Coreea de Nord a trimis 10.000 de soldați în Rusia pentru a-și intensifica eforturile de război împotriva Ucrainei, a declarat un diplomat occidental familiarizat cu chestiunea pentru ziarul Kyiv Independent pe 15 octombrie. Până în prezent însă nu au apărut dovezi foto sau video evidente care să certifice că acest lucru chiar se întâmplă.

Îngrijorările cu privire la adâncirea legăturilor militare dintre Moscova și Phenian au escaladat dramatic săptămâna aceasta. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pe 13 octombrie că planurile Rusiei de a-și sprijini invazia pe scară largă a Ucrainei vor include în această toamnă “implicarea reală a Coreei de Nord în război”.

Diplomatul occidental a declarat pentru Kyiv Independent că nu este clar ce fel de soldați sunt sau care au fost rolurile lor. The Kyiv Independent a contactat Ministerul de Externe al Ucrainei, dar nu a primit un răspuns la momentul publicării. Serviciile de informații militare ucrainene (HUR) au refuzat să comenteze.

Unii soldați ar fi dezertat deja

Se estimează că 18 soldați nord-coreeni ar fi dezertat deja de pe pozițiile lor din regiunile Kursk și Briansk din Rusia, lângă granița cu Ucraina, a scris proiectul jurnalistic Suspilne, citând oficiali anonimi ai serviciilor de informații.

Potrivit surselor Suspilne, soldații au dezertat la aproximativ 7 km de granița cu Ucraina. Nu e încă foarte clar de ce au dezertat, dar sursa citată menționează că armata rusă îi caută pe soldați.

Ce a zis Zelenski

Zelenski a avertizat pe 13 octombrie că Rusia și Coreea de Nord își aprofundează alianța, spunând că parteneriatul a escaladat până la punctul în care Coreea de Nord trimite personal pe liniile frontului Ucrainei împreună cu arme. “Nu mai este vorba doar despre transferul de arme. De fapt, este vorba despre transferul oamenilor din Coreea de Nord către forțele militare de ocupație”, a spus el.

Reacția Kremlinului

Kremlinul a dezminţit joi informaţiile furnizate de Kiev şi Seul care arată că soldaţi nord-coreeni acordă sprijin în Ucraina armatei ruse, care primeşte de asemenea muniţie şi rachete de la Phenian, potrivit ţărilor occidentale.

Coreea de Nord, care deţine arme nucleare, şi-a consolidat legăturile militare cu Moscova în ultimele luni, iar preşedintele rus Vladimir Putin a mers în vizită la Phenian în iunie pentru a semna un acord de apărare reciprocă cu liderul nord-coreean Kim Jong Un

Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, a decis amânarea impozitării imobilelor (apartamente și case) la valoarea de piață până la 1 ianuarie 2026, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență. Această modificare legislativă ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2025, conform actualei legislații, însă implementarea este amânată pentru a permite finalizarea sistemului informatic necesar și a altor măsuri administrative esențiale.

Contextul amânării

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat încă din august, într-un interviu pentru Profit.ro, că sistemul informatic necesar pentru impozitarea proprietăților la valoarea de piață nu va fi pregătit până la sfârșitul acestui an. În acest sens, amânarea termenului a devenit inevitabilă. Noua măsură de impozitare, care este și un obiectiv al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), implică dezvoltarea unui sistem complex, capabil să coreleze impozitele cu valoarea reală de piață a proprietăților.

“Îndeplinirea angajamentului din PNRR cu privire la impozitarea proprietății presupune și dezvoltarea unui sistem informatic care permite implementarea unor modele specifice. În prezent, se află în derulare asistența tehnică din partea Băncii Mondiale, ceea ce impune prorogarea termenului de aplicare a prevederilor din Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 de la 1 ianuarie 2025 la 1 ianuarie 2026,” a precizat Ministerul Finanțelor în proiectul de ordonanță.

Impactul asupra localităților și populației

Impozitarea proprietăților la valoarea de piață ar urma să ducă la o majorare semnificativă a impozitelor în localitățile mai dezvoltate, unde prețurile imobiliare sunt mai ridicate. Aceasta este o schimbare care va afecta în special proprietarii din orașele mari, unde piața imobiliară este dinamică și valorile de tranzacționare sunt mult peste cele actuale de evaluare pentru impozitare.

Prin amânarea acestei măsuri până în 2026, autoritățile oferă un răgaz atât contribuabililor, cât și administrațiilor locale, care vor trebui să se pregătească pentru noile proceduri și valori de impozitare. În caz contrar, noul sistem ar fi intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025, așa cum era inițial planificat.

Noua structură pentru implementarea reformei

Pentru a asigura implementarea acestei reforme complexe, Ministerul Finanțelor va înființa o structură dedicată gestionării bazei de date naționale cu proprietățile imobiliare. Aceasta va colabora cu unitățile administrativ-teritoriale și alte instituții pentru a colecta și procesa informații esențiale despre proprietăți, creând astfel modele specifice de impozitare.

Noua structură va avea responsabilitatea de a coordona și instrui organele fiscale locale în vederea implementării noilor proceduri. De asemenea, se va ocupa de elaborarea formularelor specifice pentru administrarea creanțelor fiscale asociate impozitelor pe proprietate.

Numărul de posturi din Ministerul Finanțelor va fi suplimentat pentru a susține această reformă, urmând ca detaliile să fie stabilite printr-un act normativ ulterior.

Colaborarea cu Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) va avea un rol în această reformă, furnizând acces la sistemele sale informatice, inclusiv Sistemul integrat de cadastru și carte funciară și Registrul electronic național al nomenclaturilor stradale. De asemenea, ANCPI va asigura accesul la baza de date e-Terra, care gestionează informațiile cadastrale spațiale.

În funcție de necesitățile procesului de implementare, Ministerul Finanțelor ar putea solicita acces și la alte sisteme gestionate de ANCPI, pentru a susține impozitarea imobilelor la valoarea de piață.

Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, le-a spus marţi jurnaliştilor că blocul comunitar va putea înlocui fluxul de gaze ruseşti care trece prin Ucraina către Europa Centrală, când contractul de tranzit va expira în decembrie, transmite Reuters.

“Reafirm, alături de miniştri, că suntem pregătiţi pentru finalul contractului dintre Rusia şi Naftogaz (Ucraina). Există opţiuni pentru înlocuirea fluxului de 14 miliarde metri cubi de gaze ruseşti care încă sunt livrate”, a declarat Simson la o conferinţă de presă după reuniunea miniştrilor Energiei din UE, scrie Agerpres.

“Nu există scuze. UE poate trăi fără gaze ruseşti…Vreau să fie clar că nu este o necesitate ci o decizie politică, şi una periculoasă”, a avertizat comisarul european pentru energie.

În prezent, depozitele de gaze din UE sunt aproape pline şi livrările de gaze ruseşti prin Ucraina sunt responsabile pentru mai puţin de 5% din consumul continentului.

Cu toate acestea, pentru ţări precum Slovacia şi Austria, găsirea de noi furnizori ar putea însemna preţuri mai mari, un lucru pe care politicienii vor să îl evite.

Ca urmare a anunţului Filialei MediaSind Radio România Iaşi că va continua acţiunile greviste pe fondul conflictului de muncă declanşat în această vară şi a faptului că „banii au fost acordaţi arbitrar şi că „actualele fonduri prevăzute de SRR nu contribuie semnificativ la obiectivul de reducere a decalajelor salariale”, Radio România precizează, într-un comunicat transmis News.ro, că „media venitului net lunar va fi de 6.000 de lei”.

„La Studioul Teritorial Iaşi, după majorarea de 1.500 de lei brut, acordată începând cu 16 octombrie 2024, cel mai mic venit net va fi de 4.900 lei (inclusiv tichete de masă), acordat unor reporteri fără vechime în câmpul muncii. Media venitului net lunar va fi de 6.000 de lei. Dacă ne raportăm strict la personalul editorial din cadrul Radio România Iaşi, cel mai mic venit net lunar (fără ore de weekend, ore de noapte şi sărbători legale) va fi de 4.900 de lei (pentru personalul fără vechime), iar venitul mediu net lunar pentru funcţiile de execuţie va fi de 6.000 lei. La nivelul întregii Societăţi Române de Radiodifuziune, venitul minim net pentru angajaţii cu studii medii şi cu vechime în câmpul muncii va fi de 4.985 lei, iar pentru cei cu studii superioare va fi de 5.900 de lei. De menţionat că, la 1 noiembrie 2024, cu prilejul Zilei Naţionale a Radioului – salariaţii SRR vor primi o primă în cuantum de 3.500 de lei brut (2.047 lei net)”, subliniază conducerea Radio România.

Ministerul de Finanţe a majorat bugetul instituţiei noastre cu destinaţia explicită a producerii şi difuzării emisiunilor radiofonice

Potrivit acesteia, prin act normativ, Ministerul de Finanţe a majorat bugetul instituţiei noastre cu destinaţia explicită a producerii şi difuzării emisiunilor radiofonice, ceea ce înseamnă o alocarea a fondurilor atât pentru resurse umane şi buna funcţionare a SRR, cât şi pentru transmiterea semnalului de către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii (SNR), serviciu care trebuie plătit cu prioritate conform Legii Bugetului de stat pentru anul 2024.

De asemenea, „în ultimii doi ani, la nivelul SRR, doar pentru funcţiile de execuţie majorarea salarială a fost, în medie, de 70%”, se arată în comunicat.

Radio România aminteşte că „în anul 2024, au fost indexate doar salariile personalului de execuţie, în medie, cu 40%. Luând în calcul ultima indexare salarială, veniturile unor angajaţi pe funcţii de execuţie vor depăşi veniturile anumitor angajaţi cu funcţii de conducere. Deşi la nivelul SRR nu există în acest moment un Contract Colectiv de Muncă valabil încheiat, chiar dacă angajatorul şi-a manifestat disponibilitatea în acest sens pe toată durata negocierilor, s-au identificat soluţii pentru a fi acordate toate drepturile existente la momentul încetării valabilităţii vechiului CCM”.

