Ziua națională împotriva traficului ilicit de mărfuri. Industria legitimă are un rol esențial în sprijinirea autorităților prin expertiză, cooperare și investiții în tehnologii moderne menite să prevină și să combată comerțul ilegal. BAT continuă și în 2026 acțiunile concrete derulate în sprijinul instituțiilor de aplicare a legii prin proiecte specifice în cadrul parteneriatelor cu toate autoritățile cu atribuții în domeniu, alături de campanii de informare privind cadrul legislativ și de conștientizare a efectelor contrabandei.

Ziua națională împotriva traficului ilicit de mărfuri. Piața neagră a țigaretelor a scăzut în februarie 2026 la 10,9%, cu 1,7 %

Potrivit companiei de cercetare Novel Research, piața neagră a țigaretelor a scăzut în februarie 2026 la 10,9%, cu 1,7 puncte procentuale față de noiembrie 2025 (12,6%). Cu toate acestea, nivelul rămâne peste media ultimilor 5 ani. Fluxurile de produse non-domestice, în special din Bulgaria, continuă să exercite presiune asupra mediului economic din regiunile sudice, confirmând adaptabilitatea și persistența rețelelor de trafic ilicit.

Aceste realități subliniază nevoia urgentă de măsuri fiscale și de reglementare coerente, coordonate și predictibile, aliniate cu situația din teren. Cu pierderi anuale estimate la peste 2,5 miliarde de lei1, comerțul ilicit cu produse din tutun privează bugetul de stat de resurse critice, într-un moment în care fiecare leu contează pentru construcția bugetară națională.

”Combaterea traficului ilicit este un efort care trebuie menținut constant și care nu poate reveni exclusiv autorităților. Este o responsabilitate comună în care statul, industria legitimă și societatea trebuie să acționeze împreună. Industria are atât datoria, cât și capacitatea de a sprijini autoritățile prin expertiză, suport tehnic și cooperare pe termen lung și ne bucurăm ca BAT să fie din nou alături de autorități în acest demers, deoarece doar prin parteneriate solide și acțiune consecventă putem limita un fenomen care afectează economia, consumatorii și comunitățile deopotrivă”, a declarat Ileana Dumitru, Director pentru afaceri externe al Ariei Europa de Sud Est, BAT

Potrivit studiului Novel Research, în februarie 2026 se observă scăderi semnificative ale comerțului ilegal cu produse din tutun în mai multe regiuni: cea mai mare reducere este în vest, unde contrabanda scade cu 10,8 p.p., până la 10%. De asemenea, în nord-est, regiune grav afectată în trecut, piața neagră ajunge la 8,1%. Din punct de vedere al provenienței, țigările destinate pieței din Bulgaria rămân principala sursă, cu 30,8%. Totodată mai mult de 25% din țigările consumate în piața ilicită din România sunt contrafăcute, conform rezultatelor analizelor de laborator efectuate de producătorii participanți la studiul pieței ilicite cu țigări.

Fabrici ilegale, transporturi de țigări și arme

Traficul ilicit subminează dezvoltarea sustenabilă a României, alimentează criminalitatea organizată și afectează direct bugetul public. În primele patru luni ale anului 2026, conform datelor centralizate pe platforma www.stopcontrabanda.ro, autoritățile au capturat 58,5 milioane de țigarete, în valoare de aproximativ 30 milioane lei, în creștere cu 62% față de aceeași perioadă din 2025, ceea ce reprezintă un semnal clar al intensificării eforturilor de combatere a fenomenului.

Printre cele mai relevante acțiuni recente se numără

capturi de peste 2 milioane de țigarete la frontiera cu Bulgaria, în valoare de circa 1,4 milioane lei2;

descoperirea unei fabrici ilegale de țigarete la Timișoara, cu peste 11,2 milioane de țigarete și 7,3 tone de tutun, în urma unei ample operațiuni DIICOT și IGPR3;

descoperirea unei locații ilegale de prelucrare a tutunului în Urziceni, cu două instalații de mărunțit tutun, o instalație pentru prelucrat tutun, peste 700 de kilograme de tutun mărunțit și peste 500 de kilograme de foi din tutun uscat4;

capturi semnificative realizate de Autoritatea Vamală Română, inclusiv peste 255.000 de țigarete și 230 litri de alcool destinate pieței ilegale din vestul Europei5;

106 pistoale si aproximativ 60.000 de țigarete, descoperite de inspectorii vamali și polițiștii de frontieră din cadrul Serviciului Echipe Mobile Calafat – Direcția Regională Vamală Craiova, împreună cu lucrători ai Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu – Sectorul Poliției de Frontieră Calafat.

Aceste rezultate demonstrează angajamentul și eficiența autorităților, dar și amploarea fenomenului, care necesită vigilență permanentă.

Un apel ferm la responsabilitate și implicare

Ziua națională împotriva traficului ilicit de mărfuri ne reamintește fiecăruia dintre noi faptul că lupta împotriva contrabandei este o responsabilitate comună. Este nevoie de colaborare strânsă între autorități, industrie și societate, de politici publice coerente și de toleranță zero față de comerțul ilegal. Fiecare produs cumpărat din surse ilegale înseamnă bani pierduți pentru infrastructură, digitalizare și dezvoltare sustenabilă, dar și riscuri directe pentru siguranța comunităților și pentru un nivel de trai calitativ. În același timp, fiecare produs refuzat pe piața neagră înseamnă un pas înainte pentru o economie corectă, pentru comunități mai sigure și pentru un viitor mai bun al societății în ansamblu.

Despre contrabanda cu țigări în România

Traficul ilicit de țigări prejudiciază anual statul român cu circa 2,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă contravaloarea a 500 km de drum național modernizat.

România are 2.000 de km de graniță cu țări non-UE, în care prețul tutunului poate fi de până la trei ori mai mic.
Fiecare container de țigări ilegale înseamnă un milion de euro profit pentru rețelele de contrabandă. Date ale Interpol arată că traficul ilicit de țigări este un catalizator pentru traficul de droguri, arme, persoane și chiar activități teroriste.

Potrivit studiul Novel, media comerțului ilicit cu produse din tutun în 2025 se situează la 10,6%, față de nivelul mediu din 2024 de 9%, fiind cea mai mare creștere anuală din 2014 până în prezent. Piața neagră a țigaretelor a atins în februarie 2026 nivelul de 10,9%, peste media comerțului ilegal din 2025 de 10,6% și peste cea din 2024 de 9%.

Despre BAT în România

BAT este unul dintre principalii contribuabili la bugetul de stat și un investitor important în economia României. În 2024, compania a plătit la bugetul de stat circa 11,5 miliarde de lei în taxe și accize, fiind al doilea cel mai mare contribuabil din țară.

Compania are peste 28 de ani de prezență pe piața locală și investiții de peste 500 milioane euro în dezvoltarea fabricii de la Ploiești, a doua cea mai mare unitate de producție a grupului din Europa, care exportă circa 70% din producție către țări din lumea întreagă.

Portofoliul BAT în România include în prezent toate cele trei categorii de produse care nu implică arderea tutunului, respectiv glo – dispozitivul pentru încălzirea consumabilelor din tutun sau plante, dispozitive pentru vapat și produse moderne cu nicotină pentru uz oral.
Compania continuă să sprijine autoritățile în combaterea comerțului ilicit prin campanii de informare, parteneriate instituționale și instrumente de monitorizare, inclusiv prin intermediul platformei Stop Contrabanda.

Cele trei piese din tezaur au fost aduse din Olanda la București cu un avion comercial, în condiții de maximă securitate. De la aeroportul Otopeni, coiful de la Coțofenești și brățările dacice vor fi duse la Muzeul de Istorie, paza transportului fiind asigurată de jandarmi înarmați.

La aeroport, ministrul Culturii, Demeter Andras, a ținut să mulțumească, la salonul oficial al aeroportului, tuturor structurilor din țară și din Olanda care au contribuit la recuperarea și aducerea în țară a pieselor de tezaur.

Inclusiv în timpul declarațiillor făcute de ministru, coiful de la Coțofenești și brățările dacice au stat închise în două lăzi securitate, notează tvrinfo.

Citește și UE, lovitură pentru producătorii de smartphone-uri: utilizatorii își vor putea schimba singuri bateria telefonului

Începând de miercuri, 22 aprilie, și până la 3 mai, artefactele vor fi expuse pentru public, programul de vizitare fiind 10:00 – 18:00.

Cele trei piese de tezaur au fost recuperate după ancheta desfășurată de autoritățile olandeze, cu ajutorul unor informații furnizate chiar de suspecții din acest caz.

A treia brățară dacică furată în ianuarie 2025 nu a fost încă recuperată.

Cele patru piese de tezaur, cu valoare de asigurare de 5,7 milioane euro, au fost furate în urma unui jaf produs la muzeul Drents din orașul olandez Assen. Hoții au aruncat în aer o ușă laterală a muzeului, au spart vitrina unde erau artefactele și au fugit cu o mașină furată, care a fost găsită ulterior incendiată.

Citește și Avertismentul unui laureat al Premiului Nobel dă fiori omenirii: ”Șansele de a mai trăi 50 de ani sunt foarte mici”

Uniunea Europeană vine cu o schimbare importantă pentru producătorii de telefoane din întreaga lume. Începând din februarie 2027, smartphone-urile vor trebui construite astfel încât bateria să poată fi înlocuită ușor, fără intervenții complicate sau vizite obligatorii în service.

Noua regulă îi obligă pe producători să renunțe la soluțiile actuale care fac accesul la baterie aproape imposibil pentru utilizatori. Adezivii puternici și construcțiile complet sigilate vor trebui înlocuite cu variante care permit deschiderea dispozitivului folosind unelte simple.

Schimbarea face parte dintr-un plan mai amplu de a oferi utilizatorilor mai mult control asupra produselor pe care le cumpără, dar și de a reduce cantitatea de deșeuri electronice generate anual.

Citește și: Telefoanele mobile ar putea fi interzise TOTAL în şcolile din România. Proiect depus în Parlament

Noile reguli nu înseamnă o revenire la telefoanele vechi, cu capace detașabile fragile. Producătorii vor fi nevoiți să găsească un echilibru între designul modern, rezistența la apă și accesul mai facil la componentele interne.

Pe lângă posibilitatea de a schimba bateria ușor, companiile vor fi obligate să publice documentația tehnică și ghiduri de reparație, astfel încât utilizatorii sau service-urile să poată interveni fără restricții.

Reglementările impun și standarde clare pentru baterii. Acestea trebuie să păstreze cel puțin 80% din capacitate chiar și după 800 de cicluri complete de încărcare, ceea ce ar trebui să ducă la o durată de viață mai mare.

Impactul nu va fi limitat doar la Europa. Marile companii produc telefoane la scară globală, iar adaptarea liniilor de producție pentru o singură regiune nu este eficientă. Asta înseamnă că noile standarde ar putea deveni rapid o normalitate la nivel mondial.

Citește și: Adio telefoane la volan! Camerele inteligente cu AI, testate pe șoselele din Europa

Un eveniment rutier a mobilizat echipajele de intervenție astăzi, în municipiul Curtea de Argeș, după ce un conducător auto a pierdut controlul volanului, iar mașina a părăsit partea carosabilă, oprindu-se într-un șanț de pe marginea drumului. La fața locului au acționat rapid pompierii de la Detașamentul Curtea de Argeș, care au intervenit cu două echipaje: o autospecială de intervenție și o ambulanță SMURD.

Paramedicii au preluat o persoană de sex masculin care necesita îngrijiri medicale. Aceasta a fost monitorizată la fața locului și pregătită pentru transportul la unitatea spitalicească.

În paralel cu acordarea primului ajutor, militarii au asigurat măsurile specifice de prevenire a incendiilor, având în vedere posibilele scurgeri de lichide combustibile sau avarii la sistemul electric al vehiculului.

Plecată din satul necunoscut din Câmpia Română pentru a învăța la oraș, după ce și-a împlinit destinul profesional timp de aproape 35 de ani în conducerea aparatului de lucru al Parlamentului României, Mioara Cristache nu a uitat nicio clipă pământul, căldura și istoria locului pe care și acum îl numește acasă-satul Buciumeni.

Prin monografia pe care o lansează, Mioara Cristache ne îndeamnă pe toți la neuitarea trecutului și originilor fiecăruia dintre noi.

Avertismentul unui laureat al Premiului Nobel dă fiori. Fizicianul David Gross a declarat într-un interviu pentru Live Science că șansele ca omenirea să mai trăiască încă 50 de ani sunt foarte mici.

Avertismentul unui laureat al Premiului Nobel. În cât timp omenirea ar putea dispărea de pe fața Pământului

David Gross a câștigat premiul Nobel în 2004, alături de alți doi fizicieni, pentru descoperirea libertății asimptotice, care explică comportamentul quarcilor, particulele subatomice fundamentale din care sunt alcătuiți protonii și neutronii.

În cadrul interviului pentru Live Science, fizicianul avertizează că omenirea ar mai putea avea doar aproximativ 35 de ani la dispoziție, din cauza riscului tot mai mare al unui război nuclear.

”În prezent, îmi petrec o parte din timp încercând să le spun oamenilor… că șansele de a mai trăi 50 de ani sunt foarte mici. Sunt obsedat în ultimii ani, gândindu-mă la asta, nu la viitorul ideilor și al înțelegerii naturii, ci la supraviețuirea umanității.

Chiar și după încheierea Războiului Rece, când aveam tratate de control al armamentului strategic, care au dispărut toate, existau estimări că probabilitatea unui război nuclear era de 1% în fiecare an. Lucrurile s-au înrăutățit atât de mult în ultimii 30 de ani, după cum puteți vedea de fiecare dată când citiți ziarul.

Citește și Profețiile ȘOCANTE ale unui călugăr misterios. Până acum toate s-au adeverit: „Un sfert din omenire va muri…”

Oamenii vorbesc despre folosirea armelor nucleare; un război major se desfășoară în mijlocul Europei; bombardăm Iranul; India și Pakistanul aproape au intrat în război.

Există acum nouă puteri nucleare. Chiar și trei sunt infinit mai complicate decât două. Acordurile, normele dintre țări, toate se destramă. Armele devin tot mai nebunești. Automatizarea și, probabil, chiar inteligența artificială vor controla aceste instrumente destul de curând”, a declarat fizicianul, potrivit Antena 3. 

Calculul lui Gross se bazează pe ecuații similare celor folosite pentru estimarea timpului de înjumătățire al materialelor radioactive, care modelează probabilitatea ca un eveniment să se producă de-a lungul timpului.

Recent, fizicianul a primit și Premiul Special Breakthrough în Fizică Fundamentală, în valoare de 3 milioane de dolari, ca recunoaștere a contribuției sale de-o viață în domeniul fizicii.

Citește și Carmen Harra, noi previziuni pentru 2026: „Omenirea vede o rază de lumină, suntem în anul 1, se dă restart”