O adolescentă de 16 ani și un bărbat de 62 de ani au murit într-un accident rutier pe DN2, în județul Neamț. Alte două persoane au fost rănite și transportate la spital, conform publicației locale Știri de Neamț.

Șoferul de 62 de ani, care a decedat, nu a acordat prioritate unui tir, iar „în urma evenimentului rutier, a rezultat decesul conducătorului auto și a unei minore de 16 ani, pasager în autoturism”, conform Poliției Neamț. 

Alte două persoane, o femeie de 57 de ani și o minoră de 17 ani, pasagere și ele în autoturism, au avut nevoie de intervenția pompierilor pentru a fi descarcerate și au fost transportate la spital. Pompierii au acționat și pentru a preveni riscul de incendiu la locul accidentului.

Șoferului tirului a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ. 

Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili exact circumstanțele în care s-a produs accidentul, fiind deschis un dosar pentru infracțiuni de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă.

Staff-ul de campanie al lui Donald Trump a solicitat utilizarea de aeronave și vehicule militare pentru a-l proteja pe fostul președinte în ultimele săptămâni ale campaniei electorale din SUA, scriu vineri The New York Times și The Washington Post, potrivit Reuters.

Solicitarea vine în urma celor două tentative recente de asasinare a candidatului republican la președinție. De asemenea, luna trecută, reprezentanții campaniei lui Trump au afirmat că au fost informați de oficiali ai serviciilor americane de informații cu privire la presupuse amenințări din partea Iranului, care ar încerca să-l asasineze.

Un reprezentant al Secret Service, care este însărcinat cu protejarea candidaților prezidențiali, a declarat că „fostul președinte beneficiază de cele mai înalte niveluri de protecție”, dar a confirmat că staff-ul de campanie al lui Trump a solicitat mai mult.

„Secret Service va rămâne vigilent și va continua să își ajusteze și să își îmbunătățească dispozitivul de protecție, după cum este necesar, pentru a atenua amenințările în continuă evoluție”, a declarat reprezentantul agenției.

Președintele Joe Biden le-a declarat reporterilor că a autorizat serviciile de securitate să-l protejeze pe Trump ca și cum ar fi un președinte în exercițiu, iar dacă solicitarea lui Trump se încadrează în această categorie, atunci cererea ar trebui să fie aprobată.

Potrivit The New York Times (NYT), staff-ul de campanie al lui Trump a discutat cu șeful de cabinet al Casei Albe, Jeff Zients, și cu Ronald Rowe, directorul interimar al Secret Service, solicitând resurse militare pentru a-l proteja pe candidatul republican, care o înfruntă pe vicepreședinta american Kamala Harris în scrutinul prezidențial din 5 noiembrie.

Reprezentanții campaniei lui Trump le-au spus oficialilor americani că au trebuit să mute, să reprogrameze sau să anuleze evenimente de campanie din cauza lipsei unei protecții adecvate, a mai scris NYT, citând patru persoane informate cu privire la acest subiect.

Staff-ul lui Trump a solicitat, de asemenea, extinderea restricțiilor de zbor deasupra locuințelor republicanului și a mitingurilor de campanie, precum și prepoziționarea de sticlă balistică la evenimentele din statele-cheie, relatează The Washington Post, citând e-mailuri obținute și surse a căror identitate nu a fost dezvăluită.

Biroul Directorului National Intelligence a recunoscut că Trump a primit o informare din partea serviciului, în septembrie, dar nu a confirmat niciun detaliu. Presupușii atacatori din cele două tentative separate nu au legături cunoscute cu Iranul.

Secret Service s-a confruntat cu numeroase critici după prima tentativă de asasinat asupra lui Trump, în iulie, care a dus la demisia directorului său și la alte schimbări în domeniul securității.

Ambasada SUA la București îndeamnă cetățenii americani să manifeste prudență sporită în apropierea instituțiilor religioase din România în perioada 11-13 octombrie, potrivit unei alerte de securitate publicată vineri seară pe pagina ambasadei.

Diplomația americană a emis o avertizare intitulată „amenințare împotriva instituțiilor religioase pentru weekendul 11-13 octombrie”. Alerta este încadrata la gradul de pericol 1 din 4, pentru care se impun „măsuri normale de precauție”.

