Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Generalul Ioan Talpeș, fostul șef al SIE, despre alegerile prezidențiale: ‘Nicolae Ciucă și Mircea Geoană – sunt două filiere diferite: una militară, alta politică’

Publicat

in

Mircea Geaoana este necesar ca el sa ajunga presedinte in Romnaia datorita relatiilor pe care le are cu unele persoanlitati din SUA si nu doar din SUA privind realitatile din Romania. 

Aleternativa oficiala ar fi dl Ciuca. E vorba de filiere aici Ciuca si Geoana – sunt doua filiere diferite: una militara, alta politica. 

Geoana are abilitatea de a proiecta o astfel de imagine (ca va ajunge presedintele Romaniei – n.r.)„, a afirmat Talpes.

Intrebat daca a treia varianta pentru 2024 este „nationalistul” George Simion, acesta nu a dat un raspuns clar in acest sens.

Referitor la implicarea serviciilor secrete in procesul de sustinere si alegere a viitorului presedinte al Romaniei, fostul sef al SIE a spus: „Serviciile secrete trebuie sa se informeze ce fac oamenii. Nu trebuie sa confundam serviciile. Ei isi vad de interes. Toti acesti jucatori economici il finantau nu doar pe Simion… Toti cei care fac politica, dar nu pe ei personal, ci partididele lor„.

Referitor la pericolul pe acre l-ar putea reprezenta „miscarile nationaliste” si cei care le finanteaza, Talpes a raspuns: „La noi se face o confuzie extraordinara intre nationalism si o forma de imperialism absolut care functioneaza si la ora actuala. (…) Pe Ion Iliescu l-am considerat eu nationalist autentic. Sa stiti ca a trecut prin niste presiuni si niste situatii… De unde stia Ion Iliescu in 24 decembrie cine sunt aia care trag si in cine trag? Acest Ion Iliescu este cheia fundamentala a viitorului. Eu nu as vota cu niciunul dintre cei care sunt acum. In 89 am reactionat ultimii doar pentru faptul ca eram prea fericiti ca nu depindem de Moscova„, conform realitatea.net.

Citeste mai mult

ACTUAL

LIVE Război în Ucraina, ziua 876: Reuniune cu lideri din 40 de țări în Marea Britanie / Atac cu drone maritime asupra portului rusesc Novorossiisk

Publicat

in

Premierul britanic Keir Starmer se va folosi joi de rolul său de gazdă a unui forum european pentru a-și exprima dorința de a redefini relația Regatului Unit cu UE post-Brexit cu Uniunea Europeană și de a reafirma sprijinul pentru Ucraina, scrie Reuters. Comunitatea politică europeană (CPE), formată din peste 40 de națiuni, se reunește joi la Palatul Blenheim, locul de naștere al lui Winston Churchill, pentru a consolida cooperarea în domeniul securității frontierelor. Întâlnirea de o zi a grupului înființat după invazia rusă în Ucraina îi oferă noului lider al Marii Britanii o altă ocazie de a face presiuni pentru o cooperare mai strânsă în domeniul apărării, în special înainte de posibila alegere a lui Donald Trump, care a sugerat că Europa trebuie să facă mai mult pentru propria securitate.

Cele mai importante evenimente legate de războiul din Ucraina, ziua 876, LIVETEXT:

Primarul orașului-port rus Novorossiisk din Marea Neagră a emis joi dimineață o alertă de drone maritime care a durat mai mult de două ore, în timp ce un grup de ambarcațiuni ucrainene fără echipaj ar fi fost distrus în apropiere de Crimeea, transmite Reuters.

Primarul Andrei Kravchenko a îndemnat locuitorii să stea departe de malul mării în mesajul său inițial de pe aplicația Telegram.

Novorossiisk este cel mai mare port rusesc de la Marea Neagră și o poartă-cheie pentru exporturile de țiței și produse petroliere. De asemenea, aici se încarcă pe vase petrol din Kazahstan și Azerbaidjan, plus cereale, cărbune, îngrășăminte, lemn, precum și mărfuri alimentare.

Separat, Ministerul rus al Apărării, citat de TASS, a afirmat că 10 drone maritime ucrainene au fost distruse în timp ce se apropiau de Crimeea, iar 33 de drone aeriene au fost distruse deasupra peninsulei în cursul nopții.

Antiaeriana ucraineană a doborât azi-noapte o dronă deasupra unei suburbii din estul Kievului, dar resturile căzute nu au provocat pagube la sol, a spus primarul Vitali Klitschko.

Klitschko a scris pe Telegram că echipele de salvare trimise în cartierul Darnitskyi din capitală nu au găsit pagube materiale sau victime.

Explozii și alerte aeriene auzite la Kiev. Explozii și alerte aeriene s-au auzit miercuri seară la Kiev, potrivit jurnaliștilor AFP aflaţi la faţa locului, alerte ce survin la zece zile după lovituri masive ale Rusiei care au însângerat capitala Ucrainei.

