O persoană din Iaşi a apelat în mod abuziv numărul 112 de peste 15.000 de ori în ultimele opt luni ale anului. În total peste un milion şi jumătate din apelurile de la 112 au fost recepţionate de la începutul anului şi până în prezent. Ele au fost efectuate de persoane care fie au sunat din greşeală, fie nu au spus nimic la telefon, fie au fost apeluri abuzive, aducând ofense operatorilor, anunţă Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Acestea reprezintă mai mult de jumătate din cele aproximativ 2,7 milioane de apeluri non-urgente recepţionate în această perioadă.

Purtătorul de cuvânt al STS, colonelul Cătălin Chirca, a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă, că în anul 2024 un număr de 163.000 de apeluri la 112 au fost abuzive, fiind efectuate de persoane care au făcut glume sau au adresat injurii operatorilor. Trei sferturi dintre apelanţii abuzivi au fost adulţi. “Apelul abuziv este atunci când o persoană sună în mod intenţionat la 112, fără a avea o urgenţă şi încarcă acest serviciu de urgenţă cu apeluri care nu sunt necesare. În cazul apelului fals, persoana sună şi descrie o potenţială urgenţă, iar atunci când ajung echipajele la faţa locului constată că acea urgenţă nu se confirmă“, a explicat Cătălin Chirca.

În total, în primele opt luni ale acestui an, operatorii STS din cadrul Serviciului de urgenţă au preluat şi gestionat peste 6,7 milioane de apeluri.

O pondere semnificativă a apelurilor non-urgente la 112 provine din manipularea necorespunzătoare a telefonului, din încercarea de a suna la un număr asemănător sau din neconfigurarea corectă a tastelor rapide.

Totodată, sunt şi multe situaţii de apelare neintenţionată, involuntară, din buzunar (“pocket dial”). În cele mai multe astfel de cazuri, persoana nu realizează că a sunat la 112. Aceste apeluri sunt efectuate de pe telefoane, ceasuri smart sau diferite gadgeturi. Operatorii STS recomandă utilizarea atentă a acestor dispozitive şi, în cazul în care o persoană este reapelată de Serviciul de urgenţă 112, să răspundă şi să informeze că apelul a fost făcut din greşeală.

Pe de altă parte, au fost şi apelanţi abuzivi care au sunat la 112 pentru a face glume şi a adresa înjurături, aceştia irosind peste 50.000 de minute (880 de ore) din timpul ce se putea aloca celor care au avut cu adevărat nevoie de ajutorul Serviciului de urgenţă, în situaţii critice.

Spre exemplu, o persoană din Iaşi a apelat în mod abuziv numărul 112 de peste 15.000 de ori în ultimele opt luni, ceea ce înseamnă o medie zilnică de 62 de apeluri. Apelantul a utilizat o cartelă prepay şi, de cele mai multe ori, a avut un comportament neadecvat faţă de operatori şi a adresat cuvinte jignitoare.

De asemenea, o persoană din judeţul Mureş a sunat de 7.109 ori la numărul 112 de la începutul anului, iar o alta din judeţul Botoşani de 5.160 de ori.

Potrivit legislaţiei, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale sesizează cazurile de persoane care apelează abuziv 112 către Poliţia Română, în vederea identificării şi sancţionării acestora.

Apelarea abuzivă a Serviciului de urgenţă 112 se pedepseşte cu amendă până la 2.000 de lei, iar dacă echipajele de intervenţie se deplasează în teren şi constată că a fost o alertare falsă, amenda poate ajunge la 4.000 de lei. O nouă contravenţie, în interval de un an, se sancţionează cu amendă de la 4.000 de lei la 8.000 de lei.

“Este esenţială apelarea cu responsabilitate a numărului 112 doar în situaţii de urgenţă. Apelarea repetată, cu rea intenţie, a numărului 112, fără a avea o urgenţă ori pentru a aduce injurii operatorilor, constituie abuz şi se sancţionează, dar cel mai important poate costa viaţa unei persoane care are nevoie urgent de ajutor”, spune colonelul Cătălin Chirca.

Preşedintele UDMR Kelemen Hunor afirmă că actualul şef al statului „a avut multe voturi din partea comunităţii maghiare”, el precizând că este dezamăgit de prestaţia acestuia ca preşedinte al ţării. „Dezamăgirea e la fel de mare cum era şi aşteptarea”, este de părere Kelemen Hunor.

