Stai conectat...

NATIONAL

FOST OM de FOTBAL, martor ESENȚIAL în mega-dosarul de CORUPȚIE `SWIETELSKI`, ar putea da DECLARAȚII la ICCJ

Publicat

la

Judecătorii ICCJ reiau, joi, audierile în mega dosarul de corupție al fostului ministru al Finanțelor, Sebastian Vlăddescu, și ar putea să îl audieze pe fostul șef al CFR Cluj, omul de afaceri Arpad Paszkany, a cărui localizare nu a putut fi stabilită în clar până la termenul din 30 septembrie.

La termenul din 30 septembrie judecătorii ICCJ l-au audiat prin videoconferință pe martorul Karoly Szekernyes, al cărui cumnat este fostul finanțator al CFR Cluj Arpad Paszkany.

Pentru un context mai clar amintim că de cel puțin trei termene de judecată instanța încearcă să ia contact cu fostul om de fotbal, folosind o adresă de e-mail lăsată de acesta anchetatorilor DNA dar la care nu răspunde.

Citește și: Martorii GREI ai DNA au DESFIINȚAT-O pe Elena Udrea în sala de judecată: `S-a spus cu subiect si predicat că Elena Udrea era la butoane`…

Totodată, s-a explicat în timpul ședințelor de judecată că adresele din dosarul DNA lăsate de Paszkany la momentul audierii lui de către anchetatorii DNA nu mai sunt valabile.

În acest context, după realizarea uneia dintre conexiunile tehnice cu una dintre instanțele ungurești la care trebuie audiați mai mulți martori esențiali din dosar, Szekernyes, a venit și a explicat între altele de ce Arpad Paszkany nu este de găsit de către judecători și a indicat acestora localizarea precisă a acestuia la nivel de adresa.

Concret martorul a confirmat instanței că Paszkany nu ar mai avea cetățenie română, lucru spus și de avocații din sala de judecată care au participat și la audierea afaceristului de la DNA. Atunci, au afirmat avocații, Paszkany anunța că e în proceduri de renunțare la cetățenie.

Astfel, martorul Szekerny, a indicat magistraților adresa exactă a lui Paszkany și a povestit că a aflat de la fostul patron al CFR Cluj că ar dori să dea declarații în dosar dar că nu ar fi fost interpelat până la acest moment de către instanță.

Adresă de Malta, localizat în Budapesta

„Vorbesc des cu Arpad Paszkany. El m-a întrebat și eu i-am spus ca voi fi la audiere la acest proces. Știe că sunt martor.

Eu l-am întrebat dacă și el va vorbi aici dar el a spus ca nu a primit nicio invitație la acest proces. 

El are locuința în Malta și Budapesta. Știu că spunea și vorbeam că el nu mai vrea cetățenia română.

Acum e la Budapesta. Pot să vă dau adresa dacă e nevoie”, a explicat martorul în fața judecătorilor și interpretului de limba maghiară.

Instanța a preluat imediat din Budapesta la care ar putea fi găsit martorul Paszkany și cel mai probabil va emite o nouă citație pe numele acestuia la respectiva locație.

Audierea lui Paszkany este solicitată atât de avocații din dosar cât și de procurorul DNA, acesta fiind unul dintre martorii esențiali ai acuzării pe linia financiară a unor sume de bani ce ar fi ajuns la unele dintre persoanele judecate în acest mega dosar de corupție.

Instanța supremă a reluat, joi, dezbaterile în care fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, alături de alții răspunde în fața judecătorilor la pretinse acuzații de corupție aduse de DNA, privind modalitatea de deblocare a fondurilor de plată pentru compania austriacă Swietelski.

Citește și: Martorii GREI ai DNA au DESFIINȚAT-O pe Elena Udrea în sala de judecată: `S-a spus cu subiect si predicat că Elena Udrea era la butoane`…

S-au încins spiritele în mega dosarul de corupție al fostului ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu, la ultimul termen de judecată după ce la dosar s-ar fi primit o adresă Eurojust prin care instanța supremă era anunțată că, față de trei cetățeni austrieci, păstrați martori de DNA în dosarul oficialilor români, dar față de care Direcția a cerut anchetarea lor în Austria, cercetările s-au oprit pe motiv că indiciile Direcției nu ar fi relevante.

Citește și: Avocații Elenei Udrea LUAȚI ÎN COLIMATOR de instanță la audierea MARTORILOR: `Nu vă permiteți dumneavoastră SĂ RIDICAȚI TONUL

La ultimul termen al procesului avocații din dosar au cerut instanței supreme demararea unui ordin european de anchetă prin care la dosarul din România să fi transmis de către autoritășile austriece docuemntul care preve în clar motivele și rezolutia de încetare a cercetărilor față de cei trei.

Avocații au explicat că cei trei cetățeni austrieci nu au dat decalrații relevante la DNA și că faptele care s-ar contura în jurul lor sunt tot de corupție motiv pentru care eventuala pretinsă încetare a cercetărilor ar putea oferi lămuriri și în dosarul de corupție din România.

Instanța supremă urmează să se pronunțe cu privire la cererea avocaților și să stabilească dacă și în ce fel va cere lămuriri suplimnetare privind cei trei martori.

„Față de acei martori s-a dispus încetarea activităților de cercetare preliminară pe temeiul de fapt că nu există date. Faptele lor din codul austriac se referă la delapidare, dare de mită și trafic de influență.

Citește și: ICCJ îl ține LA FOC MIC pe europarlamentarul Claudiu Manda – Amână încă O SĂPTĂMÂNĂ

Participanții din această speță, indisolubilă față de cei trei martori, trebuie să cunoască în clar detaliile dosarului din Austria.

Să ne arate autoritățile austriece actul oficial concret prin care s-a dispus încetarea cercetărilor penale din Austria. Avem acest element de noutate, acest răspuns oficial al autorităților austriece”, a explicat unul dintre avocați.

Martorii apărării…

Instanța supremă a decis, în luna aprilie, audierea mai multor martori în dosarul în care fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu şi Cristian Boureanu sunt judecaţi pentru fapte de corupţie, legate de plata lucrărilor la tronsonul de cale ferată Bucureşti – Constanţa.

Printre cei care vor fi audiaţi se află omul de afaceri Arpad Paszkany şi fostul ministru Radu Berceanu.

Citește și: Soțul unei foste CANDIDATE la prezidențiale a dat EXPLICAȚII la ICCJ…

Lista completă a martorilor admiși pentru citare în vederea audierii la cererea avocaților este: Boştină Doru Cătălin, Guşu Cezar Constantin, Costea Daniel, Angelescu Tiberiu, Crăciun Orlando, Manu Vlad Adrian, Cucu Florinela Boni, Muşat Liliana, Axenie Irina, Miu Mirona Alexandra, Petel Răzvan Mugurel, Piscu Gheorghe, Ceauşelu Bogdan, Constantinescu Angelo Nicolae, Dima Daniela Angela, Fera Elena, Hahn Horst Ottmar, Meghea Mihai George, Hozoc Florin, Hornegger Joseph, Ciorcă Vasile Florin, Sabo Emil, Gherghină Gheorghe, Cârlan Dan, Paszkany Arpad Zoltan, Szekernyes Karoly, Horvath Peter, Berceanu Radu Mircea, Bruynseels Dominic, Nicolau Horaţiu, Hanţig Maria Violeta, Voicu Vasile Dorin, Constantin Loredana Amalia, Ianda Elena, Niţu Mărioara, Şchiopu Daniela Nicoleta şi Toma Alina Mihaela.

