Președintele Rusiei a semnat recent un decret încercând să compenseze raportul inegal recunoscut și de Kremlin: milioane de ruși au plecat din țară de când a început războiul, în timp ce doar câteva mii de străini au venit să locuiască în Rusia. Câți?

„În ultimii ani, aproximativ 3,5 mii de persoane s-au mutat la noi din țări străine îndepărtate și bănuiesc că aceasta nu este o migrație economică, deoarece nu plătim nicio subvenție, ci mai degrabă spirituală și morală”, a spus joi, la Moscova, deputatul Dumei de Stat Maria Butina, la recentul eveniment intitulat  ”Vreau să trăiesc în Rusia”, a relatat ziarul Kommersant.

Acțiunea a venit după ce în urmă cu două luni Vladimir Putin a semnat un decret prin care se simplifică procesul de imigrație pentru străinii care doresc să se mute în Rusia pentru a scăpa de „ideologia neoliberală” din țările lor de origine, a explicat publicația de opoziție Medusa. 

Ea scrie că oficialitățile de la Moscova susțin că există „cerere” pentru program, care a început oficial la 1 septembrie, “dar nu este clar câți străini au profitat de el până acum”. Se pare că majoritatea viitorilor migranți intenționează să vină cu întreaga familie, iar numărul lor ar putea ajunge în curând la “câteva mii”, au declarat oficialii la eveniment.

Publicul l-a ascultat, de asemenea, pe Béla Kovács, un fost membru al Parlamentului European din Ungaria care s-a mutat în Rusia după ce a fost acuzat de spionaj pentru Moscova în țara sa natală. 

Béla Kovács le-a cerut rușilor să nu se simtă jigniți de opiniile compatrioților săi cu privire la țara lor, afirmând că aceștia sunt în mare parte amăgiți de mass-media occidentale. “Europenii fără politică sunt oameni la fel de minunați ca rușii”, a spus spionul rus fugit din Ungaria la Moscova. 

Cine este Béla Kovács, supranumit „KGBela”

Fostul europarlamentar ungar de extremă-dreapta, Béla Kovács, a fost condamnat în 2022 de Curtea Supremă pentru spionaj, potrivit AFP. El a fost acuzat că a lucrat „pentru interesele Rusiei și (pentru) a slăbi politica UE” între 2012 și 2014. De asemenea, el a lucrat pentru serviciul de informaţii al armatei ruse (GRU).

El a fost supranumit de presa locală „KGBela” în referire la presupusele sale legături cu serviciile secrete ruse.

Béla a fost acuzat și că ar fi semnat contracte de stagiu „fictive” în detrimentul financiar al Parlamentului European, iar împotriva lui a fost pronunțată o pedeapsă totală de cinci ani de închisoare.

Fostul membru al partidului naționalist Jobbik care a fugit în Rusia după procesul în primă instanță din 2020 a negat acuzațiile și susținut că este „victima unor atacuri politice” orchestrate de Viktor Orban.

Câți ruși s-au mutat definitiv în străinătate 

Cel puțin 650 000 de ruși s-au mutat definitiv în străinătate de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, potrivit datelor dezvăluite în 2024 de site-ul rus de ştiri independent The Bell, care a adunat date din întreaga lume, contactând serviciile de migrație și agențiile de statistică din aproape 70 de țări.

Cele mai mari două valuri de migrație au avut loc la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie 2022 – imediat după debutul războiului – și, din nou, la sfârșitul lunii septembrie 2022, când președintele Vladimir Putin a anunțat o mobilizare parțială, chemând 300.000 de oameni să lupte în Ucraina.

Majoritatea celor care au plecat din Rusia s-au îndreptat către țări vecine foste sovietice, unde rutele de transport au fost mai accesibile și cetățenii ruși pot călători fără vize, se pot stabili fie fără a fi nevoie să solicite azil.

Printre cei care s-au mutat din Rusia se numără și persoane care fac afaceri și doresc să scape de sancțiunile impuse Moscovei de către Occident, scrie aceeași sursă, citată de relatează Schengen.News.