Liderul UDMR este de părere că „un inventar” al mandatului preşedintelui Klaus Iohannis ar trebui făcut după încheierea alegerilor din acest an. Kelemen remarcă însă să pe cât de multe speranţe a avut de la actualul preşedinte, pe atât este de dezamăgit.

„Eu, ce văd, ce simt, şi asta cred că vede toată lumea, o dezamăgire faţă de această perioadă de zece ani a fost o aşteptare foarte mare, foarte mare şi realizările, rezultatele nu sunt pe măsură. Şi atunci, dezamăgirea e la fel de mare cum era şi aşteptarea. Speranţa a fost foarte, foarte mare, speranţa legată de persoana lui Iohannis”, a mărturisit Kelemen Hunor, invitat în emisiunea Insider Politic, la Prima TV, potrivit news.ro.

Liderul maghiar a subliniat că Iohannis „a avut multe voturi din partea comunităţii maghiare”.

„Oamenii au fost batjocoriți prea mult timp”

Kelemen Hunor remarcă neîncrederea oamenilor în instituţiile statului, pe motiv că „au fost batjocoriţi mult prea mult timp”.

„Oamenii nu au încredere în instituţiile statului, fiindcă au fost batjocoriţi mult prea mult timp. Statul nu are încredere în cetăţeni, tot timpul spune: ”Dom-le eşti vinovat, încă nu te-am prins, dar urmează”. Te urmăreşte, vrea să pună mâna pe tot, vrea să controleze totul şi această lipsă de încredere generează o grămadă de probleme. trebuie să redăm oamenilor speranţa că se poate construi din România o ţară mai bună”, adaugă preşedintele UDMR.

Viktor Orban, un model?

Kelemen Hunor afirmă, întrebat dacă premierul ungar Viktor Orban îi este model din punct de vedere politic, că „nu există un model politic pe care poţi să îl aplici în România, să aduci din altă parte, indiferent de unde aduci”. Kelemen are cuvinte elogioase la adresa prim-ministruluiUngariei, susţinând că acesta este, printre altele, ”un om cu viziune”.

„Eu nu am căutat model politic şi nici nu voi căuta, fiindcă nu există un model politic pe care poţi să îl aplici în România, să aduci din altă parte, indiferent de unde aduci. Viktor Orban este un om curajos, un om care riscă foarte mult, un om cu viziune, un om care, când a preluat puterea, a schimbat regimul, nu numai a înlocuit foştii miniştri cu actualii miniştri sau cu echipa de atunci şi, bineînţeles, este un om care pune pe primul loc interesele Ungariei. Deci, din acest punct de vedere, sigur că sunt foarte multe lucruri de discutat, dar nu poţi să aduci în România un model de nicăieri. Am un respect pentru Viktor Orban, pentru ceea ce face, dar asta e o chestie şi e altceva unde cauţi modele”, a afirmat Kelemen Hunor la Prima TV, în emisiunea Insider Politic.

Relația cu Rusia

El spune că Orban nu face jocurile Rusiei, ci pe ale Ungariei, catalogând drept „o prostie” afirmaţiile celor care îl numesc „un pion al Moscovei”.

Kelemen spune că, dacă a fi ales preşedinte al României, nu ar face vizite de stat la Moscova atâta vreme cât Rusia este un stat agresor.

„Astăzi nu e cazul. Categoric, când nu e război, dacă Rusia nu e un stat agresor, atunci şi România şi statele membre şi Uniunea Europeană, aşa cum a făcut înainte de război, trebuie să aibă o relaţie absolut normală şi cu Rusia. Dar nu suntem în situaţia asta”, adaugă liderul UDMR.

El apreciază că războiul din Ucraina „nu se va termina mâine-poimâine, din păcate”.

Prezența echipei naționale a fost posibilă datorită sprijinului oferit de Asociația Transplantaților din România care a susținut formarea lotului la finalul lunii aprilie a acestui an. Mesajul principal transmis de cei care au participat este unul de mulțumire adresat donatorilor de organe, familiilor acestora și corpului medical implicat în activitatea de transplant.