Instanța supremă a stabilit, pentru 12 martie, primul de termen de judecată în dosarul de mare corupție al fostului ministru al Finanțelor Publice, Sebastian Vlădescu, judecat pentru pretinse fapte de luare de mită și trafic de influență, alături de Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geaonă și fostul deputat Cristian Boureanu.

Citește și: `Pentru ce a plătit Adamescu s-a rezolvat` – Discuțiile de TAINĂ dintre SĂGEATĂ și LVRATORUL MITELOR…

Instanța supremă a respins, în 24 februarie, contestațiile depuse de cei față de care un complet al ICCJ a stabilit începerea judecății în dosarul în care au fost trimiși în judecată, pentru pretinse fapte de mare corupție, ale acetora.

„Respinge cererea formulată de inculpatul Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe privind modificarea obiectului sechestrului.

Respinge, ca nefondate, contesta?iile formulate de inculpaţii Mititelu Mihaela, Boureanu Cristian -Alexandru, Vlădescu Sebastian –Teodor- Gheorghe şi Costea Mircea- Ionuţ împotriva încheierii nr. 223 din data de 15 iunie 2020 pronunţată în dosarul nr. 2987/1/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală.

Obligă contestatorii la plata sumei de câte 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în Cameră de Consiliu, astăzi, 24 februarie 2021.”, se arată în minuta deciziei de miercuri.

Citește și: EXCLUSIV! În plină CRIZĂ financiară cumnatul lui Mircea Geoană vedea lumea şi primea un Porche Cayenne – DNA devoalează secretul succesului dar şi preţul final

Decizia este definitivă în acest caz astfel că procesul va începe pe fond, respectiv completul de judecată desemnat va relua prezentarea în instanță a tuturor probelor anchetatorilor dar și pe cele ale celor judecați.

Astfel, între altele, vor fi chemați la audiere în instanță și martorii DNA, cei care au demantelat mecanismul corupt prin care cei trimiși în judecată încasau bani, nelegal, de tip comision, pentru a derula plățile către compania austriacă ce se ocupa cu reabilitarea tronsonului de cale ferată ce duce spre mare.

Dedesubturi…

În preambulul dosarului DNA arată pe scurt cum a fost posibil ca în plină criză financiară, dar și înainte și după, oficiali de rang înalt ai statului să încaseze milioane de euro în conturile unor firme din paradisuri fiscale controlate fie direct fie prin interpuși.

Dosarul are ca obiect infracțiuni de corupție derulate pe durata a 12 ani de zile, în perioada 2005 – 2017 în legătură cu derularea contractelor de lucrări de reabilitare a tronsonului de cale ferată București – Constanța.

Citește și: Contra-informațiile militare MOBILIZATE în cazul ASASINATULUI din Vest

Anchetatorii de la DNA arată că probele dovedesc că în anul 2005 reprezentanții companiei austriece Swietelski ar fi convenit cu cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea CNCFR și Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe, să le plătească un comision de 3,5 la sută din sumele încasate de la statul român.

Tot ce aveau de făcut oficialii români pentru pretinsele milioane de euro promise de angajatul companiei austriece era să se asigure că statul român livrează prioritar și mai ales fără întârzieri sumele aferente contractului dintre Swietelski și România.

Fosta soție găsită pe firul anchetei

Din probă în probă procurorii DNA au ajuns să demanteleze noianul de firme primitoare a banilor de la societatea austriacă Swietelski oferiți ca mită oficialilor români și trecuți prin societatea paravan Casa de Avocatură Boștină și Asociații.

Una dintre aceste firme la care se pare că sumele „comision” pretins dați lui Vlădescu ajungeau ar fi Sebimob Construct, firmă a fostei soții a demnitarului, Carmen Vlădescu.

Procurorii arată în dosar că Vlădescu ar fi primit un milion de euro bani de la austriecii de la Swietelski prin acest mecanism de livrare al banilor.

Unele sume de bani s-au livrat în perioada iunie august 2008. La acea vreme martorul cheie al DNA fusese anunțat de cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Costea, că la pretinsa cerere a lui Vlădescu „trebuie ca o parte din banii care i se cuveneau din afacerea Switeleski – Wiebe să fie plătiți fostei soții a acestuia, Carmen Vlădescu”.

Citește și: BREAKING SURSE Proiectul rețelei electrice de la Spitalul Neamț NU A AVUT AVIZE iar inginerul pentru instalațiile de oxigen și aer comprimat e „AMNEZIC”

Martor sunat de Carmen Vlădescu

Situația s-a adâncit după ce fosta soție a demnitarului l-a sunat pe cel care acum a explicat totul procurorilor DNA.

„Ulterior, martorul, a fost contactat telefonic de Carmen Vlădescu, care i/a comunicat cuantumul sumei ce urma să fie transferată și au stabilit că este nevoie de încheierea unui contract și emiterea unor facturi.

Ulterior Carmen Vlădescu i-a spus că soluția găsită a fost încheierea unui contract de închiriere pe o perioadă limitată și plata sumei în baza facturilor reprezentând chirie pentru acel imobil”, a fost înțelegerea descoperită de anchetatorii DNA.

Cum erau presați „oamenii„ CFR…

Anchetatorii de la DNA arată că probele dovedesc că în anul 2005 reprezentanții companiei austriece Swietelski ar fi convenit cu cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea CNCFR și Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe, să le plătească un comision de 3,5 la sută din sumele încasate de la statul român.

Tot ce aveau de făcut oficialii români pentru pretinsele milioane de euro promise de angajatul companiei austriece era să se asigure că statul român livrează prioritar și mai ales fără întârzieri sumele aferente contractului dintre Swietelski și România.

Anchetatorii au explicat detaliat cum ar fi primit Vlădescu o primă tranşă de bani de la Casa de Avocatură Boştină şi Asociaţii, respectiv prin intermediul unui contract de închiriere al unui imobil aparţinând fostei soţii a demnitarului.

Cu lupa pe Mihaela Mititelu

Pnetru a desluşi iţele încurcate ale afacerilor judiciare ale demnitarului şi ale cumnatului lui Mircea Geoană anchetatorii DNA au adus la audieri numeroşi martori din cadrul Companiei Naţionale Căile Ferate Române (CNCFR) pentru a explica cine este persoana presupus apropiată de instituţie care trage sforile pentru obţinerea rapidă a finanţării.

DNA s-a lămurit astfel şi cine este de fapt apropiata lui Ionuţ Costea, Mihaela Mititelul despre care au aflat în timpul audierilor că ea e cea care punea presiune pe funcţionari ai CFR pentru urgentarea unor proceduri.

Totodată anchetatorii au mai aflat că tatăl femeii ar fi un apropiat al ambasadei Germaniei.

Citește și: RAPORT BOMBĂ privind ASASINATUL EXPLOZIV de la ARAD-Angajați MApN ce ar putea face parte din anturajul…

Cu procurorii a stat de vorba Orlando Crăciun, cel care în perioada 2004 – 2007 a fost director-general adjunct la Direcţia de Finanţări Externe, în cadrul C.N.C.F.R.