Cele mai populare destinații au fost Armenia (110.000 de emigranți ruși), Kazakhstan (80.000) și Georgia (74.000). În plus, peste 80.000 de ruși s-au repatriat în Israel. Luând în considerare pe toți cei care au primit vize pe termen lung și cereri de azil, Statele Unite au primit 48.000 de ruși. Germania a fost principala destinație din UE, cu 36 000 de migranți ruși stabiliți acolo. Alți 30 000 s-au îndreptat către Serbia.

Țări precum Emiratele Arabe Unite, Thailanda, Indonezia, Azerbaidjan și Grecia, destinații de altfel preferate de ruși, nu au publicat cifrele referitoare la migranți. 

În urmă cu doi, ministrul sănătății Alexandru Rafila anunța o campanie de distribuire gratuită de pastile de iodură de potasiu. 30 de milioane de comprimate pentru șase milioane de euro. Cele mai multe cutii de medicamente zac acum în farmacii.

Cifrele obținute de HotNews.ro în urmă cu un an arătau că primul mare proiect de care și-a legat numele Alexandru Rafila în mandatul său de ministru al Sănătății s-a dovedit un fiasco: doar puțin peste 3% dintre pastilele de iodură de potasiu destinate să fie distribuite populației în cadrul campaniei gratuite – pastile care au costat aproximativ 6 milioane de euro – au ajuns la români.

Ministerul Sănătăţii a început distribuirea către populaţie a medicamentului iodură de potasiu 65 mg comprimate, în scop preventiv, prin intermediul farmaciilor comunitare, în luna iunie 2022, în conformitate cu Ordinul nr. 1.648 privind modalitatea de distribuire a medicamentului iodură de potasiu 65 mg comprimate către populaţie.

Lucrurile nu s-au îmbunătăți prea mult între timp. Ministerul Sănătăţii a precizat la solicitarea News.ro câte comprimate de iodură de potasiu au fost distribuite populaţiei până la data de 11 septembrie 2024, explicând şi procedura prin care se face raportarea.

„Conform legislaţiei în vigoare, în primele 7 zile lucrătoare ale fiecărei luni, farmaciile comunitare înscrise în program trimit către Direcţia de Sănătate Publică în raza căreia se află o situaţie care cuprinde numărul de persoane cărora le-au fost eliberate comprimate de iodură de potasiu 65 mg, precum şi numărul de comprimate eliberate. Astfel, până la data de 11 septembrie 2024, au fost distribuite la nivel naţional 914.899 comprimate de iodură de potasiu 65 mg”, au declarat reprezentanții ministerului.

Un număr similar de comprimate distribuite era anunţat în urmă cu un an de către ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, care estima la „circa un milion” pastilele de iod ridicate de români din farmacii.

„S-au dat circa un milion de pastile, a existat şi o donaţie către Republica Moldova care ne-a solicitat şi ea un ajutor. (…) Ăsta este nivelul de înţelegere la nivelul populaţiei şi atitudinea faţă de prevenţie, pentru că aici am discutat de prevenţie. Nu le-a spus nimeni să le ia, le-a spus să le ia să le ţină acasă şi, în caz de incident sau accident nuclear, să poată să le ia, există o categorie de persoane eligibile”, afirma, în 9 octombrie 2023, la Medika Tv, Alexandru Rafila.

România a donat Republicii Moldova peste un milion de comprimate de iodură de potasiu.

Conform ministerului, scrie News.ro, termenul de valabilitate al comprimatelor de iodură de potasiu este martie 2028.

Anul trecut, Ministerul Sănătății în răspunsul formulat la solicitarea HotNews.ro, arăta că termenul de valabilitate al comprimatelor iodură de potasiu din cadrul campaniei gratuite Sănătății este 31.03.2025.

Reprezentanții ministerului au mai spus că achiziția pastilelor de iodura de potasiu a fost făcută de altă instituție a statului.