„Ambasada Statelor Unite ale Americii a fost informată cu privire la amenințări care ar putea viza o sinagogă, un templu sau o moschee din România în weekend-ul 11-13 octombrie”, se menționează în alertă.

Reacția SRI

„În prezent, SRI nu are date și informații care ar putea conduce la solicitarea creșterii nivelului de alertă teroristă. Ținând cont, totuși, de contextul internațional de securitate și evenimente religioase care se întâmplă în acest weekend, SRI cu structurile competente, împreună cu toate celelalte structuri și instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, va manifesta o atenție sporită pentru prezervarea stării de securitate în România”, a transmis SRI.

Recomandările ambasadei SUA

Ambasada îndeamnă cetățenii americani să manifeste prudență sporită în apropierea instituțiilor religioase din România pentru această perioadă.

Sunt menționate și o serie de măsuri recomandate pentru cetățenii americani:

• Exercitați o prudență sporită și evitați instituțiile religioase în această perioadă.
• Păstrați un profil scăzut.
• Fiți conștienți de împrejurimi.
• Reanalizați planurile de securitate personală.

Evreii sărbătoresc Iom Kippur

Alerta are loc în perioada în care evreii sărbătoresc Iom Kippur (Ziua ispășirii), cea mai însemnată dintre cele trei mari sărbători religioase evreiești.

„Iom Kippur este considerată ziua cea mai sfântă și mai însemnată din an, având un caracter aparte față de celelalte din cele zece zile de pocăință: o tradiție iudaică spune că, după ce poporul a păcătuit prin idolatrie, Yahve, Binecuvântat fie Numele, s-a răzgândit din intenția de a dărui poporului Legea cea sfântă”, potrivit descrierii de pe Holocaust Museum.

Senatorul Eugen Pîrvulescu a fost pus sub urmărire penală şi urmează să fie cercetat sub control judiciar, în dosarul în care este acuzat de instigare la cumpărare de influenţă, au anunțat vineri seară procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), într-un comunicat de presă.

Acesta este al doilea dosar pe care senatorul, fost lider al PNL Teleorman, îl are la DNA.

În același dosar mai sunt cercetați fostul director general al OSIM, Marian-Cătălin Burcescu, şi alte două persoane. Una dintre persoane, instigată de Pîrvulescu şi cu ajutorul celorlalţi inculpaţi, susțin procurorii, i-a cerut unui martor din dosar 60.000 de euro, pretinzând că poate interveni pentru urgentarea procedurii de eliberare a avizului de securitate ORNISS pentru acesta.

Anchetatorii precizează că au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar, începând cu ziua de vineri, faţă de Eugen Pîrvulescu, la data faptei şi în prezent senator în Parlamentul României, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la infracţiunea de cumpărare de influenţă, Marian-Cătălin Burcescu, la data faptei director general la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la cumpărare de influenţă şi faţă de alte două persoane, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, respectiv complicitate la trafic de influenţă, potrivit Agerpres.

DNA notează în ordonanţă că, în cursul anului 2022, persoana acuzată de trafic de influenţă, „la instigarea lui Eugen Pîrvulescu şi beneficiind de ajutorul celeilalte persoane inculpate şi Marian-Cătălin Burcescu, ar fi pretins de la o persoană (martor în cauză) suma de 60.000 de euro din care martorul ar fi remis persoanei acuzată de trafic de influenţă suma de 150.000 lei (echivalentul a 30.000 euro), acesta din urmă lăsând să se creadă că are influenţă asupra unei alte persoane care deţinea o funcţie importantă în cadrul instituţiei desemnate de securitate, afirmând că o va determina să urgenteze efectuarea verificărilor de securitate necesare în cadrul procedurii de eliberare a avizului de securitate ORNISS în beneficiul martorului respectiv”.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, cei patru inculpați trebuie să respecte o serie de obligaţii, între care să se prezinte ori de câte ori sunt chemaţi la organul de urmărire penală, să nu părăsească teritoriul României şi să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menţionate în ordonanţa de dispunere a controlului judiciar, menţionează procurorii anticorupție.

Eugen Pîrvulescu a fost ridicat în cursul dimineții de vineri şi adus la la DNA. El le-a spus jurnaliștilor, la intrare, că nu ştie de ce a fost adus în faţa anchetatorilor.

Senatorul a fost trimis în judecată de DNA și în 2022, procurorii acuzându-l că ar fi încercat să aranjeze un concurs la Serviciul de ambulanță.

Pîrvulescu a fost ales senator în 2020 pe listele PNL și este la al doilea mandat. El a anunţat la începutul săptămânii, în şedinţa de plen, că va activa ca independent. Într-un comunicat de presă, el a precizat luni că se va alătura lui Mircea Geoană și echipei acestuia.

Israelul își continuă campania de eradicare a Hezbollah cu incursiunea sa militară, pe care o descrie drept „limitată” în Liban. Însă analiștii atrag atenția cu privire la o problemă majoră a acestei strategii, scrie Business Insider.

Campania Israelului de decapitare a Hezbollah a început în 17 septembrie, când mii de pagere folosite de membrii Hezbollah pentru a comunica între ei au explodat simultan în Liban și în Siria, în urma unei presupuse operațiuni puse la cale de Mossad și de armata israeliană.

CNN, care a reconstituit filmul evenimentelor, descrie un plan demn de filmele de spionaj.

O zi mai târziu, un nou val de explozii a vizat stațiile de emisie-recepție folosite de membrii Hezbollah. Zeci de membri ai organizației teroriste din Liban au fost uciși, iar alte mii au fost răniți.

Apoi, în 27 septembrie Israelul l-a eliminat într-o lovitură aeriană asupra Beirutului pe Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah de peste trei decenii. Hassan Jaafar al-Qasir, ginerele lui Nasrallah și un posibil succesor al său, a fost la rândul său eliminat de forțele israeliene la începutul lui octombrie.

Hashem Safieddine, vărul lui Nasrallah și șeful Hezbollah văzut drept favorit pentru a-i urma acestuia la putere, este dat dispărut de săptămâna trecută, după ce Israelul a lansat un nou atac aerian asupra suburbiilor din sudul Beirutului.

Printre ceilalți comandanți ai Hezbollah despre care se crede că au fost uciși de lovituri israeliene în ultima perioadă se numără Fu’ad Shakar, comandantul grupării responsabil de armele sale strategice, Ali Karaki, comandantul frontului de sud al forțelor Hezbollah și Ibrahim Aqeel, șeful directoratului pentru operațiuni militare.

O cursă contracronometru pentru Hezbollah

„Am degradat capacitățile Hezbollah. Am eliminat mii de teroriști, inclusiv pe (Hassan) Nasrallah însuși și pe înlocuitorul lui Nasrallah și pe înlocuitorul înlocuitorului”, a declarat marți premierul israelian Benjamin Netanyahu, fără a da însă numele ultimilor doi.

Ministrul său al apărării, Yoav Gallant, a spus, în schimb, că Hashem Safieddine, cel așteptat să îi succeadă lui Nasrallah, a fost probabil „eliminat”.

Experții spun că aceste lovituri au paralizat conducerea Hezbollah. Însă mulți analiști sunt îngrijorați că în urma „decapitărilor” făcute de Israel a apărut un vid de putere care poate deschide calea unor lideri și mai radicali.

Mohammed Albasha, un analist din SUA specializat pe zona Orientului Mjlociu, a declarat pentru Business Insider că în situația de acum Hezbollah este într-o cursă contracronometru pentru a-și găsi un nou lider și acest lucru poate duce „la o luptă temporară pentru putere sau fragmentare internă” în rândul grupării teroriste. Iar asta ar putea duce inițial la o slăbire a influenței Hezbollah în Liban, potrivit expertului.

Albasha spune, de asemenea, că lupta pentru putere ar putea destabiliza gruparea și ar putea duce inclusiv la schimbarea „strategiilor sale politice și militare”. Însă el afirmă, totodată, că orice posibile divizuni interne ale Hezbollah vor fi doar temporare și că lupta sa împotriva Israelului va escalada probabil, în cele din urmă.

„Ar putea apărea oameni mult mai radicali”

„Este o lovitură pentru grupare, asta e sigur”, a declarat și analistul Antony Loewenstein, autorul cărții „The Palestine Laboratory” (Laboratorul Palestina) într-un interviu acordat Sky News. Dar el avertizează că „mult mai mulți oameni” s-ar putea alătura Hezbollah în urma loviturilor israeliene. „Ar putea apărea oameni mult mai radicali”, subliniază el.

William F. Wechsler, un alt expert reputat în Orientul Mijlociu, scrie într-un eseu publicat de Atlantic Council că merită amintit că Hezbollah a devenit mult mai periculoasă după ce Israelul l-a asasinat în 1992 pe fondatorul mișcării islamiste șiite, Abbas al-Musawi.

Wechlsler subliniază că moartea lui Musawai a fost catalizatorul pentru o serie de atacuri teroriste, inclusiv cel asupra ambasadei israeliene din Buenos Aires de către un membru al Jihadului Islamic, o altă grupare teroristă finanțată de Iran și afiliată Hezbollah.

Atacul a avut loc la doar o lună după asasinarea lui Musawai și s-a soldat cu 29 de morți și cu peste 200 de răniți. Doi ani mai târziu, un atac separat asupra unui centru israelian din Buenos Aires a fost și mai sângeros, provocând 85 de morți și peste 300 de răniți.

„Istoria s-ar putea repeta”

Mireille Rebeiz, șefa catedrei de Studii în Orientul Mijlociu din cadrul Colegiului Dickinson din Pennsylvania, face comentarii similare într-o analiză publicată în revista online The Conversation.

„Israelul s-ar putea să nu obțină neapărat impactul pe care îl dorește”, scrie ea.

„Nasrallah a pășit pe urmele lui Al-Musawi și, sub conducerea sa, gruparea și-a sporit recrutările, arsenalul și influența în interiorul și afara Libanului. Istoria s-ar putea repeta acum”, avertizează ea.

O femeie care a lucrat pentru o fabrică de tancuri din Rusia a fost găsită vinovată de trădare și condamnată vineri la 12 ani și jumătate de închisoare, într-o colonie penitenciară, pentru că a vândut informații militare Ucrainei, informează Reuters.

O înregistrare video publicată de tribunalul regional Sverdlovsk, din regiunea Urali, arată cum judecătorul a pronunțat sentința împotriva Viktoriei Mukhametova, care nu a schițat nicio emoție vizibilă. Soțul acesteia, Danil Mukhametov, este judecat separat, pentru acuzații similare.

Presa rusă scrie că cei doi soți lucrau la Uralvagonzavod, un important producător de tancuri.

Anterior în cursul acestui an, justiția rusă l-a condamnat pe reporterul Evan Gershkovich, de la The Wall Street Journal (WSJ), pentru spionaj, după ce autoritățile l-au acuzat că a colectat informații secrete despre aceeași companie din domeniul apărării.

Jurnalistul american, WSJ și guvernul Statelor Unite au negat acuzația de spionaj. Gershkovich a fost eliberat pe data de 1 august, în cadrul unui important schimb de deținuți între Rusia și Occident.

Presa locală din Rusia a relatat că Mukhametova a recunoscut că a transferat mai multe schițe către oficiali ucraineni, în schimbul a 100.000 de ruble, adică puțin peste 1.000 de dolari. Nu este clar ce conțineau aceste planuri.

Ea și soțul său au fost arestați în martie 2023 de către Serviciul Federal de Securitate (FSB), care a publicat o înregistrare video din momentul arestării.

The FSB detained a married couple in Nizhny Tagil, who handed over information of a military-technical nature to the secret services of Ukraine, a case of high treason was initiated, RIA Novosti was told in the FSB https://t.co/GJUOycCx3a pic.twitter.com/dYgCz5LOEc

— Victor vicktop55 (@vicktop55) April 4, 2023

Imaginile o arată pe femeie în momentul încare este întrebată de către agenți ce intenționează să facă cu banii, la care ea răspunde: „Doar pentru trai”.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro