Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat, vineri, că nu este de acceptat ideea de praguri când vine vorba de conducerea unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive.

“Astăzi (vineri – n.r.), am fost la penitenciarul Jilava. Am văzut aici mulţi, prea mulţi deţinuţi cu o viaţă distrusă din cauza drogurilor. Cu doi am stat astăzi de vorbă. Iar în spatele lor sunt familii afectate. Dragii mei, drogurile nu te fac ‘high’, ci te aduc ‘low’. Aşa şi cu condusul. Nu este de acceptat ideea de praguri când vine vorba de conducerea unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive. Un om la volan care a consumat substanţe este un pericol. Toleranţă zero! Legiuitorul asta a vrut să transmită prin textul de lege prin care a incriminat conducerea sub influenţa substanţelor psihoactive”, a scris Alina Gorghiu, pe pagina sa de Facebook.

Ea a adăugat că, alături de colegii liberali, a înaintat anul acesta trei legi pentru a proteja tinerii de droguri: “legea prin care traficanţii de droguri de mare risc nu mai pot primi pedepse cu suspendare, cea a înfiinţării ‘Registrului traficanţilor’ şi cea a înfiinţării a opt centre regionale pentru tratarea consumatorilor”.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este aşteptată pe 16 septembrie să stabilească, prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dacă este necesară impunerea unui prag pentru conducerea sub influenţa substanţelor psihoactive, la fel cum este pentru alcool.

Șoferii drogați ar putea scăpa de închisoare

O posibilă schimbare radicală în legislație privind conducerea sub influența drogurilor ar putea să-i scape pe șoferii drogați de închisoare. Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea decide să impună un prag legal pentru droguri, similar cu cel existent pentru alcool, care ar stabili o limită minimă pentru a putea fi considerată infracțiune.

Această decizie ar putea avea efecte devastatoare în cazurile în care șoferii drogați au produs accidente mortale, inclusiv în cazul lui Vlad Pascu, tânărul care a ucis doi tineri în stațiunea 2 Mai în timp ce se afla sub influența substanțelor interzise.

Înalta Curte a fost sesizată de Curtea de Apel Brașov să stabilească pedepse minime pentru cazurile de ucidere din culpă și conducere sub influența drogurilor, ceea ce ar putea duce la o redefinire a modului în care sunt tratate aceste infracțiuni.

Un eventual prag legal pentru droguri ar însemna că șoferii care consumă substanțe interzise, dar sub o anumită limită, nu ar mai fi considerați infractori, reducând drastic pedepsele aplicate.

Subiectul privind Crimeea aparține zonei de „dezacord” dintre Federația Rusă și Turcia, dar Moscova speră că Ankara va fi mai devreme sau mai târziu de acord cu argumentele sale, a declarat secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov. Reacția acestuia vine după ce preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat miercuri că peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ar trebui să fie “returnată” Ucrainei, o poziţie pe care Ankara a susţinut-o de la începutul conflictului.

„În general, acest subiect aparține categoriei de dezacorduri care există între noi și prietenii noștri turci. Aici, într-adevăr, avem opinii complet diferite. În același timp, nu abandonăm încercările noastre intenționate de a continua să explicăm punctul nostru de vedere, poziția noastră prietenilor și colegilor noștri turci”, a declarat Peskov reporterilor, conform Interfax.

“Sperăm că, în timp, acest lucru va permite Ankarei să ne înțeleagă mai bine, să înțeleagă mai bine și să fie de acord cu argumentele noastre”, a adăugat purtătorul de cuvânt. Rusia și Turcia continuă să dezvolte “parteneriate”.

“În ceea ce privește încercările Turciei de a atenua această presiune asupra Statelor Unite – ei bine, într-adevăr, Statele Unite exercită o presiune nedisimulată asupra Republicii Turcia, nu evită intimidarea, consecințele asupra economiei turce”, a spus Peskov.

“Dar Republica Turcia, după cum ni se pare, continuă să fie ghidată exclusiv de propriile interese, inclusiv de dezvoltarea comerțului, a cooperării economice și de altă natură cu noi”, a concluzionat secretarul de presă al președintelui Federației Ruse.

Solicitarea lui Erdogan

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat miercuri că peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ar trebui să fie “returnată” Ucrainei, o poziţie pe care Ankara a susţinut-o de la începutul conflictului, potrivit EFE şi Unian.

“Anexarea Crimeii, împotriva căreia Turcia s-a pronunţat de la început şi pe care nu a recunoscut-o niciodată, a adâncit şi mai mult ‘durerea’ populaţiei turcofone din peninsulă, tătarii din Crimeea”, a declarat Erdogan într-un mesaj video transmis în cadrul celui de-al 4-lea congres al liderilor Platformei tătare din Crimeea, care are loc miercuri la Kiev.

“Sprijinul nostru pentru integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei este de neclintit. Returnarea Crimeii Ucrainei este o obligaţie în temeiul dreptului internaţional”, a insistat Erdogan, conform Agerpres.

În discursul său, preşedintele turc a evocat deportarea tătarilor din Crimeea din ordinul dictatorului Iosif Stalin, de la care s-au împlinit 80 de ani în luna mai.