Acesta a declarat că o cunoaşte pe Mititelu Mihaela, amintindu-şi de vizitele pe care le făcea aceasta la conducerea CNCFR, precum şi de interesul manifestat în legătură cu plăţile efectuate în cadrul proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti-Constanţa.

El le-a mai arătat ancehtatorilor că Mititelu a exercitat şi o serie de ”presiuni” în vederea obţinerii finanţării suplimentare a proiectului de reabilitare a cale ferată, în plus faţă de împrumutul JBIC (de la Banca Japoneză).

„O cunosc pe doamna Mihaela Mititelu, pe care am cunoscut-o în sediul C.F.R., când ea se ocupa de firma Siemens. Tatăl ei era un apropiat al ambasadei Germaniei. Din câte ştiu, tatăl ei deţinea societatea CREDIT REFORM. Doamna Mihaela Mititelu venea periodic în sediul C.F.R., interesându-se de finanţarea J.B.I.C., pentru proiectul Bucureşti-Constanţa.

Se interesa atât la mine, cât şi la domnul VladManu şi la domnul Angelescu Tiberiu. în acelaşi timp, îmi amintesc că doamna Mihaela Mititelu s-a implicat si în legătură cu obţinerea acordului Ministerului de Finanţe de aprobare a finanţării suplimentare, în plus fată de valoarea contractului J.B.I.C.

Implicarea doamnei Mihaela Mititelu a constat în vizite atât la sediul C.F.R., cât şi la Ministerul de Finanţe, făcând diverse „presiuni Nu ştiu, însă, dacă obţinerea acordului din

partea Ministerului de Finanţe a fost rezultatul demersurilor doamnei Mihaela Mititelu. Nu ştiu dacă doamna Mihaela Mititelu avea chiar o aşa mare influenţă”, a explicat fostul director anchetatorilor.

Citește și: Cel mai INCOMOD martor este chemat să VORBEASCĂ în dosarul legat de ‘insula lui Dragnea’ – Senatorul Cazanciuc este așteptat la Tribunal

„Subiectul fierbinte”

Un alt martor, director la Direcţia de Management Proiecte cu Finanţare Externă din cadrul CNCFR şi preşedintele comisiei de licitaţie pentru loturile aferente proiectului de reabilitare cale ferată Bucureşti-Constanţa le-a explicat anchetatorilor de la DNA că subiectul finanţării acestui proiect era unul „fierbinte”.

„Doamna Mihaela Mititelu venea destul de des în sediul C.F.R. Venea atât la mine, cât şi la domnul Crăciun Orlando, cât şi la domnul Angelescu Tiberiu.

(…) Cu certitudine, doamna Mihaela Mititelu a întrebat şi despre banii de la finanţe pentru proiectul Bucureşti-Constanţa. Era un subiect „fierbinte ” la vremea respectivă şi foarte multă lume îl discuta”, a povestit bărbatul în faţa anchetatorilor.

Soacra lui Costea, cu subsemnatul la DNA

Procurorii DNA au documentat serios situaţia primirii unei maşini Porche Cayenne de către Ionuţ Costea. Astfel aceşti au urmărit circuitul financiar dar şi circuitul vehiculului şi astfel au aflat că acesta a fost preluat de la o firmă condusă de un văr al lui Costea de către casa de avocatură Boştină.

Casa de avocatură Boştină era în înţelegere cu acelaşi Ionuţ Costea, iar la final vehicululul a ajuns în proprietatea soacrei lui Ionuţ Costea, Daniela Angela Dima.

În acest context, femeia a fost chemată de anchetatori, ca martor, pentru a explica modalitatea în care a ajuns să semneze cu casa de avocatură Boştină preluarea maşinii de lux pe numele său.

„Eu personal nu am dat niciun ban pentru achiziţia autoturismului şi nici nu mi s-a cerut. Eu am dedus că aceştia ştiu că autoturismul urmează să fie achitat de către Costea Mircea-Ionuţ.

În acel moment autoturismul se afla în posesia mea, deplasându-mă chiar cu el pentru semnarea actelor la sediul firmei de avocaţi.

Ulterior i-am solicitat lui Costea Mircea-Ionuţ să achite el maşina, ţinând cont şi de faptul că avea acea datorie de 37.000 euro la mine.

Citește și: Poziție FERMĂ a șefului DNA în fața judecătorilor din CSM – Respinge ALEGAȚIILE acestora….

În prezent cred că mai am de achitat suma de 7.000 de euro. Evidenţa o ţin acasă. De plata autoturismului s-a ocupat Costea Mircea-Ionuţ. Eu am dorit ca maşina să fie pe numele deoarece intenţionam să i-o dau fiicei mele.

Maşina a fost condusă în special de către fiica mea şi de către mine. Costea Ionuţ a condus-o foarte rar”, le-a explicat soacra lui Costea anchetatorilor.

Circuitul Porche-ului „în natură”

Procurorii arată că din fondurile încasate de Boştină şi Asociaţii de la compania Swietelsky, Costea a primit, în perioada decembrie 2011-martie 2013, suma totală de 468.358,52 de lei, sub forma suportării costurilor unui autoturism Porsche Cayenne folosit de el şi soţia acestuia, Alina Violeta Costea.

Această achiziţie s-a realizat în două etape, prima fiind achiziţia autoturismului de către societatea Dom Leasing. Banii necesari au fost puşi la dispoziţia acestei societăţi de către Boştină and Associates Gmbh Austria printr-un împrumut.

Imediat după achiziţie, maşina a fost dată în folosinţă soţiei lui Ionuţ Costea.

Citește și: Ministrul Justiției: Am transmis la Guvern proiectul de deființare al SIIJ – Avizul CSM este consultativ iar după analiză am decis

A doua etapă a constat în vânzarea autoturismului de către Dom Leasing către Boştină şi Asociaţii cu suma de 468.358,52 lei, sumă achitată prin transfer bancar.

Apoi, arată DNA, s- a încheiat un contract de vânzare cumpărare între Boştină şi Asociaţii şi Daniela Angela Dima, soacra lui Ionuţ Costea, prin care autoturismul a trecut în proprietatea acesteia din urmă, fără însă a fi achitat preţul.

Fișă de dosar

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

VLĂDESCU SEBASTIAN-TEODOR GHEORGHE (ministru al Finanțelor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită și a unei infracțiuni de trafic de influență;

COSTEA MIRCEA-IONUȚ (fost angajat în cadrul ministerului finanțelor, deținând o funcție de conducere într-o bancă de stat la data faptelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;

Un administrator al unor societăți comerciale, persoană apropiată de conducerea CNCFR pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;

DASCĂLU CONSTANTIN (secretar de stat în cadrul ministerului transporturilor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită;

BOUREANU CRISTIAN-ALEXANDRU (parlamentar și vicepreședinte al unui partid politic aflat la guvernare în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență.

Cauza are ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2005-2017, respectiv plăți în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.

Activitatea infracțională s-a desfășurat în două etape, astfel:

Citește și: Probleme MAJORE pentru fostul colonel care TĂIA și SPÂNZURA la BAD a Jandarmeriei Române – Instanța a validat probele DIICOT și stabilește începerea judecății

Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuț și cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

În schimbul, acestor sume, inculpații au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați, astfel:

– O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii;

– Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuț a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro.

A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate.

Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.

În ultima etapă, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora.