Sinteza celor mai recente evenimente:

–––

Citeste mai mult

ACTUAL

Dacă Trump este reales, lumea ar putea avea rapid o a zecea putere nucleară

Publicat

in

În timp ce după războiul rece, denuclearizarea globală părea a fi un obiectiv realist, astăzi chiar și neproliferarea armelor atomice pare a fi o falsă speranță, scrie publicația belgiană 7SUR7.

Luna trecută, rapoartele diferitelor ONG-uri au confirmat creșterea bugetelor alocate armelor nucleare în rândul țărilor care le dețin. Or, este din ce în ce mai credibil ca o a zecea țară din lume să decidă să se echipeze cu arma supremă.

Această țară este Coreea de Sud. Problema puterii nucleare militare este dezbătută acolo de ani de zile și revine cu fiecare provocare din partea vecinului din nord. Potrivit unui nou sondaj al think tank-ului Korea Institute for National Unification, 66% dintre respondenți ar fi „favorabili” sau „foarte favorabili” unei arme atomice sud-coreene. Acesta este un record și este, de asemenea, cu 6% mai mult decât în același sondaj efectuat anul trecut.

Factorul Trump

De la anunțul retragerii forțelor americane din Coreea de Sud în 1970, problema apare în mod regulat, în situația în care Seulul nu a semnat niciodată un acord de pace cu Phenianul. United States Forces Korea, care însumează aproape 30.000 de soldați, mai există în continuare. Dar problema nucleară a revenit cu adevărat în prim plan în 1991, când Washingtonul a anunțat retragerea rachetelor americane încă prezente în bazele din străinătate.

Programul nuclear nord-coreean, cu fiecare nou test, a schimbat treptat opinia publică. Iar ultimul cui în sicriul tratatelor de denuclearizare a peninsulei – pe care, evident, Nordul nu le mai respectă deloc – se numește Donald Trump.

De la începutul primului său mandat, președintele Trump și-a exprimat ostilitatea față de menținerea forțelor americane în străinătate. Și dacă a pus sub semnul întrebării angajamentul SUA față de NATO, a vrut să revină și la desfășurarile din Asia, inclusiv la cea a scuturilor antirachetă – prea scumpe, după părerea lui. Jurnalistul american Bob Woodward, în cartea sa „Fear: Trump in the White House” /”Teamă: Trump la Casa Albă”/ publicată în 2018, discută pe larg această adevărată obsesie pentru Trump. Și manevrele consilierilor săi de atunci, care încercau să-i explice că această retragere americană din Sud ar putea fi luată ca un semn de atac iminent din partea Nordului.

Potrivit „Financial Times”, există o corelație clară între sprijinul pentru un program nuclear sud-coreean și teama că Trump se va întoarce la Casa Albă. În situația în care această eventualitate pare din ce în ce mai realistă, cu 11% mai mulți respondenți la sondaj decât anul trecut consideră armele nucleare preferabile angajamentelor americane.

O opinie publică în schimbare

Și Coreea de Sud are mijloacele pentru a lansa un program nuclear militar. Este doar una dintre țările care, până acum, au decis să se abțină. Dar asta s-ar putea schimba foarte repede. Han Duck-soo, actualul prim-ministru al țării, a asigurat din nou luna trecută că această alegere nu este pe ordinea de zi. Dar primarul Seulului, Oh Se-hoon, susține cu ardoare opțiunea atomică și este presupus candidat la alegerile prezidențiale din 2027, amintește cotidianul britanic.

„Armele nucleare pot fi contracarate doar cu arme nucleare”, a insistat din nou Oh Se-hoon recent. „A miza numai pe cooperarea dintre Coreea de Sud și Statele Unite sub umbrela nucleară americană pune limite semnificative securității noastre”.

„Asistență reciprocă” între Moscova și Phenian

Contextul global alimentează acest sentiment de teamă pentru securitatea țării. Nu numai că Trump s-ar putea întoarce la Casa Albă, dar sud-coreenii sunt martori și la apropierea dintre Coreea de Nord și Rusia lui Vladimir Putin. Phenianul și Moscova sunt acum unite printr-un tratat care include o clauză de „asistență reciprocă”. Ceea ce, de facto, creează garanții de securitate pentru o Coreea de Nord care și-a consacrat statutul de stat cu arme nucleare în constituția sa. Pentru că un atac preventiv împotriva programului său ar putea însemna intrarea Rusiei în război.

Clubul nuclear include în prezent cinci țări, conform Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (Statele Unite ale Americii, Rusia, Regatul Unit, Franța, China). O listă la care se adaugă alte trei, care au recunoscut că au focoase, dar nu au semnat tratatul: India, Pakistan și Coreea de Nord. Trebuie să luăm în considerare și Israelul, care nu a recunoscut niciodată oficial că le posedă. Prin urmare, acestor nouă țări li s-ar putea alătura o a zecea, și deși s-a crezut multă vreme că va fi Iranul, Coreea de Sud ar putea foarte bine să ocupe un loc în cursă.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend