin nu dau „niciun semn de diminuare”.

„Putin nu este interesat de pace. El face presiuni, încercând să cucerească mai mult teritoriu, deoarece crede că poate înfrânge hotărârea Ucrainei și a noastră”, a declarat Rutte. „Dar el se înșeală. Ucraina are dreptul să se apere, iar noi avem datoria să o ajutăm.”

Acordarea ajutorului militar face parte dintr-o strategie mai amplă de sprijinire a Ucrainei, care a fost completată de schimbări în politicile privind furnizarea de mine antipersonal și utilizarea de către Kiev a armelor cu rază lungă de acțiune furnizate de SUA.

Cu toate acestea, doi oficiali americani și trei oficiali din domeniul apărării au declarat săptămâna trecută pentru CNN că este puțin probabil ca Pentagonul să utilizeze toate miliardele de dolari autorizate de Congres pentru înarmarea Ucrainei înainte ca Biden să plece din funcție.

Context

Administrația mai are mai puțin de două luni pentru a utiliza aproape 7 miliarde de dolari, parte a unui pachet mai mare autorizat de Congres la începutul acestui an pentru a ajuta Ucraina în războiul cu Rusia. Finanțarea permite Departamentului Apărării să tragă din propriile stocuri pentru a trimite arme, dar lipsurile au limitat cantitatea pe care SUA o poate trimite la Kiev în ultimele luni.

Timp de câteva luni, SUA s-au confruntat cu limitele capacității lor de a-și reface propriile stocuri de arme, ceea ce a limitat ceea ce administrația Biden a putut trimite Ucrainei. SUA și-au sporit capacitatea de a produce muniții esențiale, cum ar fi proiectilele de artilerie de 155 mm, practic de la începutul războiului, în urmă cu aproape trei ani, dar creșterea producției nu este încă completă.

Oficialii Departamentului de Stat au informat Congresul în noiembrie că administrația încă lucrează la alocarea fondurilor rămase, potrivit unei surse din Congres familiarizată cu această chestiune.

Biroul Electoral Central tranșează într-o manieră neașteptată situația funcțiilor de senator din Giurgiu și Ialomița. Pentru că Partidul Oamenilor Tineri (POT), căruia i s-ar fi cuvenit cele două posturi, nu a avut candidați la Senat în cele două județe, BEC interpretează legea în sensul rămânerii vacante a funcțiilor.

Inițial, președintele AEP, Toni Greblă, afirma că mandatele vor fi trase la sorți, în temeiul art. 94 alin. (8) litera c) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor.

„Eu spun ce zice legea. În momentul în care, la redistribuire – pentru că este vorba de redistribuirea mandatelor aici, nu este vorba de mandate întregi – unui anume competitor politic, pe redistribuire, repet, i-ar mai reveni un mandat şi acea formaţiune n-are competitor desemnat, deci a desemnat mai puţini candidaţi decât să i-ar fi permis legea să obţină, atunci acel mandat, care nu poate să aparţină POT pentru că, efectiv, nu are candidat, va fi tras la sorţi dintre toate celelalte partide care au trecut pragul de 5%. Şi, deci, între celelalte şase formaţiuni politice va fi organizată, la sediul Biroului Electoral Central, o tragere la sorţi şi acel mandat va reveni celui care va atrage lozul câştigător”, a precizat Toni Greblă.

Biroul Electoral Central a interpretat însă diferit textul de lege, stabilind că madatele trebuie să rămână neatribuite, în condițiile în care POT nu are candidați, precizează surse din cadrul BEC pentru stiripesurse.ro.

Cristian Popescu Piedone, fostul primar al Sectorului 5, a fost primul pe lista PSD pentru Senat în Giurgiu. În urma deciziei BEC, care poate fi contestată la ÎCCJ, acesta rămâne în afara Parlamentului.

Fostul șef al SRI, Eduard Hellvig (revenit recent în PNL), a sesizat discrepanța apărută între partidele considerate clasice și ceea ce își dorește cu adevărat electoratul de la politicieni. „Oamenii nu sunt ilogici”, avertizează Hellvig în privința celor care și-au exprimat opțiunea politică prin vot. „Oamenii vor reprezentanți cu personalitate, chiar dacă aceasta poate părea exotică”, adaugă fostul șef al SRI, cu referire indirectă la candidatul independent Călin Georgescu.

„Ca vechi proaspăt liberal, cred că avem de învățat câte ceva din ultimele zile. Un rezumat subiectiv al unei săptămâni care ne-a furnizat o sumă de realități obiective.