Citește și: DEZVĂLUIRI în sala de judecată de la MARTORII DNA: Elan Schwartzenberg era speriat de…

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuției sale la activitățile infracționale, a încheiat anterior un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de instanța de judecată. (detalii https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=9360)

Diferența dintre sumele transferate de compania străină și cele primite de inculpați o reprezintă cheltuielile presupuse de operaționalizarea circuitelor financiare (înființare și funcționare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum și foloasele primite de alți participanți la săvârșirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.

Cu privire la sumele primite de intermediarii denunțători în cauză (389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă), s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume.

Faptele săvârșite de compania străină și de reprezentanții acesteia fac obiectul unei investigații deschise autoritățile judiciare din acea țară ca urmare a cooperării judiciare cu Direcția Națională Anticorupție.

Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore și pentru identificarea bunurilor deținute de inculpați pe teritoriul altor state, Direcția Națională Anticorupție a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicții (Austria, Elveția, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania și Bulgaria).

Printre bunurile identificate și indisponibilizate în cursul urmăririi penale se găsesc:

– suma de 964.187,70 euro deținută într-un cont bancar din Elveția;

– suma de 1.684.795 euro deținută într-un cont bancar din Marea Britanie;

– suma de 527.265 euro deținută la mai multe bănci din România;

– suma de 214.874 euro dintr-un cont deschis la Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate;

– o casă, 13 apartamente și 5 garaje situate în București, un apartament în Neptun, 3 apartamente în Năvodari, mai multe terenuri în jud. Ilfov și Prahova, evaluate la 2.588.140 euro;

– o vilă și un teren situate în Cipru evaluată la 910.000 euro;

– acțiuni deținute la 11 societăți comerciale, evaluate la sumele de 1.435.000 euro și 770.880 lei;

– poprirea unor sume de 7.083.784 lei, 249.049 euro și 92.935 USD datorate inculpaților de terțe persoane.

În cursul urmăririi penale, inculpații au depus cauțiuni însumând 4.200.000 euro, asupra cărora urmează să se pronunțe instanța de judecată la finalizarea cauzei.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Judecătorii ICCJ au reluat, joi, audierile în mega dosarul de corupție al fostului ministru al Finanțelor, Sebastian Vlăddescu, și în ciuda a numeroase dificultăți tehnice, au reușit audierea prin sistem video-conferință a unui martor esențial al anchetatorilor DNA.

Este vorba despre martorul Karoly Szekernyes, al cărui cumnat este fostul finanțator al CFR Cluj Arpad Paszkany.

Pentru un context mai clar amintim că de cel puțin trei termene de judecată instanța încearcă să ia contact cu fostul om de fotbal, folosind o adresă de e-mail lăsată de acesta anchetatorilor DNA dar la care nu răspunde.

Totodată, s-a explicat în timpul ședințelor de judecată că adresele din dosarul DNA lăsate de Paszkany la momentul audierii lui de către anchetatorii DNA nu mai sunt valabile.

În acest context, după realizarea uneia dintre conexiunile tehnice cu una dintre instanțele ungurești la care trebuie audiați mai mulți martori esențiali din dosar, Szekernyes, a venit și a explicat între altele de ce Arpad Paszkany nu este de găsit de către judecători și a indicat acestora localizarea precisă a acestuia la nivel de adresa.

Concret martorul a confirmat instanței că Paszkany nu ar mai avea cetățenie română, lucru spus și de avocații din sala de judecată care au participa și la audierea afaceristului de la DNA. Atunci, au afirmat avocații, Paszkany anunța că e în proceduri de renunțare la cetățenie.

Astfel, martorul Szekerny, a indicat magistraților adresa exactă a lui Paszkany și a povestit că a aflat de la fostul patron al CFR Cluj că ar dori să dea declarații în dosar dar că nu ar fi fost interpelat până la acest moment de către instanță.

Adresă de Malta, localizat în Budapesta

„Vorbesc des cu Arpad Paszkany. El m-a întrebat și eu i-am spus ca voi fi la audiere la acest proces. Știe că sunt martor.

Eu l-am întrebat dacă și el va vorbi aici dar el a spus ca nu a primit nicio invitație la acest proces. 

El are locuința în Malta și Budapesta. Știu că spunea și vorbeam că el nu mai vrea cetățenia română.

Acum e la Budapesta. Pot să vă dau adresa dacă e nevoie”, a explicat martorul în fața judecătorilor și interpretului de limba maghiară.

Instanța a preluat imediat din Budapesta la care ar putea fi găsit martorul Paszkany și cel mai probabil va emite o nouă citație pe numele acestuia la respectiva locație.

Audierea lui Paszkany este solicitată atât de avocații din dosar cât și de procurorul DNA, acesta fiind unul dintre martorii esențiali ai acuzării pe linia financiară a unor sume de bani ce ar fi ajuns la unele dintre persoanele judecate în acest mega dosar de corupție.

Instanța supremă a reluat, joi, dezbaterile în care fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, alături de alții răspunde în fața judecătorilor la pretinse acuzații de corupție aduse de DNA, privind modalitatea de deblocare a fondurilor de plată pentru compania austriacă Swietelski.

Citește și: Martorii GREI ai DNA au DESFIINȚAT-O pe Elena Udrea în sala de judecată: `S-a spus cu subiect si predicat că Elena Udrea era la butoane`…

S-au încins spiritele în mega dosarul de corupție al fostului ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu, la ultimul termen de judecată după ce la dosar s-ar fi primit o adresă Eurojust prin care instanța supremă era anunțată că, față de trei cetățeni austrieci, păstrați martori de DNA în dosarul oficialilor români, dar față de care Direcția a cerut anchetarea lor în Austria, cercetările s-au oprit pe motiv că indiciile Direcției nu ar fi relevante.

Citește și: Avocații Elenei Udrea LUAȚI ÎN COLIMATOR de instanță la audierea MARTORILOR: `Nu vă permiteți dumneavoastră SĂ RIDICAȚI TONUL

La ultimul termen al procesului avocații din dosar au cerut instanței supreme demararea unui ordin european de anchetă prin care la dosarul din România să fi transmis de către autoritășile austriece docuemntul care preve în clar motivele și rezolutia de încetare a cercetărilor față de cei trei.

Avocații au explicat că cei trei cetățeni austrieci nu au dat decalrații relevante la DNA și că faptele care s-ar contura în jurul lor sunt tot de corupție motiv pentru care eventuala pretinsă încetare a cercetărilor ar putea oferi lămuriri și în dosarul de corupție din România.

Instanța supremă urmează să se pronunțe cu privire la cererea avocaților și să stabilească dacă și în ce fel va cere lămuriri suplimnetare privind cei trei martori.

„Față de acei martori s-a dispus încetarea activităților de cercetare preliminară pe temeiul de fapt că nu există date. Faptele lor din codul austriac se referă la delapidare, dare de mită și trafic de influență.

Citește și: ICCJ îl ține LA FOC MIC pe europarlamentarul Claudiu Manda – Amână încă O SĂPTĂMÂNĂ

Participanții din această speță, indisolubilă față de cei trei martori, trebuie să cunoască în clar detaliile dosarului din Austria.

Să ne arate autoritățile austriece actul oficial concret prin care s-a dispus încetarea cercetărilor penale din Austria. Avem acest element de noutate, acest răspuns oficial al autorităților austriece”, a explicat unul dintre avocați.

Martorii apărării…

Instanța supremă a decis, în luna aprilie, audierea mai multor martori în dosarul în care fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu şi Cristian Boureanu sunt judecaţi pentru fapte de corupţie, legate de plata lucrărilor la tronsonul de cale ferată Bucureşti – Constanţa.

Printre cei care vor fi audiaţi se află omul de afaceri Arpad Paszkany şi fostul ministru Radu Berceanu.

Citește și: Soțul unei foste CANDIDATE la prezidențiale a dat EXPLICAȚII la ICCJ…

Lista completă a martorilor admiși pentru citare în vederea audierii la cererea avocaților este: Boştină Doru Cătălin, Guşu Cezar Constantin, Costea Daniel, Angelescu Tiberiu, Crăciun Orlando, Manu Vlad Adrian, Cucu Florinela Boni, Muşat Liliana, Axenie Irina, Miu Mirona Alexandra, Petel Răzvan Mugurel, Piscu Gheorghe, Ceauşelu Bogdan, Constantinescu Angelo Nicolae, Dima Daniela Angela, Fera Elena, Hahn Horst Ottmar, Meghea Mihai George, Hozoc Florin, Hornegger Joseph, Ciorcă Vasile Florin, Sabo Emil, Gherghină Gheorghe, Cârlan Dan, Paszkany Arpad Zoltan, Szekernyes Karoly, Horvath Peter, Berceanu Radu Mircea, Bruynseels Dominic, Nicolau Horaţiu, Hanţig Maria Violeta, Voicu Vasile Dorin, Constantin Loredana Amalia, Ianda Elena, Niţu Mărioara, Şchiopu Daniela Nicoleta şi Toma Alina Mihaela.

Instanța supremă a stabilit, pentru 12 martie, primul de termen de judecată în dosarul de mare corupție al fostului ministru al Finanțelor Publice, Sebastian Vlădescu, judecat pentru pretinse fapte de luare de mită și trafic de influență, alături de Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geaonă și fostul deputat Cristian Boureanu.

Citește și: `Pentru ce a plătit Adamescu s-a rezolvat` – Discuțiile de TAINĂ dintre SĂGEATĂ și LVRATORUL MITELOR…

Instanța supremă a respins, în 24 februarie, contestațiile depuse de cei față de care un complet al ICCJ a stabilit începerea judecății în dosarul în care au fost trimiși în judecată, pentru pretinse fapte de mare corupție, ale acetora.

„Respinge cererea formulată de inculpatul Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe privind modificarea obiectului sechestrului.

Respinge, ca nefondate, contesta?iile formulate de inculpaţii Mititelu Mihaela, Boureanu Cristian -Alexandru, Vlădescu Sebastian –Teodor- Gheorghe şi Costea Mircea- Ionuţ împotriva încheierii nr. 223 din data de 15 iunie 2020 pronunţată în dosarul nr. 2987/1/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală.

Obligă contestatorii la plata sumei de câte 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în Cameră de Consiliu, astăzi, 24 februarie 2021.”, se arată în minuta deciziei de miercuri.

Citește și: EXCLUSIV! În plină CRIZĂ financiară cumnatul lui Mircea Geoană vedea lumea şi primea un Porche Cayenne – DNA devoalează secretul succesului dar şi preţul final

Decizia este definitivă în acest caz astfel că procesul va începe pe fond, respectiv completul de judecată desemnat va relua prezentarea în instanță a tuturor probelor anchetatorilor dar și pe cele ale celor judecați.

Astfel, între altele, vor fi chemați la audiere în instanță și martorii DNA, cei care au demantelat mecanismul corupt prin care cei trimiși în judecată încasau bani, nelegal, de tip comision, pentru a derula plățile către compania austriacă ce se ocupa cu reabilitarea tronsonului de cale ferată ce duce spre mare.

Dedesubturi…

În preambulul dosarului DNA arată pe scurt cum a fost posibil ca în plină criză financiară, dar și înainte și după, oficiali de rang înalt ai statului să încaseze milioane de euro în conturile unor firme din paradisuri fiscale controlate fie direct fie prin interpuși.

Dosarul are ca obiect infracțiuni de corupție derulate pe durata a 12 ani de zile, în perioada 2005 – 2017 în legătură cu derularea contractelor de lucrări de reabilitare a tronsonului de cale ferată București – Constanța.

Citește și: Contra-informațiile militare MOBILIZATE în cazul ASASINATULUI din Vest

Anchetatorii de la DNA arată că probele dovedesc că în anul 2005 reprezentanții companiei austriece Swietelski ar fi convenit cu cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea CNCFR și Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe, să le plătească un comision de 3,5 la sută din sumele încasate de la statul român.

Tot ce aveau de făcut oficialii români pentru pretinsele milioane de euro promise de angajatul companiei austriece era să se asigure că statul român livrează prioritar și mai ales fără întârzieri sumele aferente contractului dintre Swietelski și România.

Fosta soție găsită pe firul anchetei

Din probă în probă procurorii DNA au ajuns să demanteleze noianul de firme primitoare a banilor de la societatea austriacă Swietelski oferiți ca mită oficialilor români și trecuți prin societatea paravan Casa de Avocatură Boștină și Asociații.

Una dintre aceste firme la care se pare că sumele „comision” pretins dați lui Vlădescu ajungeau ar fi Sebimob Construct, firmă a fostei soții a demnitarului, Carmen Vlădescu.

Procurorii arată în dosar că Vlădescu ar fi primit un milion de euro bani de la austriecii de la Swietelski prin acest mecanism de livrare al banilor.

Unele sume de bani s-au livrat în perioada iunie august 2008. La acea vreme martorul cheie al DNA fusese anunțat de cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Costea, că la pretinsa cerere a lui Vlădescu „trebuie ca o parte din banii care i se cuveneau din afacerea Switeleski – Wiebe să fie plătiți fostei soții a acestuia, Carmen Vlădescu”.

Citește și: BREAKING SURSE Proiectul rețelei electrice de la Spitalul Neamț NU A AVUT AVIZE iar inginerul pentru instalațiile de oxigen și aer comprimat e „AMNEZIC”

Martor sunat de Carmen Vlădescu

Situația s-a adâncit după ce fosta soție a demnitarului l-a sunat pe cel care acum a explicat totul procurorilor DNA.

„Ulterior, martorul, a fost contactat telefonic de Carmen Vlădescu, care i/a comunicat cuantumul sumei ce urma să fie transferată și au stabilit că este nevoie de încheierea unui contract și emiterea unor facturi.

Ulterior Carmen Vlădescu i-a spus că soluția găsită a fost încheierea unui contract de închiriere pe o perioadă limitată și plata sumei în baza facturilor reprezentând chirie pentru acel imobil”, a fost înțelegerea descoperită de anchetatorii DNA.

Cum erau presați „oamenii„ CFR…

Anchetatorii de la DNA arată că probele dovedesc că în anul 2005 reprezentanții companiei austriece Swietelski ar fi convenit cu cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea CNCFR și Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe, să le plătească un comision de 3,5 la sută din sumele încasate de la statul român.

Tot ce aveau de făcut oficialii români pentru pretinsele milioane de euro promise de angajatul companiei austriece era să se asigure că statul român livrează prioritar și mai ales fără întârzieri sumele aferente contractului dintre Swietelski și România.

Anchetatorii au explicat detaliat cum ar fi primit Vlădescu o primă tranşă de bani de la Casa de Avocatură Boştină şi Asociaţii, respectiv prin intermediul unui contract de închiriere al unui imobil aparţinând fostei soţii a demnitarului.

Cu lupa pe Mihaela Mititelu

Pnetru a desluşi iţele încurcate ale afacerilor judiciare ale demnitarului şi ale cumnatului lui Mircea Geoană anchetatorii DNA au adus la audieri numeroşi martori din cadrul Companiei Naţionale Căile Ferate Române (CNCFR) pentru a explica cine este persoana presupus apropiată de instituţie care trage sforile pentru obţinerea rapidă a finanţării.

DNA s-a lămurit astfel şi cine este de fapt apropiata lui Ionuţ Costea, Mihaela Mititelul despre care au aflat în timpul audierilor că ea e cea care punea presiune pe funcţionari ai CFR pentru urgentarea unor proceduri.

Totodată anchetatorii au mai aflat că tatăl femeii ar fi un apropiat al ambasadei Germaniei.

Citește și: RAPORT BOMBĂ privind ASASINATUL EXPLOZIV de la ARAD-Angajați MApN ce ar putea face parte din anturajul…

Cu procurorii a stat de vorba Orlando Crăciun, cel care în perioada 2004 – 2007 a fost director-general adjunct la Direcţia de Finanţări Externe, în cadrul C.N.C.F.R.

Acesta a declarat că o cunoaşte pe Mititelu Mihaela, amintindu-şi de vizitele pe care le făcea aceasta la conducerea CNCFR, precum şi de interesul manifestat în legătură cu plăţile efectuate în cadrul proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti-Constanţa.

El le-a mai arătat ancehtatorilor că Mititelu a exercitat şi o serie de ”presiuni” în vederea obţinerii finanţării suplimentare a proiectului de reabilitare a cale ferată, în plus faţă de împrumutul JBIC (de la Banca Japoneză).

„O cunosc pe doamna Mihaela Mititelu, pe care am cunoscut-o în sediul C.F.R., când ea se ocupa de firma Siemens. Tatăl ei era un apropiat al ambasadei Germaniei. Din câte ştiu, tatăl ei deţinea societatea CREDIT REFORM. Doamna Mihaela Mititelu venea periodic în sediul C.F.R., interesându-se de finanţarea J.B.I.C., pentru proiectul Bucureşti-Constanţa.

Se interesa atât la mine, cât şi la domnul VladManu şi la domnul Angelescu Tiberiu. în acelaşi timp, îmi amintesc că doamna Mihaela Mititelu s-a implicat si în legătură cu obţinerea acordului Ministerului de Finanţe de aprobare a finanţării suplimentare, în plus fată de valoarea contractului J.B.I.C.

Implicarea doamnei Mihaela Mititelu a constat în vizite atât la sediul C.F.R., cât şi la Ministerul de Finanţe, făcând diverse „presiuni Nu ştiu, însă, dacă obţinerea acordului din

partea Ministerului de Finanţe a fost rezultatul demersurilor doamnei Mihaela Mititelu. Nu ştiu dacă doamna Mihaela Mititelu avea chiar o aşa mare influenţă”, a explicat fostul director anchetatorilor.

Citește și: Cel mai INCOMOD martor este chemat să VORBEASCĂ în dosarul legat de ‘insula lui Dragnea’ – Senatorul Cazanciuc este așteptat la Tribunal

„Subiectul fierbinte”

Un alt martor, director la Direcţia de Management Proiecte cu Finanţare Externă din cadrul CNCFR şi preşedintele comisiei de licitaţie pentru loturile aferente proiectului de reabilitare cale ferată Bucureşti-Constanţa le-a explicat anchetatorilor de la DNA că subiectul finanţării acestui proiect era unul „fierbinte”.

„Doamna Mihaela Mititelu venea destul de des în sediul C.F.R. Venea atât la mine, cât şi la domnul Crăciun Orlando, cât şi la domnul Angelescu Tiberiu.

(…) Cu certitudine, doamna Mihaela Mititelu a întrebat şi despre banii de la finanţe pentru proiectul Bucureşti-Constanţa. Era un subiect „fierbinte ” la vremea respectivă şi foarte multă lume îl discuta”, a povestit bărbatul în faţa anchetatorilor.

Soacra lui Costea, cu subsemnatul la DNA

Procurorii DNA au documentat serios situaţia primirii unei maşini Porche Cayenne de către Ionuţ Costea. Astfel aceşti au urmărit circuitul financiar dar şi circuitul vehiculului şi astfel au aflat că acesta a fost preluat de la o firmă condusă de un văr al lui Costea de către casa de avocatură Boştină.

Casa de avocatură Boştină era în înţelegere cu acelaşi Ionuţ Costea, iar la final vehicululul a ajuns în proprietatea soacrei lui Ionuţ Costea, Daniela Angela Dima.

În acest context, femeia a fost chemată de anchetatori, ca martor, pentru a explica modalitatea în care a ajuns să semneze cu casa de avocatură Boştină preluarea maşinii de lux pe numele său.

„Eu personal nu am dat niciun ban pentru achiziţia autoturismului şi nici nu mi s-a cerut. Eu am dedus că aceştia ştiu că autoturismul urmează să fie achitat de către Costea Mircea-Ionuţ.

În acel moment autoturismul se afla în posesia mea, deplasându-mă chiar cu el pentru semnarea actelor la sediul firmei de avocaţi.

Ulterior i-am solicitat lui Costea Mircea-Ionuţ să achite el maşina, ţinând cont şi de faptul că avea acea datorie de 37.000 euro la mine.

Citește și: Poziție FERMĂ a șefului DNA în fața judecătorilor din CSM – Respinge ALEGAȚIILE acestora….

În prezent cred că mai am de achitat suma de 7.000 de euro. Evidenţa o ţin acasă. De plata autoturismului s-a ocupat Costea Mircea-Ionuţ. Eu am dorit ca maşina să fie pe numele deoarece intenţionam să i-o dau fiicei mele.

Maşina a fost condusă în special de către fiica mea şi de către mine. Costea Ionuţ a condus-o foarte rar”, le-a explicat soacra lui Costea anchetatorilor.

Circuitul Porche-ului „în natură”

Procurorii arată că din fondurile încasate de Boştină şi Asociaţii de la compania Swietelsky, Costea a primit, în perioada decembrie 2011-martie 2013, suma totală de 468.358,52 de lei, sub forma suportării costurilor unui autoturism Porsche Cayenne folosit de el şi soţia acestuia, Alina Violeta Costea.

Această achiziţie s-a realizat în două etape, prima fiind achiziţia autoturismului de către societatea Dom Leasing. Banii necesari au fost puşi la dispoziţia acestei societăţi de către Boştină and Associates Gmbh Austria printr-un împrumut.

Imediat după achiziţie, maşina a fost dată în folosinţă soţiei lui Ionuţ Costea.

Citește și: Ministrul Justiției: Am transmis la Guvern proiectul de deființare al SIIJ – Avizul CSM este consultativ iar după analiză am decis

A doua etapă a constat în vânzarea autoturismului de către Dom Leasing către Boştină şi Asociaţii cu suma de 468.358,52 lei, sumă achitată prin transfer bancar.

Apoi, arată DNA, s- a încheiat un contract de vânzare cumpărare între Boştină şi Asociaţii şi Daniela Angela Dima, soacra lui Ionuţ Costea, prin care autoturismul a trecut în proprietatea acesteia din urmă, fără însă a fi achitat preţul.

Fișă de dosar

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

VLĂDESCU SEBASTIAN-TEODOR GHEORGHE (ministru al Finanțelor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită și a unei infracțiuni de trafic de influență;

COSTEA MIRCEA-IONUȚ (fost angajat în cadrul ministerului finanțelor, deținând o funcție de conducere într-o bancă de stat la data faptelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;

Un administrator al unor societăți comerciale, persoană apropiată de conducerea CNCFR pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și&

Loading

DIVERSE

Platforma Booking, investigată de Autoritatea Italiană de Concurență. Cum sunt făcuți clienții să opteze pentru cazări mai scumpe

Publicat

la

Angajații AGCM și membri ai poliției italiene specializate în infracțiuni financiare au făcut ieri inspecții la sediul Booking.com Italia, potrivit unui anunț făcut de instituție printr-un comunicat.

„Autoritatea italiană pentru concurență a lansat o investigație cu privire la Booking.com, Booking.com International și Booking.com (Italia) pentru implicare în practici comerciale neloiale”, a menționat ACGM.

Citește și: Hackerii țintesc turiștii care își programează concedii. Valuri de escrocherii online cu rezervări de vacanță

Conform autorității, platforma pare să le ofere furnizorilor de servicii de cazare care aparțin programului său de „parteneri preferați” o vizibilitate mai mare în rezultatele căutărilor, inclusiv prin evidențierea raportului calitate-preț.

Totuși, „în opinia Autorității, selecția pentru Programul Partener Preferat pare să fie determinată în mare măsură de criterii care favorizează furnizorii de cazare care plătesc comisioane mai mari către Booking.com, mai degrabă decât de calitatea a ceea ce oferă”, potrivit comunicatului.

„Prin urmare, modul în care sunt prezentați acei furnizori, împreună cu afirmațiile Booking.com care evidențiază calitatea lor pot induce în eroare consumatorii, făcându-i să creadă că, în condiții egale, aceștia oferă un raport calitate-preț mai bun decât furnizorii care nu fac parte din program”, mai precizează AGCM.

Situația îi poate face pe clienți să rezerve cazări care sunt, în medie, mai scumpe.

Platforma și site-ul web Booking.com sunt disponibile în 45 de limbi și susțin că au facilitat 6,8 miliarde de sosiri de oaspeți, începând din 2010. La nivel mondial listează peste 30 de milioane de locuri de cazare, potrivit The Guardian, și oferă, de asemenea, zboruri și închirieri auto.

Recent, compania a anunțat că a fost vizată de un atac cibernetic, în urma căruia „părți neautorizate” au obținut acces la numele, datele de cont și detaliile de rezervare ale unui număr nedezvăluit de persoane.

Citește și:  ANAF trimite populației notificări pentru banii obținuți din închirieri prin Booking și Airbnb 

Loading

Citește tot

DIVERSE

Diana Şoşoacă află joi dacă i se ridică imunitatea. Propunerea intră la vot în Comisia de Afarceri Juridice a Parlamentului European. De ce este acuzată lidera SOS

Publicat

la

Ședința pentru dezbaterea raportului va avea loc cu ușile închise. Diana Șoșoacă a fost audiată în 24 martie în Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European. Raportul Comisiei JURI va trebui votat apoi de plenul Parlamentului European, cel mai probabil în sesiunea plenară de săptămâna viitoare.

Solicitarea de ridicare a imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă a fost formulată de Parchetul General din România. Ea este cercetată pentru 11 infracțiuni, printre care propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului, potrivit G4Media.

Citeşte şi: Partidul POT rămâne fără grup parlamentar. În locul acestuia, apare grupul UNIT. Anamaria Gavrilă devine deputat neafiliat, după ce 10 membri aleşi pe listele POT părăsesc partidul

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, Șoșoacă a fost inculpată pentru următoarele infracțiuni:

– 4 infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 205 alin. 1 Cod penal;

– 4 infracțiuni de promovarea, în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 5 din OUG nr. 31/2002;

– promovarea, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antisemite, prev. de art. 3 din Legea nr. 157/2018, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului;

– negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia, prev. de art. 6 alin. 1 din OUG nr. 31 din 2002;

– ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 și 4 Cod penal.

Citeşte şi: Surse: PSD a votat în unanimitate pentru retragerea miniștrilor săi din Guvernul Bolojan. Stenograme din ședința de partid: Grindeanu: „Noi n-am învățat politica la școala de maici” / Olguța Vasilescu: „Trebuie să arătăm că avem sânge în instalație”

Loading

Citește tot

DIVERSE

Decizie a instanței privind numirea lui Mihai Busuioc la CCR! Ce se va întâmpla cu acesta

Publicat

la

Avocata AUR Silvia Uscov a formulat o cerere de anulare a hotărârii Senatului din iunie 2025 privind numirea lui Mihai Busuioc în funcţia de judecător la CCR.

CAB a decis miercuri în acest caz, respingând cererea. Magistrații au concluzionat că solicitarea este inadmisibilă, deoarece anularea unei hotărâri a Senatului nu intră în competenţa instanţelor judecătoreşti.

”Admite excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare a executării şi a cererii de anulare având ca obiect Hotărârea Senatului nr. 64/24.06.2025, invocată de pârâtul Mihai Busuioc. Respinge cererea de suspendare a executării şi cererea de anulare având ca obiect Hotărârea Senatului nr. 64/24.06.2025 ca nefiind de competenţa generală a instanţelor judecătoreşti”, s-a precizat în soluţia instanței.

Pe de altă parte, CAB a admis cererea lui Busuioc de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. 1 lit. c) şi art. 8 din Legea nr. 554/2004, articole care stabilesc cadrul legal prin care persoanele vătămate de o autoritate publică, prin intermediul unui act administrativ, pot ataca acel act la instanţa de contencios administrativ pentru anularea lui şi repararea pagubei.

Citește și De ce profesia de judecător nu mai este atractivă pentru tinerii absolvenți de Drept. Președintele Curții de Apel Cluj, Dana Gîrbovan: Salarii de 3.000 de euro nu există în magistratură la nivelul judecătorilor

Curtea de Apel Bucureşti are pe rol și o altă acţiune depusă de aceeași Silvia Uscov, prin care aceasta cere anularea numirii judecătorului CCR Dacian Dragoş. Acest dosar are termen la 5 mai.

Într-un dosar anterior, tot CAB a respins cererea de suspendare din funcţie a celor doi judecători.

Silvia Uscov a cerut în instanţă anularea decretului nr. 774/08.07.2025, prin care preşedintele Nicuşor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoş ca judecător la CCR, precum şi anularea hotărârii Senatului din data de 24 iunie 2025 privind numirea lui Mihai Busuioc.

Avocata a susţinut că Mihai Busuioc şi Dacian Cosmin Dragoş nu îndeplinesc una dintre condiţiile pentru a fi numiţi în funcţia de judecător CCR, şi anume o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

Miza acestor procese deschise de Silvia Uscov a fost blocarea unei decizii a Curţii Constituţionale în legătură cu reforma pensiilor speciale ale magistraţilor. Însă, pe 18 februarie, CCR a decis că legea respectivă este constituţională, cu o majoritate de şase voturi pentru şi trei împotrivă.

Citește și Căsătorie cu termen de expirare. Cum explică judecătoarea care a propus modificarea Codului civil şi ce spun specialiştii despre „mariajul pe abonament”

Loading

Citește tot

DIVERSE

Partidul POT rămâne fără grup parlamentar. În locul acestuia, apare grupul UNIT. Anamaria Gavrilă devine deputat neafiliat, după ce 10 membri aleşi pe listele POT părăsesc partidul

Publicat

la

Situația va fi oficializată în prima ședință de plen de săptămâna viitoare, când noua configurație parlamentară va fi validată. Zece deputați POT au rupt legăturile cu formațiunea și au obținut acordul liderilor politici din Camera Deputaților pentru a activa într-un nou grup parlamentar, denumit „Uniți pentru România”.

Din acest grup fac parte Răzvan Chiriță, Daniel Grofu, Gabriela Porumboiu, Maria Corcheș, Andrei Csillag, Călin Groza, Lucian Matei, Mihai Nicolae, Gheorghe Pîclișan și Valentin Răducea.

Alți șase deputați aleși pe listele POT nu au fost incluși în noua structură și urmează să decidă dacă se alătură grupului „Uniți pentru România” sau dacă vor activa ca parlamentari neafiliați.

Citeşte şi: Victor Ponta atenţionează PSD şi AUR după ce Bolojan a anunţat că rămâne premier: „USR va conduce în continuare prin domnul Bolojan. Dacă primii doi vor continua să facă pe surzii, atunci va conduce al patrulea”

Printre aceștia se numără Anamaria Gavrilă, Bianca Gavrilă, Sebastian Kroncsiș, Ancuța Irimia, Maria Cernit și Cristian Popa.

POT a intrat în Parlament în urma alegerilor parlamentare cu 23 de deputați și 7 senatori, după ce a obținut aproximativ 600.000 de voturi, echivalentul a circa 6,4% din totalul voturilor valabil exprimate în fiecare cameră legislativă.

Citeşte şi: Surse: PSD a votat în unanimitate pentru retragerea miniștrilor săi din Guvernul Bolojan. Stenograme din ședința de partid: Grindeanu: „Noi n-am învățat politica la școala de maici” / Olguța Vasilescu: „Trebuie să arătăm că avem sânge în instalație”

Loading

Citește tot

DIVERSE

Mesaje și urări de Sfântul Gheorghe 2026. Cuvinte inspirate pe care să le transmiți celor dragi care poartă numele acestui sfânt

Publicat

la

Mesaje și urări de Sfântul Gheorghe 2026. Mai exact, 1.016.589 români au fost botezați cu numele Gheorghe sau cu derivate ale acestui nume, potrivit Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor.

391.392 de români care poartă numele Sfântului Gheorghe se numesc chiar Gheorghe, în timp ce 160.054 se numesc George. În cazul femeilor, 156.404 se numesc Georgiana, iar 113.161 se numesc Georgeta.

Alte persoane sărbătorite pe 23 aprilie sunt cele care poartă nume precum Gheorghiță, Ghiță, Gigel, Gică, Geta, Gheorghița, Gica, Giorgiana, Gina, Gherghina.

Cele mai frumoase mesaje și urări de Sfântul Gheorghe 2026

Dacă ai în preajma ta persoane apropiate care poartă numele acestui mare sfânt, nu uita să le trimiți dis-de-dimineață gândurile tale bune. Transmite mesaje sincere, care să se potrivească persoanei căreia i le trimiți.

Citeste si Tradiții și superstiții de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă dacă dormi prea mult în această zi

Poți opta pentru un mesaj scurt sau pentru unul mai lung dacă vrei să transmiți emoție.

Mesaje de Sfântul Gheorghe pentru familie

„La mulți ani de Sfântul Gheorghe! Să ai parte de sănătate, liniște și multe bucurii alături de cei dragi.”

„Îți doresc o zi minunată și un an plin de realizări. La mulți ani cu ocazia onomasticii!”

„Fie ca Sfântul Gheorghe să te protejeze și să îți aducă noroc în fiecare zi.”

„La mulți ani! Să fii mereu înconjurat de iubire și oameni buni.”

„Îți doresc tot ce e mai frumos în viață și multe motive de zâmbet.”

Urări pentru prieteni și apropiați

„La mulți ani, prieten drag! Să ai parte de tot ce îți dorești și să nu îți lipsească zâmbetul.”

„Sărbătoare frumoasă! Să ai o zi plină de surprize și un an de poveste.”

„La mulți ani! Distracție, voie bună și momente memorabile alături de cei dragi.”

„Îți doresc o zi specială și un an exact așa cum îți dorești tu.”

„La mulți ani! Să rămâi mereu la fel de optimist și plin de energie.”

Citeste si Calendar ortodox 23 aprilie 2026. La mulţi ani! Joi este Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Buruienile de leac trebuie culese în această zi sfântă

Mesaje scurte care pot fi trimise pe WhatsApp sau prin SMS

„La mulți ani de Sfântul Gheorghe! Sănătate și bucurii!”

„La mulți ani! Să ai o zi minunată!”

„Gânduri bune și o zi frumoasă!”

„Sărbătoare fericită și multe împliniri!”

„La mulți ani cu sănătate și noroc!”

Loading

Citește tot

DIVERSE

Iubita lui Cătălin Scărlătescu, activă pe rețelele sociale. Elena povestește aventurile juratului de la Masterchef pe internet

Publicat

la

Cătălin Scărlătescu și Elena Gogean se află într-o nouă vacanță. Asta, după ce, la început de an, cei doi au petrecut 58 de zile în destinații precum Republica Dominicană, Mexic, Panama, Peru, Chile, Argentina, Brazilia și Zanzibar.

Citește și: Cătălin Scărlătescu a trecut de fundul sacului. Faimosul chef are datorii de aproape 1 milion de euro și cere falimentul firmei sale

Acum, cei doi se află în Grecia, iar dacă înainte era mai discretă, în prezent iubita lui Scărlătescu a decis să fie mai vizibilă în spațiul online. Astfel, aceasta a început să facă vlog, iar în ultimul apare plimbându-se singură pe străzilte din Atena.

Totodată, și juratul de la Masterchef s-a filmat în vacanță: „Înainte să pleci pe barcă, trebuie să treci prin piață! Abia aștept să urc pe barcă!”, a povestit Cătălin Scărlătescu postând imagini cu el din piață, în timp ce cumpără pește proaspăt și creveți. Ulterior, imediat ce a ajuns înapoi pe barcă, Scărlătescu a și pregătit o tavă de Shakshouka cu pește.

Elena Gogean, iubita lui Scărlătescu, urmează să împlinească 27 de ani în luna mai. Tânăra și-a luat licența în arhitectură în 2021, iar acum se pare că este înscrisă la doctorat.

Citește și: Ce mesaje a primit Doina Teodoru după despărțirea de Cătălin Scărlătescu: „Ai fost într-un «love bombing» prelungit”

Loading

Citește tot
Advertisement

PITEȘTI

Advertisement
Advertisement

Câmpulung

În Trend