Echipa de 16 pacienți transplantați s-a antrenat împreună doar 9 zile de la organizarea lotului din această primavară și este formată, conform regulilor internaționale, doar din pacienți care au suferit un transplant de organe vitale și care au nevoie sau au avut nevoie pe perioada tratamentului de medicație imunosupresoare. Meciurile de acest tip au fost formate din două reprize a cate 15 de minute și au un număr nelimitat de înlocuiri de jucători permise.

Echipa României, formată din beneficiari ai transplantului de organe din toate colțurile țării, a terminat grupa din care au mai facut parte Anglia, Franța, Țara Galilor, Statele Unite ale Americii și Irlanda pe ultimul loc. Efortul depus, însă, de aceștia în simpla participare în condițiile unor minusuri majore din punct de vedere logistic, pe lângă mesajul pozitiv “Mișcarea este medicament!” transmis tuturor celor care le-au urmărit parcursul ultimelor 5 luni, sunt o recompensă în sine și o dovadă a rezilienței și perseverenței după proceduri medicale complexe.

Guvernul olandez a informat vineri că va introduce în lunile următoare o serie de măsuri de limitare a imigraţiei, la câteva zile după ce Germania a anunţat introducerea de controale la toate frontierele ţării pentru a nu permite intrarea migranţilor nedoriţi, transmite Reuters, conform Agerpres.

Noul guvern olandez, condus de partidul anti-Islam PVV al lui Geert Wilders, a spus că va declara stare de criză naţională în materie de azil, care să îi permită să ia măsuri de limitare a migraţiei fără aprobare din partea parlamentului.

Partide din opoziţie au pus sub semnul întrebării dacă această măsură este necesară sau chiar legală, însă ministrul migraţiilor, Marjolein Faber, membră a PVV, a afirmat că acţionează pe baza posibilităţilor oferite de legislaţia ţării în materie de migraţie. ‘Luăm măsuri pentru a face Olanda cât mai neatractivă posibil pentru solicitanţii de azil’, a declarat Faber vineri.

Guvernul şi-a reconfirmat obiectivul de a solicita o derogare de la regulile de azil ale UE, chiar dacă este probabil că Bruxellesul se va opune, având în vedere că statele UE au convenit deja asupra pactului de migraţie, iar derogările sunt de obicei discutate în faza de negociere.

‘Noi am adoptat o legislaţie, nu te retragi din legislaţia adoptată în UE, acesta este un principiu general’, a răspuns Eric Mamer, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, întrebat vineri despre o posibilă derogare pentru Olanda.

Care sunt mutările gândite de Olanda

Guvernul olandez a anunţat că, printre primele măsuri, va pune capăt acordării de permise de azil pe termen nelimitat şi va restrânge semnificativ opţiunile de reîntregire familială pentru cei care au obţinut deja azil.

De asemenea, va începe să lucreze la o lege de criză care ar suspenda toate deciziile privind cererile noi de azil pentru până la doi ani, şi va limita facilităţile oferite solicitanţilor de azil.

Geert Wilders a câştigat anul trecut alegerile cu promisiunea de a impune cele mai stricte reguli din UE în materie de migraţie. El a reuşit să formeze un cabinet cu trei parteneri de dreapta în mai, însă numai după ce a renunţat la ambiţia personală de a deveni prim-ministru.

Executivul este condus de Dick Schoof, un birocrat neales şi fără afiliere politică.

Ca şi vecina sa Germania, Olanda a declarat că va impune, de asemenea, controale mai stricte la frontiere pentru a combate traficul de persoane şi a reduce migraţia ilegală.

Delegaţia română din Grupul PPE şi eurodeputaţi din Bulgaria, Grecia, Croaţia şi Ungaria au solicitat Comisiei Europene măsuri urgente pentru a corecta disfuncţionalităţile de pe piaţa energiei are au dus, pentru a 4-a lună la rând, la scumpiri nepermise, anunţă europarlamentarul PNL Rareş Bogdan.

”Uniţi pentru scăderea preţului la energie! Am cerut explicaţii Comisiei Europene, prin intermediul unei întrebări semnate de deputaţii Delegaţiei EPP România şi colegi europarlamentari din Bulgaria, Grecia, Croaţia şi Ungaria, pentru disfuncţionalităţile de pe piaţa energiei care au dus, pentru a 4-a lună la rând, la scumpiri nepermise”, afirmă Rareş Bogdan.