România întâlnește în această seară Lituania, în etapa a patra a Ligii Națiunilor. România este lider detașat în grupă cu trei victorii din tot atâtea meciuri.

Echipele de start

Lituania

12. Edvinas Gertmonas – 2. Rokas Lekiatas, 4. Edvinas Girdvainis, 3. Artemijus Tutyskinas – 17. Pijus Sirvys, 14. Vykintas Slivka, 6. Modestas Vorobjovas, 15. Gvidas Gineitis, 13. Justas Lasickas (căpitan) – 22. Paulius Golubickas, 11. Armandas Kucys. Selecţioner: Edgaras Jankauskas.

Rezerve: 1. Mantas Bertasius, 16. Deividas Mikelionis – 5. Klaudijus Upstas, 7. Tomas Kalinauskas, 8. Giedrius Matulevicius, 9. Gytis Paulauskas, 10. Fedor Cernych, 18. Domantas Antanavicius, 19. Valdas Paulauskas, 20. Titas Milasius, 21. Dominykas Barauskas, 23. Artur Dolznikov.

România

1. Florin Niţă – 2. Andrei Raţiu, 3. Radu Drăguşin, 15. Andrei Burcă, 23. Deian Sorescu – 10. Nicolae Stanciu (căpitan), 6. Marius Marin, 18. Răzvan Marin – 20. Dennis Man, 19. Denis Drăguş, 13. Valentin Mihăilă. Selecţioner: Mircea Lucescu.
Rezerve: 12. Horaţiu Moldovan, 16. Ştefan Târnovanu – 4. Cristian Manea, 5. Virgil Ghiţă, 7. Denis Alibec, 8. Alexandru Chipciu, 9. George Puşcaş, 11. Victor Dican, 14. Ianis Hagi, 17. Florinel Coman, 21. Darius Olaru, 22. Alexandru Mitriţă.

Arbitru: Nicholas Walsh; arbitri asistenţi: Graeme Stewart, Calum Spence; al patrulea oficial: Christopher Graham (toţi din Scoţia)
Arbitru video: John Beaton; arbitru asistent video: Ross Hardie (ambii din Scoţia)
Observator UEFA pentru arbitri: Viktor Kassai (Ungaria); Delegat UEFA: Hayri Cavuşoglu (Turcia)

Ceea ce cancelarul austriac Karl Nehammer a susținut, ani la rând, pentru a bloca intrarea României în Schengen, se dovedește acum a fi fost doar o chestiune politică și atât, nu ceva ce s-ar fi întâmplat în realitate.

Numărul traversărilor clandestine descoperite la frontierele Uniunii Europene a scăzut cu 42% începând din ianuarie, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, anunţă, marţi, Agenţia Europeană pentru Supravegherea Frontierelor (FRONTEX).

Cele mai semnificative scăderi au fost observate pe ruta Balcanilor de Vest (minus 79%) şi pe ruta Mediteranei centrale (minus 64%), potrivit unor date FRONTEX.

Trecerile ilegale din Africa de Vest s-au dublat (plus 100%), iar pe ruta terestră din estul UE, în estul Poloniei, s-au triplat (plus 192%), arată aceste date.

Agenţia cu sediul la Varşovia precizează că aceste se referă la numărul descopririlor trecerilor ilegale, în contextul în care o persoană poate traversa frontiera externă a UE de mai multe ori şi în locuri diferite.

Cea mai mare parte a trecerilor migranţilor sau refugiaţilor descoperite de către Frontex are loc la Marea Mediterană şi la Canalul Mânecii, către Marea Britanie

Din ianuarie şi până în septembrie au avut loc 47.710 (minus 64%) treceri ilegale înregistrate la Mediterana centrală, către Italia; 45.610 (plus 15%) la Mediterana de est către Turcia sau Grecia şi 11.483 (minus 1%) la Mediterana de vest către Spania.

În Canalul Mânecii, numărul trecerilor descoperite a crescut la 47.514 din ianuarie în septembrie, cu 2% în plus faţă de primele luni din 2023.

Trecerile clandestine detectate din Africa de vest către Spania au crescut la 30.616 (100%).

Pe ruta din Balcanii de Vest – Bulgaria, România, Ungaria şi Croaţia -, FRONTEX a înregistrat 16.698 treceri ilegale, mai puţine cu 7,9% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2023.

La frontiera terestră de est a UE, de 6.000 de kilometri, între Uniune şi Belarus, Republica Moldova, Ucraina, ţările baltice, Polonia, România, Norvegia şi Rusia, numărul trecerilor ilegale detectate a crescut la 13.195 (192%).

Principalele trei ţări den origine ale migranţilor ilegali la frontierele UE sunt Siria, Mali şi Ucraina.