„La nivelul Ministerului Sănătăţii nu au fost realizate proceduri de achiziţie pentru iodura de potasiu, acestea realizându-se de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale în baza unei Hotărâri de Guvern aprobate la secţiunea acte normative cu caracter secret, iar numărul iniţial de comprimate achiziţionate de aceasta instituţie este de 30 milioane de comprimate. La data de 11.09.2024 în stocul Direcţiilor de sănătate publică şi a farmaciilor comunitare înscrise în program, se mai aflau 27.936.239 comprimate iodură de potasiu 65 mg, păstrate în farmaciile comunitare”, au precizat reprezentanţii instituţiei

Comprimatele de iodură de potasiu 65 mg care sunt produse de Antibiotice Iaşi se iau numai în caz de incident nuclear şi la indicaţiile autorităţilor. Modalitatea de administrare, dozajul şi grupele de vârstă la care se administrează pastilele sunt explicate într-un ghid de informare generală creat de Ministerul Sănătăţii, care poate fi consultat la adresa: https://oldsite.ms.ro/campanie-distributie-iodura-de-potasiu/

De asemenea cei care vor să solicite mai multe informaţii au la dispoziţie adresa de email iodura@ms.ro.

Cum a ajuns Alexandru Rafila să vrea să distribuie iod

Campania de distribuire gratuită a pastilelor de iodură de potasiu își are originile în primele luni ale lui Alexandru Rafila la conducerea Ministerului Sănătății, peste care s-a suprapus începerea războiului din Ucraina.

În primele săptămâni de război, de teama unui eventual atac nuclear, o parte dintre români au dat iama în farmacii după pastile de iod, iar într-o primă fază, Ministerul Sănătății nu a reacționat în niciun fel, cu toate că iodul luat „după ureche” poate face mai mult rău decât bine.

Relativ târziu și cu pandemia aflată pe sfârșite și transformată peste noapte într-o temă lipsită de interes, Rafila a început să vorbească îndelung, în toate aparițiile sale publice și în special în emisiunile tv, despre iod. O vreme, iodul a devenit, practic, tema favorită a ministrului Sănătății.

Alexandru Rafila a promis în primăvara anului 2022 o campanie gratuită de distribuire a pastilelor de iod, însă campania a început cu stângul: deși Antibiotice Iași a produs în regim de urgență 30 de milioane de comprimate de iodură de potasiu, Rafila nu a reușit să îi convingă pe medicii de familie să distribuie pastilele.

Refuzul medicilor de familie – care au motivat că aglomerația și birocrația iscate ar fi riscat să blocheze activitatea medicală a cabinetelor – a dus la întârzierea începerii campaniei.

Abia în vara anului 2022, în iunie – iulie, Ministerul Sănătății anunța începerea campaniei gratuite de distribuire a iodului, dar nu prin medicii de familie, ci prin farmacii. Procedura nu i-a exclus însă nici pe medicii de familie – pastilele de iod pot fi eliberate gratuit într-o serie de farmacii (nu în toate) dar numai cu rețetă de la medicul de familie.

Omul de afaceri Andrei Ceaușescu, dezvoltatorul a circa 2.000 de apartamente sub brandul Sun Park în Sectoarele 3 și 4 ale capitalei, a cumpărat de la grupul de investitori americano-israelieni NCH un teren de 64 de hectare din zona Giulești Sârbi a Bucureștiului, pentru a realiza în loc o dezvoltare urbană verde cu funcționalități mixte, potrivit surselor Profit.ro din piața imobiliară. Aceasta este cea mai mare suprafață de teren tranzacționată anul acesta și una dintre cele mai mari semnate în ultimii ani.

Citiți mai mult pe Profit.ro.

În curtea reședințelor oficiale ale Administrației Prezidențiale au început să fie amenajate mini-terenuri de golf cu mult timp înainte ca subiectul să apară în presă. Europa Liberă a obținut informații despre perioadele în care au avut loc lucrările după ce a analizat imagini din satelit.

Potrivit sursei citate, în perioada 25-28 aprilie 2018 au început lucrările la mini-terenul de golf la vila de protocol de la Neptun.

Un an mai târziu au început lucrările și la o nouă piscină din complexul administrat de RA-APPS: vila Nufărul, situată în același Complex de la malul mării.

La Vila Lac 3 din București au început lucrări de amenajare pentru un mini-teren de golf pe 7 aprilie 2020. Lucrarea a fost terminată la finalul lunii noiembrie, conform imaginilor din satelit, obținute de Europa Liberă.

