Ajutorul militar francez pentru Ucraina va depăşi 2 miliarde de euro în 2024, în special datorită utilizării dobânzilor la activele ruseşti îngheţate, dar nu va atinge suma maximă de 3 miliarde prevăzută în acordul de securitate încheiat cu Kiev, a afirmat luni ministrul forţelor armate, Sébastien Lecornu, transmite AFP, preluată de Agerpres.

„S-a decis politic la începutul anului 2024 că acest ajutor ar putea ajunge până la 3 miliarde de euro. În fapt, vom fi la peste 2 miliarde de euro, dar nu la 3 miliarde de euro”, a spus el în faţa deputaţilor din comisia de apărare.

Franţa a garantat sprijinul său pentru Ucraina într-un acord bilateral de securitate încheiat la 16 februarie. Potrivit Parisului, ajutorul militar francez a fost de 1,7 miliarde de euro în 2022 şi de 2,1 miliarde în 2023.

Aproximativ 300 milioane de euro ca ajutoare în 2024 provin din utilizarea dobânzilor la activele ruseşti îngheţate şi „permit finanţarea de muniţii – mai degrabă obuze de 155 mm -, tunuri Caesar, carburant”, a detaliat Lecornu.

Donaţia de materiale vechi ale armatei franceze a fost înlocuită cu echipamente noi, precum vehicule blindate VAB sau tancuri AMX-10RC reprezentând un cost de 533 milioane de euro în 2024, faţă de 177 milioane în 2023. Donaţiile de materiale vechi vor reprezenta anul viitor 700 milioane de euro, a adăugat ministrul.

Finanţarea ajutorului către Ucraina provine de asemenea din „câştiguri de inflaţie”, evaluate în acest an la o sumă între 400 şi 600 milioane de euro, a explicat Lecornu. Aceste câştiguri provin din încetinirea inflaţiei în raport cu previziunile de inflaţie mai ridicate din legea de programare a cheltuielilor militare.

Finanţarea ajutorului mai provine din fondul de sprijin în sumă de 400 milioane de euro ce permite Kievului să achiziţioneze echipamente direct de la producători francezi sau de la Facilitatea Europeană pentru Pace (FEP).

Franţa contribuie cu 1,2 miliarde de euro la FEP, instrument al UE destinat gestionării intervenţiilor sale în conflicte, mai ales furnizarea de arme, dar ‘noi suntem beneficiari ai ei dat fiind că 143 milioane de euro au fost încasaţi de minister în 2024’ în beneficiul Ucrainei, a mai afirmat Lecornu.

Rusia va fi „probabil” în măsură să atace Alianța Nord-Atlantică la orizontul anului 2030, au avertizat luni serviciile secrete germane, care au atenționat totodată cu privire la „nivelul fără precedent” atins în prezent de actele de ingerință ale Moscovei, relatează agenția France-Presse.

„În termeni umani și materiali, forțele armate ruse vor fi probabil în măsură să desfășoare un atac împotriva NATO de la finalul acestui deceniu”, a estimat Bruno Kahl, șeful serviciilor germane de spionaj și contraspionaj (BND), în timpul unei audieri publice în Bundestag (parlamentul federal german).

Potrivit lui, „un conflict militar direct cu NATO devine o opțiune pentru Rusia”.

În același timp, toate cele trei servicii de informații germane – audiate luni în parlament – au avertizat cu privire la pericolul tot mai mare reprezentat, în opinia lor, de activitățile desfășurate de serviciile secrete rusești în țară.

Șefa serviciului de contraspionaj militar, Martina Rosenberg, a raportat o „creștere semnificativă a actelor de spionaj și sabotaj” care vizează armata germană.

„Spionajul și sabotajul rusesc sunt în creștere în Germania, atât cantitativ, cât și calitativ”, a fost la rândul său de acord șeful serviciilor de informații interne, Thomas Haldenwang.

„Amenințarea rusă a devenit un adevărat uragan care se deplasează de la est la vest”

Haldenwang a acuzat Moscova că se află în spatele cazului unui colet care a luat foc la un centru al transportatorului DHL din Leipzig (estul țării) în luna iulie.

Dacă acel colet „ar fi explodat la bord în timpul zborului, ar fi avut loc o catastrofă aviatică”, a spus el, menționând de asemenea campaniile de dezinformare ale Rusiei și cazurile de utilizare a dronelor spion.

Dintr-o „furtună”, amenințarea rusă „a devenit un adevărat uragan” care se deplasează „de la est la vest”, a adăugat el într-o metaforă și cu referire la statele baltice și Polonia, unde acțiunile rusești „sunt mult mai brutale decât sunt la acest moment aici”.

Potrivit șefului BND, Bruno Kahl, „Moscova se pregătește de o nouă escaladare în materie de acțiuni hibride și secrete”.