El spune că împreună cu colegii săi a cerut măsuri urgente pentru a combate posibilele urmări dramatice ale acestei perturbări care afectează mai ales Europa de Est.

”Despre ce convergenţă vorbim? Adică vorbim doar, sau şi facem ceva? Mai ales că aceste dezechilibre sunt exploatate masiv de propaganda pro-rusă, antieuropeană, care subminează la baionetă orice disfuncţionali#mce_temp_url#tate din UE. Deci vrem aşa: cauzele care stau la baza scumpirilor din ţările noastre, ce perspective există şi ce măsuri are în vedere Comisia”, conchide Rareş Bogdan.

Stadionul din Hunedoara, cunoscut până de curând sub numele „Michael Klein”, își schimbă denumirea în „Complexul Sportiv Corvinul 1921 Hunedoara”. Decizia vine în urma unei dispute legale între moștenitoarele fostului fotbalist și autoritățile locale, după ce familia lui Klein a solicitat plata unor sume de bani pentru utilizarea numelui sportivului, considerat un simbol al orașului.

Conform unui comunicat emis de clubul Corvinul Hunedoara, moștenitoarele lui Michael Klein (soția și fiica) au notificat Primăria Hunedoara că dețin marca înregistrată „Michael Klein”. Solicitarea pentru înregistrarea mărcii a fost depusă la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) în martie 2023, iar drepturile au fost obținute în decembrie 2023. Autoritățile locale, în 2011, au decis redenumirea stadionului în onoarea fotbalistului, printr-o hotărâre a Consiliului Local.

În contextul acestei notificări, Primăria Hunedoara, care deține marca „FC Corvinul 1921 Hunedoara”, a fost obligată să schimbe denumirea stadionului pentru a evita orice litigiu legal. Astfel, atât stadionul actual, cât și viitoarea arenă ce urmează a fi construită de Compania Națională de Investiții vor purta denumirea „Stadionul Corvinul 1921 Hunedoara”.

Poziția primarului

Primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouțanu, a explicat că discuțiile cu moștenitoarele lui Michael Klein nu au dus la o soluție favorabilă pentru păstrarea numelui pe stadion, singura variantă propusă de familie fiind semnarea unui contract de licențiere. Aceasta ar fi presupus plata unor sume de bani, însă primăria consideră că nu există cadrul legal pentru utilizarea fondurilor publice în acest scop.

„Am încercat să găsim o soluție împreună cu moștenitoarele, însă nu am reușit. Respectăm legea și, din acest motiv, suntem nevoiți să schimbăm denumirea stadionului. Este o decizie tristă, mai ales că suporterii și Primăria au menținut vie amintirea lui Michael Klein prin diverse evenimente comemorative, inclusiv prin ridicarea unei statui și organizarea anuală a comemorărilor acestuia”, a declarat primarul Bobouțanu.

Vor și alți bani

Pe lângă schimbarea numelui stadionului, un alt punct de dispută este legat de o cerere privind achitarea sumei de 8.000 de euro, sumă obținută în cadrul unui eveniment organizat în 2021, unde au fost donate tricouri inscripționate cu numele unor jucători emblematici, inclusiv al lui Michael Klein. Familia fotbalistului susține că aceste sume trebuie plătite, actualizate cu inflația și dobânda legală, însă autoritățile locale contestă această solicitare, considerând că nu s-a desfășurat o licitație oficială.

În ciuda acestei situații tensionate, administrația locală subliniază că amintirea lui Michael Klein rămâne vie în inimile locuitorilor din Hunedoara, iar acțiunile de comemorare și respect față de marele fotbalist vor continua, indiferent de statutul legal al mărcii.

Despre Michael Klein

Michael Klein, unul dintre cei mai mari fotbaliști români, a fost un simbol al orașului Hunedoara și al echipei Corvinul. Decesul său tragic, în 1993, la doar 33 de ani, a lăsat o amprentă puternică asupra comunității locale, iar stadionul a purtat numele său timp de peste un deceniu.

Primăria Hunedoara a reiterat faptul că toate acțiunile întreprinse în memoria lui Michael Klein au fost făcute în spiritul respectului și al recunoașterii meritelor acestuia, iar comunitatea locală rămâne atașată de moștenirea sportivă lăsată de fostul internațional.