Aproximativ 190.000 de tătari, întreaga populaţie turcofonă din peninsula Crimeea, tradiţional musulmană, au fost deportaţi în Asia Centrală în anul 1944 şi nu s-au putut întoarce decât după obţinerea independenţei de către Ucraina în 1991.

După anexarea Crimeii de către Rusia, în urma unui referendum considerat ilegal de către comunitatea internaţională, mulţi tătari au plecat din nou în exil, susţinând că sunt intimidaţi şi persecutaţi de Moscova.

De la invazia Rusiei în Ucraina în 2023, Ankara a pledat pentru o soluţie negociată la conflict, insistând că aceasta trebuie să respecte integritatea teritorială a Ucrainei, care să includă şi Crimeea.

Pe de altă parte, Turcia menţine relaţii amiabile cu Moscova şi nu a aderat la sancţiunile impuse de SUA şi Uniunea Europeană, aminteşte EFE.

Statele Unite au învins vineri Slovacia şi au obţinut calificarea la turneul Final 8 al competiţiei masculine de tenis pe echipe Cupa Davis, informează Reuters.

În Grupa C, la Zhuhai (China), americanul Mackenzie McDonald l-a învins pe slovacul Lukas Klein, 6-4, 6-3, apoi Brandon Nakashima a adus punctul decisiv pentru victoria Statelor Unite, impunându-se în faţa lui Jozef Kovalik, 6-3, 6-3.

În primul lor meci din grupă, Statele Unite au trecut de Chile cu 3-0. Căpitanul echipei Statelor Unite, Bob Bryan, nu poate conta pe jucători ca Taylor Fritz, finalist săptămâna trecută la US Open, Frances Tiafoe, eliminat chiar de Fritz în semifinalele acestui turneu de Mare Şlem, sau Tommy Paul.

Victoria Statelor Unite a asigurat calificarea Germaniei la turneul Final 8 al competiţiei, care va avea loc la finalul lunii noiembrie, la Malaga (Spania).

Germania şi Statele Unite vor fi adversare sâmbătă, miza fiind câştigarea grupei.

Primele două clasate din fiecare grupă se vor califica la turneul Final 8.

Tot vineri, campioana en titre, Italia, caută a doua sa victorie în Grupa A, împotriva Belgiei, la Bologna, în timp ce Marea Britanie întâlneşte Argentina în Grupa D, la Manchester, în căutarea succesului care să-i asigure calificarea.

În aceeaşi zi, Spania va întâlni Franţa, în Grupa B, la Valencia, iar o victorie i-ar asigura prezenţa în Final 8.

Susținătorii Mișcării „România Renaște!” au strâns, în trei zile, aproximativ 50.000 de semnături de susținere a lui Mircea Geoană, candidat independent la Președinția României, a declarat Alina Achim, purtătoarea de cuvânt a MRR.

Mișcarea a instalat circa 170 de corturi pentru strângerea de semnături, în toate județele țării, care au costat aproximativ 30.000 de euro.

De asemenea, reprezentanții Mișcării „România Renaște!” au demarat campania de strângere de semnături, implicit instalarea corturilor, în Republica Moldova (Chișinău și Cahul), precum și în comunitățile de români din Spania, Italia și Marea Britanie.

Legislația electorală din România obligă un candidat independent la alegerile prezidențiale să strângă 200.000 de semnături de susținere, o condiție restrictivă, având în vedere că, în cazul candidaților susținuți de partide, numărul de semnături necesare este similar.

Romanian tennis player Miriam Bulgaru qualified on Friday for the semi-finals of the Tiriac Foundation Trophy (WTA 125), pool prize money of 115,000 USD and hosted by the National Tennis Center, after defeating Russian Alevtina Ibraghimova 6-2, 6-2, told Agerpres.

Bulgaru (25 years old, world No. 202) won after an hour and 23 minutes against a qualifier (19 years old, world No. 335).

Bulgaria served better and won comfortably and is due to meet Georgian qualifier Ekaterine Gorgodze in the semi-finals.

The Romanian won her only match against Gorgodze (32, world No. 426) in 2023 in Santa Margherita in the first round 6-3, 6-4.

The Bulgarian secured a check worth 5,300 USD and 49 WTA points.

In the last quarter-final of the Tiriac Foundation Trophy, Patricia Tig will face Dutch Anouk Koevermans.

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în perioada ianuarie – iulie 2024, un deficit de 15,178 miliarde euro, în creştere cu 33,99% comparativ cu deficitul de 11,328 miliarde euro din perioada similară a anului trecut, informează Banca Naţională a României printr-un comunicat remis, vineri, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, în structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,531 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1,303 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 538 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare un excedent mai mare cu 522 milioane euro.

În primele şapte luni din 2024, datoria externă totală a crescut cu 10,247 miliarde euro, până la 180,330 miliarde euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 131,851 miliarde euro la 31 iulie 2024 (73,1% din totalul datoriei externe), în creştere cu 8,3% faţă de 31 decembrie 2023, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2024 nivelul de 48,479 miliarde euro (26,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,3% faţă de 31 decembrie 2023.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2024 a fost de 103,8%, comparativ cu 96,3% la 31 decembrie 2023.