Prin acte de ingerință care au atins un „nivel fără precedent”, Kremlinul vrea să „testeze liniile roșii ale Occidentului”, a explicat directorul serviciilor secrete germane.

Miercurea trecută, guvernul de la Berlin anunțase măsuri vizând consolidarea controalelor de securitate, în special pe rețelele de socializare, în fața riscurilor crescute de spionaj contra ministerelor germane și de sabotare a infrastructurilor critice.

Ungaria este ferm împotriva „propunerii extrem de periculoase” de a trimite consilieri militari din UE în Ucraina, a declarat luni ministrul de externe Peter Szijjarto, într-o conferinţă de presă după o reuniune a Consiliului Afaceri Externe al UE la Luxemburg, transmite MTI, preluată de Agerpres.

Aceasta este „o linie roşie” pentru Ungaria, a afirmat Szijjarto, adăugând că presiunea de a extinde mandatul misiunii militare UE de instruire în Ucraina a fost puternică.

„Când Uniunea Europeană a început să instruiască soldaţi ucraineni, noi ne-am abţinut constructiv, semnalându-ne dezacordul”, a spus ministrul ungar, argumentând că planul era „periculos” având în vedere riscul de escaladare şi adâncire a conflictului între UE şi Rusia.

Szijjarto a menţionat că Ungaria nu i-a împiedicat, totuşi, pe alţii să facă acest lucru.

„Însă acum ei cer ca Uniunea Europeană să delege consilieri militari la Kiev ca parte a acestei operaţiuni. Ei bine, aceasta trece dincolo de liniile (noastre) roşii”, a declarat şeful diplomaţiei de la Budapesta.

Ungaria nu este singura care refuză să participe la această misiune. Președintele croat Zoran Milanovic a refuzat să aprobe participarea soldaților croați la misiunea NATO de sprijinire a Ucrainei, invocând preocupările legate de posibila extindere a conflictului în Croația și acordând prioritate siguranței țării sale.

Această decizie este în contradicție cu pachetul de sprijin convenit la summitul NATO din iulie, care a inclus înființarea NATO Security Assistance and Training for Ukraine (NSATU) pentru a coordona ajutorul militar și formarea pentru Ucraina de către parteneri.

Scopul NSATU este de a sprijini transformarea forțelor de apărare și securitate ale Ucrainei, asigurând o mai bună integrare cu NATO.

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, s-a întors luni seară în Piața Unirii, cu o dispoziție către Poliția Locală Municipală de a desființa șantierul deschis de Primăria Sectorului 4 pentru refacerea Planșeului Unirii, pentru care Nicușor Dan spune că nu există autorizație.

Poliția Capitalei anunță dosar penal pentru distrugere și lovire

20:06

Poliția Capitalei a anunțat că a fost deschis dosar penal, după ce două persoane au fost rănite.

„Având în vedere sesizarea referitoare la vatămarea unor persoane, polițiștii Serviciului de Poliție pentru Centrul Vechi au condus conducătorul vehiculului la sediu și au întocmit dosar penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de distrugere și lovire sau alte violențe, în cadrul căruia se vor efectua cercetări, sub coordonarea unității de parchet. La fața locului au intervenit și echipaje de prim-ajutor, care au acordat celor două victime îngrijiri medicale de specialitate.

În continuare, la fața locului, rămân echipaje de polițiștii și jandarmi, pentru dispunerea măsurilor din competență“.este un zbua”, a transmis Poliția Capitalei.

19:50

Au fost mobilizae forțe sporite, după momente tensionate, în care au existat și îmbrânceli.

La fața locului a ajuns și echipaje de la ambulanțe, după ce doi angajați ai Primăriei Sector 4 au reclamat că au fost loviți de excavator și a fost aelat 112.

19:45

Nicușor Dan se află încă la fața locului, în timp ce scandalul continuă între reprezentanții celor două poliții locale.

La fața locului au fost aduse buldozere pentru demolarea gardului șantierului, iar angajații Sectorului 4 au făcut scut pentru a împiedica Poliția Locală.

Polițist Local Sector 4: Doi oameni au fost răniți. Nicușor Dan: „Permiteți-mi să nu cred”

La fața locului se află și zeci de jandarmi, precum și polițiști, care încearcă să aplaneze scandalul între polițiștii locali ai Primăriei Capitalei, veniți să demoleze gardul cu buldozerele, și Poliția Locală Sector 4.

„Toate aceste lucruri se întâmplă pentru că avem niște instituții, precum Poliția Națională, care nu sunt în stare să tranșeze. Aceste garduri vor dispărea”, a spus Nicușor Dan, în vociferările unui polițist local, care îi striga că doi polițiști locali au fost răniți. „Vai, săracii”, a replicat Nicușor Dan.

„Aceste garduri vor dispărea, pentru că România e un stat de drept”, a afirmat Nicușor Dan.

Întrebat de un jurnalist despre cei doi polițiști locali cre ar fi fost răniți, primarul Capitalei a spus: „Permiteți-mi să nu cred ce spune Primăria Sectorului 4. Să vină ambulanța”.

„Aceste garduri vor dispărea, pentru că România e un stat de drept”

Nicușor Dan s-a întors luni seară pe șantierul deschis de primarul Daniel Băluță cu o dispoziție pentru desfințarea șantierului.

„Am emis o dispoziție prin care am dispus ca Poliția Locală Municipală sa desființeze construcțiile ilegale de pe terenul nostru. Am înaintat acestă dispoziție constructorului, nu vrea să demoleze. Dacă Poliția Locală este împiedicată, am cerut sprijinul Poliției naționale. Aceasta construcție nu se va face fără autorizație legală”, a declarat Nicușor Dan, în timp ce angajații Primăriei Sectorului 4 îi strigau că face un abuz.â

„Eu nu-mi închipuiam că nu vom reuși. Vom veni cu alt plan, până la urmă aceste garduri vor fi date jos”, a adăugat Nicușor Dan, care a subliniat că a cerut sprijinul Poliției Naționale pentru punerea în aplicare a deciziei.

Ce spune Poliția, căreia primarul general i-a cerut sprijinul

Poliția Capitalei a transmis că, alături de Jandarmeria București, „asigură măsuri de ordine și siguranță publică, în vederea prevenirii escaladării conflictului”.

„De asemenea, vă comunicăm faptul că, după studierea documentelor depuse, a reieșit faptul că există un litigiu civil, drept pentru care doar instanța de judecată este competentă a soluționa situația.

Totodată, dacă vor fi sesizate fapte de natură penală sau contravențională, se vor dispune măsuri în consecință”, a transmis Poliția Capitalei.

Daniel Băluță: Autorizaţia de construire pentru lucrările la Planşeul Unirii a fost emisă în condiţii legale

Daniel Băluță, care a deschis șantierul în baza unei autorizații emise de Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, susține că totul este legal.

„Autorizaţia de construire pentru lucrările la Planşeul Unirii a fost emisă de Primăria Sectorului 3 în condiţii legale, iar presiunile exercitate la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) pentru a schimba proprietarul zonei sunt inutile. Chiar dacă la ora aceasta se fac eforturi deosebite pentru a schimba proprietarul, aceste eforturi sunt în van, pentru că această autorizaţie a fost emisă în condiţii legale, iar orice tentativă de modificare, presiunile care sunt exercitate asupra funcţionarilor de la OCPI, respectiv ANCPI, sunt inutile”, a declarat primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, într-o conferință de presă susținuă luni seară.

El a respins ideea de politizare a lucrărilor la Planşeul Unirii, susținând că „este o problemă a tuturor celor care locuiesc în Capitală”:

„Resping ferm orice tentativă de politizare a acestei situaţii, pentru că ceea ce facem nu are niciun fel de legătură cu politica. (…) Într-o astfel de situaţie nu este normal şi nu este firesc să încercăm în orice formă sau formulă să politizăm şi este un lucru pe care vă asigur ferm că nu îl voi face. (…) Eu nu am, nu voi avea un conflict cu primarul general, pentru că nu este normal să avem conflicte. Scopul pe care îl avem este să rezolvăm problemele, or Planşeul Unirii reprezintă o problemă a dumneavoastră, a mea şi a tuturor celor care trăiesc în acest oraş“.

Amintim că Nicușor Dan a mers și la prânz pentru a desființa șantierul, însă a fost împiedicat de Poliția Locală sector 4. Primarul Capitalei spune că șantierul deschis duminică noapte de primarul Daniel Băluță este ilegal, neavând autorizații de la Primăria Capitalei, care este proprietarul terenului.

Primăria condusă de Nicușor Dan a venit luni cu clarificări privind dreptul de proprietate asupra terenului din Parcul Unirii și a părții supraterane a Planșeului Unirii, spunând că îi aparține și că a fost întabulat greșit:

• „Aceste terenuri sunt proprietatea Municipiului București, potrivit Hotărârii de Consiliu General nr. 186/2008.
• Ministerul Mediului prin Apele Române a făcut o solicitare de intabulare a albiei râului din subteranul proprietăților menționate mai sus.
• Dintr-o eroare materială, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară(OCPI) a intabulat ca proprietar Apele Române (instituție aflată în subordinea Ministerului Mediului) și al suprateranului Planșeului Unirii.
• Precizăm că Hotărârea de Consiliu prevalează asupra cărții funciare emisă cu erori.
• În plus, Primarul General a solicitat deja OCPI să facă toate corecțiile necesare.
• Orice intervenție asupra terenului Municipalității se poate face doar cu acordul proprietarului.
• Schimbarea actelor de proprietate în acest mod este ilegală. Vom face toate demersurile pentru reintrarea în legalitate”.