1. Leadership-ul “pe vechi”, cu prezidiu intangibil, nu mai atrage pe nimeni. Oamenii vor reprezentanți cu personalitate, chiar dacă aceasta poate părea exotică.

2. Oamenii nu se mai tem de subiectele grele. Ba chiar și le doresc. Jocul plictisitor, la offside, nu animă nicio tribună. Doar arată lipsa de idei a managerului, frica sa de asumare a prospețimii. Jocul bun și curajos și efortul generos primesc aplauze chiar și în cazul unei înfrângeri.

3. Electoratul de azi este foarte diferit de modelele vechi pe care au mers marile partide. De fapt, un partid cu adevărat mare își menține linia, dar își împrospătează constant punctele de contact cu problemele adevărate. Relevanța nu e dată de brand, ci de adecvare.

4. Oamenii nu sunt ilogici doar pentru că nu îi înțelegem noi. I-am fi înțeles dacă am fi fost noi mai realiști. Cum nu am reușit, rezultă că nouă ne-a lipsit ceva important.

5. Suntem acum în situația de a fi invitați la negocieri. Asta dacă vom fi considerați frecventabili. E cazul să acceptăm cu demnitate postura și să spunem deschis cine suntem și ce valori avem.

6. Dacă ne vom arăta dispuși să construim, mai degrabă decât să ne dăm ochii peste cap, partenerii ne vor percepe ca atare. Vocația pozitivă se vede de la distanță.

7. În jocul geopolitic la scară mare, a fi indecis este adesea cea mai periculoasă postură. Dacă vom avea curajul de a ne arăta răspicat pro-Europa, pro-vest, pro-democrație nu este sigur că vom face parte din calculul politic al săptămânii. Dar ne vom recâștiga respectul liberalilor și vom putea construi pe termen lung pentru toți românii”, a spus Hellvig, în analiza sa, pe X.

Ca vechi proaspăt liberal, cred că avem de învățat câte ceva din ultimele zile. Un rezumat subiectiv al unei săptămâni care ne-a furnizat o sumă de realități obiective.

1. Leadership-ul “pe vechi”, cu prezidiu intangibil, nu mai atrage pe nimeni. Oamenii vor reprezentanți cu…

— Eduard Hellvig (@Eduard_Hellvig) December 3, 2024

Apartenența României la NATO oferă țării cele mai puternice garanții de securitate pe care le-a avut vreodată, a afirmat, ieri, ministrul de externe, Luminița Odobescu în discursul susținut la reuniunea miniștrilor de Externe aliați, la Bruxelles.

Ea a amintit că peste 5000 de soldați aliați sunt în România pentru descurajare și întărirea apărării, iar un efect benefic al prezenței trupelor străine pe teritoriul nostru e dinamizarea economiilor locale din zonele unde aceste trupe sunt staționate.

Șefa diplomației române a mai menționat că apartenența la NATO întărește credibilitatea României în plan internațional, inclusiv pe piețele financiare, se arată într-un comunicat.

La Bruxelles, statele Alianței discută, printre altele, despre acțiunile de destabilizare sabotajele sau atacurile cibernetice ale Rusiei în statele NATO. În marja reuniunii are loc și consiliul NATO -Ucraina.

Secretarul general al Alianței, Marc Rutte a spus ieri că situația de pe frontul ucrainean este dificilă și că aliații își majorează ajutorul militar.

Depozitarul Central distribuie, începând de miercuri, sumele de bani aferente cuponului 4 pentru titlurile de stat emise de Ministerul Finanţelor (simbol R2512AE), relatează agerpres.

Potrivit unui comunicat de presă, emitentul va plăti deţinătorilor de titluri de stat sumele de bani aferente cuponului 4 utilizând serviciul naţional lansat de către Depozitarul Central. Valoarea dobânzii aferente fiecărui titlu de stat este de 1,85 euro.

Deţinătorii de titluri de stat care beneficiază de sumele de bani sunt cei înregistraţi în registrul deţinătorilor emitentului, la data de 25 noiembrie 2024.

Deţinătorii de titluri de stat îşi pot încasa sumele de bani aferente cuponului 4 în conturile de fonduri dedicate ale Participanţilor la sistemul Depozitarului Central, deschise pe platforma T2S.

Începând cu anul 2015, ca urmare a modificării cadrului de reglementare aplicabil distribuirii dividendelor şi a oricăror alte sume cuvenite deţinătorilor de valori mobiliare, distribuirea dividendelor se efectuează prin intermediul Depozitarului Central şi al participanţilor la sistemul de compensare decontare şi registru.