G4Media a scris recent că Grădina vilei de protocol de la Neptun, folosită de președintele Klaus Iohannis, a fost dotată cu un miniteren de golf cu trei găuri. Un teren de golf profesionist are 18 găuri, iar în România sunt doar patru astfel de terenuri, unde se pot organiza turnee: Pianu și Teodora (la Alba), Bucharest Golf Club și National Golf and Contry Club la Periș.

Săptămâna aceasta, G4Media a scris că președintele Klaus Iohannis are un mini-teren de golf cu trei găuri și la reședința oficială de la Vila Lac 3 din cartierul Primăverii, potrivit imaginilor surprinse din satelit și confirmate de surse oficiale pentru sursa menționată.

Din imagini rezultă clar o gaură amenajată, însă G4Media.ro spune că sursele publicației au confirmat că este vorba, la fel ca la Neptun, de trei.

Pasiunea pentru golf a președintelui Klaus Iohannis este cunoscută. În septembrie 2021, când a participat în comuna Pianu de Sus din judeţul Alba la un eveniment organizat cu prilejul decernării premiilor Cupei de Golf „Paul Tomiţă”, Iohannis spunea că acest sport „nu este deloc exclusivist și oferă un foarte bun prilej de a petrece mai mult timp în natură”.

După terminarea mandatului, președintele Klaus Iohannis ar urma să se mute într-o vilă pe Bulevardul Aviatorilor 86, în care Regia Protocolului de Stat a decis să investească milioane de euro în renovări și reamenajări.

Bine v-am băgat capul pe ușa electronică. Sunt Andrei Luca Popescu (ALP), jurnalist și redactor-șef adjunct la Panorama. Acesta este newsletter-ul săptămânal „Panorama cu ALP”, la care vă invităm să vă abonați gratuit, pentru a-l primi direct pe email.

Vorbim azi despre periculosul precedent creat de atotputernicii judecători de la Curtea Constituțională, care au decis că alegerile prezidențiale sunt concurs de retorică și comportament în public, iar sinistra de Diana Șoșoacă are interzis. Unii s-au bucurat prostește că s-a făcut „curățenie”, alții s-au cutremurat: democrația tocmai a primit un șut în ouă – votul și dreptul de a fi ales nu mai sunt libere, ci curatoriate de nouă cenzori numiți politic. Apoi, râdem de gafa nevinovată a lui Nicolae Ciucă la „sosurile iuți” de la TV, unde l-a făcut Făt Frumos pe Ciolacu cel rău, după ce tocmai îi spusese „adio, dar rămân cu tine”. Octombrie e lună scurtă pentru „ALP”, care intră în vacanță două săptămâni.

Citiți mai mult pe Panorama.

Peste 12.000 de alergători sunt așteptați în acest weekend să participe la cea de-a 17-a ediţie a Raiffeisen Bank Bucharest MARATHON, potrivit News.ro.

Pentru buna desfăşurare a evenimentului, mai multe străzi din Capitală au fost închise, iar traficul rutier restricționat.

Sâmbătă, 12 octombrie, se vor aplica restricţii de trafic în intervalul 07.30-14.00, pe traseele descrise mai jos:

Cursa 10 km, start la ora 09:00, traseu: START Bulevardul Libertăţii, dreapta Splaiul Independenţei, Piaţa Naţiunile Unite, dreapta Bulevardul Naţiunilor Unite, stînga BulevardulLibertăţii, stânga bretea Piaţa Constituţiei (Parchet General), dreapta Bulevardul Unirii, Piaţa Alba Iulia, întoarcere 180 grade (fără a afecta traficul auto în rond Piaţa Alba Iulia), continuare Bulevardul Unirii, dreapta Bulevardul I.C.Brătianu, stânga strada Halelor, continuare Splaiul Independenţei, stânga Pod B.P.Haşdeu (fără a afecta traficul auto) stânga Splaiul Independenţei, Piaţa Naţiunile Unite, dreapta Bulevardul Naţiunilor Unite, stânga Bulevardul Libertăţii, Piaţa Constituţiei, SOSIRE. La ora 08.45 se va da startul pentru persoanele cu dizabilităţi.