Conflictul a pornit după ce primarul general, Nicușor Dan, a refuzat să elibereze Primăriei Sectorului 4 autorizație în regim de urgență pentru consolidarea și reabilitarea planșeului, spunând că nu ar avea bază legală să o emită deoarece legea permite emiterea unei astfel de autorizații doar în caz de pericol public.

Autorizația de urgență nu trebuie să obțină avizele cerute la o autorizație emisă în regim normal, a explicat Nicușor Dan. Acesta a spus că planșeul a fost încadrat de expertiza făcută de Primăria Sectorului 4 în grad de risc 4, nu grad de risc 5, cel care ar însemna că e pericol public.

Pe 19 septembrie, primarul Sectorului 4 a făcut o vizită la planșeu, în subteran pentru a arăta starea acestuia. În urma acestei vizite și a discuțiilor în contradictoriu cu Nicușor Dan, Prefectul Bucureștiului, Toader Mugur Mihai a pus proiectul pe ordinea de zi a Comitetului Municipal pentru Situații de Urgență București. Caracterul de urgență este cert, planșeul prezintă pericol public, a spus prefectul după ședința Comitetului.

Miniştrii mediului din Uniunea Europeană, reuniţi luni la Luxemburg, au aprobat oficial obiective mai stricte privind poluarea aerului aplicabile din 2030, informează DPA, preluată de Agerpres.

Circa 300.000 de decese anual în Uniunea Europeană pot fi puse pe seama poluării aerului, care reprezintă „cel mai mare risc de mediu pentru sănătate”, consemnează un comunicat al Consiliului UE.

Noile limite se referă la particulele PM10 şi PM2.5 (cu diametre sub 10, respectiv 2,5 microni – n. red.), la dioxidul de azot şi dioxidul de sulf, despre care se ştie că provoacă probleme respiratorii.

Cetăţenii europeni vor avea dreptul la compensaţii în caz că se îmbolnăvesc din cauza nerespectării limitelor, arată comunicatul citat de DPA.

Statele europene pot însă solicita amânarea în anumite condiţii a termenului-limită din 2030. Legislaţiile naţionale pentru implementarea limitelor mai stricte trebuie adoptate în termen de doi ani, iar ţările care nu respectă obiectivele pot fi amendate.

Noile valori maxime admise pentru poluarea aerului au la bază acordul la care au ajuns în februarie anul acesta reprezentanţii Parlamentului European şi ai statelor membre.

Reglementările urmează să ghideze planul de acţiune al Comisiei Europene pentru eliminarea completă a poluanţilor din aer, apă şi sol până în 2050.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni măsuri restrictive împotriva a cinci persoane şi unei entităţi responsabile pentru acţiuni de destabilizare a Republicii Moldova, indică un comunicat al Consiliului.

„Moldova se confruntă cu tentative masive directe din Rusia de a destabiliza ţara şi cu provocări rezultate din războiul de agresiune dus de Rusia contra Ucrainei. Aceasta este o ameninţare directă faţă de o ţară suverană, faţă de viaţa sa democratică, faţă de calea sa către Uniunea Europeană. UE va continua să furnizeze tot sprijinul pentru aspiraţiile justificate ale poporului moldovean”, a declarat şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, conform Agerpres.

Printre persoanele sancţionate se află Evghenia Guţul, başcană a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, care este responsabilă pentru promovarea separatismului în acea regiune, încercând astfel să răstoarne ordinea constituţională şi ameninţând suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova.

Pe lista celor sancţionaţi se află, de asemenea, Mihail Vlah, adjunct al başcanei Evghenia Guţul şi consilier pentru relaţia cu presa, Iurii Cuzneţov, adjunct al şefului Departamentului pentru afaceri externe al regiunii Găgăuzia, şi Ilia Uzun, vicepreşedinte al comitetului executiv şi membru al Adunării Naţionale găgăuze.

De asemenea, sunt sancţionaţi Evrazia, o asociaţie neguvernamentală cu sediul în Rusia al cărei obiectiv este de a promova interesele Moscovei în străinătate, şi directoarea şi fondatoarea sa, Nelli Parutenco.

Cei vizaţi de sancţiuni vor face obiectul unei îngheţări a activelor lor din UE şi al unei interdicţii de a primi fonduri sau resurse economice, direct sau indirect.

Numărul celor vizaţi de regimul de măsuri restrictive a ajuns acum la 18 (16 persoane şi două entităţi).