Cursa 2.5 km, start 12.00 traseu: START Bulevardul Libertăţii, dreapta Splaiul Independenţei, Piaţa Naţiunile Unite, continuare Splaiul Independenţei, dreapta Bulevardul I.C.Brătianu, dreapta Bulevardul Unirii, zona fântâni, continuare Bulevardul Unirii, dreapta bretea Piaţa Constituţiei, stânga Bulevardul Libertăţii, Piaţa Constituţiei, SOSIRE. La ora 11.45 se va da startul pentru persoanele cu dizabilităţi.

Duminică, 13 octombrie, se vor aplica restricţii de trafic în intervalul 07.30-16.00 pe traseele descrise mai jos:

Cursele de Maraton (42km), Semimaraton (21 km), Ştafetă 42 km, start la ora 09:00 Traseu: START Bulevardul Libertăţii– dreapta Splaiul Independenţei, Piaţa Naţiunile Unite, dreapta pe Bulevardul Naţiunile Unite, stânga Bulevardul Libertăţii, stânga bretea Piaţa Constituţiei (Parchet General), dreapta Bulevardul Unirii până la aveola dintre Bulevardul Mircea Vodă şi Bulevardul Nerva Traian (întoarcere pe sensul celălalt înainte de intersecţie – la trecerea pentru pietoni), retur Bulevardul Unirii – dreapta Bulevardul I.C.Brătianu, Piaţa Unirii, stânga Strada Halelor, continuare Splaiul Independenţei până la Pod B.P Haşdeu, dreapta Strada Vasile Pârvan, continuare Strada Berzei, continuare Strada Buzeşti, dreapta bretea, Piaţa Victoriei, stânga Şoseaua Pavel D. Kiseleff până în apropiere de Piaţa Arcului de Triumf, retur pe Şoseaua Pavel D. Kiseleff până la Piaţa Victoriei, continuare Calea Victoriei, dreapta Strada Ştirbei Vodă, stânga Strada Ion Câmpineanu, dreapta Calea Victoriei, dreapta Bulevardul Regina Elisabeta, dreapta aleea centrală din Parcul Cişmigiu – întoarcere în parc şi retur în Bulevardul Regina Elisabeta, continuare Bulevardul Mihail Kogălniceanu până la intersecţia cu Strada Vasile Pârvan (întoarcere înainte de intersecţie), retur până la Calea Victoriei, dreapta pe Calea Victoriei, dreapta pe Splaiul Independenţei până la Pod B.P.Haşdeu ( întoarcere pe sensul celălalt, pe pod, fără a afecta traficul auto), stânga Splaiul Independenţei, Piaţa Naţiunile Unite, dreapta Bulevardul Naţiunile Unite, stânga Bulevardul Libertăţii, Piaţa Constituţiei, SOSIRE pentru cursa semimaraton – continuare proba de maraton şi  ştafetă, Bulevardul Libertăţii până la Piaţa Regina Maria, întoarcere 180 grade, continuare Bulevardul Libertăţii, dreapta bretea Piaţa Constituţiei (Parchet General), dreapta Bulevardul Unirii, dreapta Bulevardul Mircea Vodă până la Pod Timpuri Noi, stânga Splaiul Unirii (malul stâng al cursului râului) – întoarcere înainte de intersecţia cu Calea Vitan, retur pe Splaiul Unirii, dreapta Bulevardul Mircea Vodă, dreapta Bulevardul Unirii, Piaţa Alba Iulia, dreapta Bulevardul Burebista, întoarcere înainte de intersecţia cu strada Traian Popovici, continuare pe Bulevardul Burebista, Piaţa Alba Iulia, dreapta Bulevardul Decebal, Piaţa Hurmuzachi, Bulevardul Basarabia, întoarcere înainte de intersecţia cu Bulevardul Chişinău, continuare Bulevardul Basarabia, Piaţa Hurmuzachi, Bulevardul Decebal, Piaţa Alba Iulia, dreapta Bulevardul Unirii, dreapta bretea Piaţa Constituţiei, stânga Bulevardul Libertăţii -SOSIRE.

Arterele de circulaţie vor fi redeschise traficului rutier secvenţial, în funcţie de poziţia ultimului alergător care se încadrează în timpul regulamentar al competiţiei.

Conducătorii auto care utilizează aplicaţii pentru navigare rutieră, vor fi informaţi despre perioada restricţiilor rutiere şi segmentele supuse acestor restrictii cât şi recomandarea unor rutele alternative.