Mohamed Al-Fayed a fost „un monstru” al cărui caz reuneşte „cele mai îngrozitoare elemente de la Jimmy Savile, Jeffrey Epstein şi Harvey Weinstein”, conform echipei de avocaţi care le reprezintă pe presupusele sale victime, transmit vineri agențiile Press Association şi AFP, preluate de Agerpres.

Conform AFP, cel puţin 37 de femei din Australia, Malaysia, Italia, România, SUA şi Canada au afirmat că au fost victimele agresiunilor sexuale comise de Al-Fayed. Cinci dintre ele ar fi fost violate de fostul proprietar al lanţului de magazine Harrods care a murit anul trecut la vârsta de 94 de ani.

„Un sfert de secol de agresiuni sexuale” cărora le-au căzut victime femei din întreaga lume, conform avocaţilor care au precizat într-o conferinţă de presă, organizată vineri la Londra, că unele dintre victime erau minore în momentul comiterii faptelor, „cu vârste de doar 15 – 16 ani”.

Avocatul Dean Armstrong KC a declarat pentru presă că a fost vorba despre „un eşec sistematic al responsabilităţii corporaţiei” şi a adăugat că „acest eşec este pe umerii Harrods”.

Echipa de avocaţi reprezintă şi femei care au fost angajate de Paris Ritz şi au fost deschise investigaţii „în toate entităţile în care a fost implicat”, inclusiv la clubul de fotbal Fulham.

Într-un comunicat, clubul Fulham a precizat că este „profund tulburat şi îngrijorat” cu privire la acest caz şi că a iniţiat „un proces pentru a afla dacă a fost afectat şi cineva de la club”.

Avocatul Dean Armstrong a declarat că „ar fi binevenite” compensaţiile de la Harrods pentru femeile care au susţinut că au fost abuzate sexual de Al-Fayed, dar a adăugat: „Nu vom accepta însă nicio sugestie că suntem doar interesaţi de bani”.

„Al-Fayed, prădătorul de la Harrods”

Echipa de avocaţi a apărut şi în documentarul BBC intitulat „Al-Fayed: Predator At Harrods” (Al-Fayed, prădătorul de la Harrods), în care mai mult de 20 de angajate ale lanţului de magazine au făcut dezvăluiri, în cadrul unei investigaţii jurnalistice speciale, în care l-au acuzat pe fostul proprietar de comiterea unor forme de agresiuni sexuale şi violenţe fizice la proprietăţi ale sale din Londra şi Paris.

În cadrul conferinţei de presă organizate vineri, avocatul Armstrong a precizat că „nu a întâlnit niciodată un caz atât de îngrozitor ca acesta”.

„Acest caz combină unele dintre cele mai oribile elemente ale cazurilor lui Jimmy Savile, Jeffrey Epstein şi Harvey Weinstein. Savile pentru că în acest caz, ca şi în al lui, instituţia ştia despre acest comportament. Epstein pentru că în acel caz, ca şi în acesta, exista un sistem prin care i se procurau femei şi fete, pentru că aşa cum ştiţi unele dintre victime erau foarte tinere. Şi Weinstein, pentru că era o persoană aflată chiar în vârful unei organizaţii şi care comitea un abuz de putere”.

„Vom spune deschis, Mohamed Al-Fayed a fost un monstru, un monstru care a putut acţiona datorită unui sistem înfiinţat şi pus în aplicare la Harrods”, a subliniat el.

Dean Armstrong a mai precizat că 37 dintre femeile care-l acuză pe Al-Fayed au contactat echipa legală din care face parte pentru a fi reprezentate şi a adăugat că „sunt în proces de a reprezenta şi alte multe victime”.

„Unul dintre cele mai grave cazuri de exploatare sexuală într-o corporaţie”

La conferinţa de presă a participat şi una dintre presupusele victime ale lui Al-Fayed, care s-a prezentat sub numele Natacha şi a declarat că „frica insuflată a paralizat-o”.

„La acele întâlniri private se întâmpla mai mult decât un sărut forţat, cu mâinile lui care îţi cuprindeau faţa şi o trăgeau spre buzele lui sau te trăgeau jos, în poala lui, unde mâinile lui erau libere să exploreze orice parte a corpului tău ar fi dorit”.

„Aceste incidente durau câteva secunde, dar frica pe care mi-a insufla mă paraliza. Al-Fayed trecea peste aceste momente ca şi când nici nu s-ar fi întâmplat, dar mi se aducea mereu aminte să nu vorbesc cu nimeni despre ele”, a povestit Natacha.

„Fără să ştiu, am păşit în vizuina leului, ascunsă sub straturi de înşelăciuni, minciuni, manipulare, umilinţe şi grosolane abuzuri sexuale”, a adăugat ea.

Avocata americană Gloria Allred a descris compania Harrods sub conducerea lui Al-Fayed ca pe „un mediu toxic, nesigur şi abuziv”. Ea a mai precizat în conferinţa de presă că acuzaţiile împotriva lui Al-Fayed includ viol în serie, tentativă de viol, violenţe sexuale şi abuz sexual al unor minori.

„Erau implicaţi medici care desfăşurau controale ginecologice invazive ca o condiţie pentru angajare pentru unele dintre femeile pe care Mohamed Al Fayed dorea să le abuzeze sexual. Acuzaţiile includ şi dezvăluirea rezultatelor acestor controale lui Mohamed Al-Fayed”.

Avocatul Bruce Drummond a declarat în conferinţa de presă că firma Harrods „trebuie să accepte responsabilitatea pentru suferinţele acestor femei”.

„Acesta este unul dintre cele mai grave cazuri de exploatare sexuală într-o corporaţie pe care cu siguranţă că eu şi poate că întreaga lume l-a cunoscut. A fost absolut îngrozitor şi nu pot accentua acest cuvânt suficient de mult”.

Al-Fayed a mai fost anchetat pentru viol și agresiuni sexuale

Mohamed Al-Fayed a mai fost acuzat de agresiuni sexuale şi de viol, dar ancheta deschisă de poliţie în 2015 s-a încheiat fără a fi pus sub acuzare.

Compania Harrods s-a declarat anterior „complet îngrozită” de aceste acuzaţii de abuz şi a anunţat că a deschis o pagină web pe care fostele angajate care au acuzaţii la adresa lui Mohamed Al-Fayed să poată spune ce au păţit.

Mohamed Al-Fayed, născut la 27 ianuarie 1929 într-o suburbie modestă a Alexandriei, în Egipt, a petrecut o mare parte a vieţii în Marea Britanie, unde a devenit proprietarul lanţului de magazine de lux Harrods în 1985 şi al clubului de fotbal Fulham FC, între 1997 şi 2013. El a fost tatăl prietenului intim al prinţesei Diana, Dodi, care a murit alături de prinţesă în tragicul accident de automobil produs la Paris la 31 august 1997.

Şeful interimar al Secret Service, Ronald Rowe, a recunoscut vineri existenţa unor „deficienţe” din partea acestui serviciu, responsabil cu protejarea personalităţilor politice americane de rang înalt, în timpul tentativei de asasinat eşuate asupra lui Donald Trump din 13 iulie, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Ancheta internă „a constatat deficienţe în planificarea anticipată şi implementarea acesteia de către Secret Service”, a declarat Rowe într-o conferinţă de presă.

„Dacă unii dintre membrii echipei de urmărire au fost foarte conştiincioşi, alţii au fost neglijenţi”, a precizat el, referindu-se la viitoare sancţiuni. El o înlocuieşte pe Kimberly Cheatle care şi-a dat demisia pe 23 iulie, după ce şi-a recunoscut responsabilitatea în „cel mai important eşec operaţional al Secret Service din ultimele decenii”.

Ronald Rowe a citat „o lipsă de claritate” din partea Secret Service în schimburile sale cu poliţia locală şi aşteptările sale de la aceasta, precum şi lacune în transmiterea de informaţii.

Poliţia federală americană FBI a anunţat duminică după-amiază că investighează „o presupusă tentativă de asasinat” care l-a vizat din nou pe Donald Trump, candidatul republican fiind „în siguranţă” şi un suspect fiind arestat.

Într-un context de campanie prezidenţială deosebit de tensionată, cu aproximativ 50 de zile înainte de alegerile din 5 noiembrie, fostul preşedinte, care se afla la clubul său de golf din Florida, este „în siguranţă după ce au fost semnalate focuri de armă în vecinătatea sa”, a declarat Steven Cheung, director de comunicare pentru campania lui.

Pe 13 iulie, fostul preşedinte (2017-2021) care aspiră să revină la Casa Albă a fost rănit la ureche de focuri de armă care au făcut un mort şi doi răniţi în rândul participanţilor la un miting în Pennsylvania, unul dintre cele şase sau şapte state-cheie ale alegerilor prezidenţiale, în nord-estul ţării.

Imaginile lui Donald Trump, cu sângele curgând pe faţă şi cu pumnul ridicat, au făcut înconjurul lumii şi au bulversat campania pentru alegerile din 5 noiembrie.

Statele Unite pregătesc un pachet de ajutor militar pentru Ucraine de 375.000.000 dolari, după mai multe luni în care ajutoarele trimise au avut valori mai reduse, au declarat doi oficiali americani pentru Reuters.

Ultimul pachet va veni într-un moment crucial în război, în care Rusia bombardează infrastructura energetică a Ucrainei înaintea lunilor de iarnă.

Anunțul oficial privind pachetul de asistență militară se va face, cel mai probabil, în cursul săptămânii viitoare. Armata ucraineană va primi vase de patrulare, muniție pentru bateriile de lansatoare de rachete HIMARS, piese de schimb ș.a. Este posibil ca mărimea și conținutul pachetului de asistență să se modifice în zilele următoare.

Din luna mai, SUA nu a trimis pachete de asistență în valoare mai mare de 275.000.000 dolari, prin utilizarea unui mecanism intitulat Presidential Drawdown Authority (PDA).

PDA permite președintelui SUA să ia din stocurile armatei americane pentru a ajuta aliații aflați în situații de urgență. În august, când Ucraina derula ofensiva în Kursk, dar concomitent pierdea teritorii în estul țării, SUA au trimis două pachete de asistență, fiecare de 125.000.000 dolari.

Liderii pro-ucraineni din Congres și administrația președintelui Joe Biden vor să obțină prelungirea cu încă un an a mecanismului PDA, cu o valoare de 5,5 miliarde de dolari.

Curtea Supremă a SUA a respins vineri restabilirea Partidului Verzilor pe buletinele de vot în statul Nevada pentru alegerile din 5 noiembrie, democraţii candidatei Kamala Harris reuşind astfel să o împiedice pe candidata respectivului partid, Jill Stein, să participe la scrutin în acest stat-cheie, scrie Agerpres.

Instanţa supremă a menţinut astfel hotărârea Curţii Supreme din Nevada, care a invalidat participarea Partidului Verzilor în alegeri din cauza folosirii unui formular necorespunzător în colectarea semnăturilor necesare pentru depunerea candidaturii, sesizarea acestei nereguli fiind făcută de Partidul Democrat.

Totuşi, în hotărârea emisă în primă instanţă de un judecător din Nevada, acesta a respins plângerea Partidului Democrat, el apreciind că, deşi era incorect, formularul folosit pentru colectarea semnăturilor electorale era conform legislaţiei acestui stat. Însă democraţii au făcut recurs şi au avut câştig de cauză în instanţele superioare.

Nevada se numără printre cele câteva state cheie unde rezultatul votului poate tranşa la nivel naţional pe 5 noiembrie competiţia între democrata Kamala Harris şi republicanul Donald Trump.

Democraţii se temeau că în Nevada, unde sondajele relevă o cursă strânsă între Harris şi Trump, candidata Verzilor ar fi fost votată mai degrabă de simpatizanţii candidatei lor decât de cei ai candidatului republican, ceea ce ar fi înclinat balanţa în favoarea acestuia din urmă, care cu electorii câştigaţi în Nevada ar fi putut obţine un avantaj potenţial decisiv la nivel naţional.

Guvernul Serbiei a aprobat vineri reintroducerea serviciului militar obligatoriu, desfiinţat în urmă cu 15 ani, a declarat preşedintele Aleksandar Vucic, informează Reuters, preluată de Agerpres.

Şeful statului a apreciat decizia ca pe un pas important pentru creşterea capacităţii de apărare a ţării. Cabinetul a comunicat că va alcătui un grup de lucru pentru lansarea procesului.

Unul din obiective este ca toţi bărbaţii să satisfacă un stagiu de instruire de 60 de zile şi să participe la exerciţii militare timp de 15 zile. Pentru femei, serviciul va fi pe bază de voluntariat. Reuters consemnează că unii experţi militari au criticat planul, arătând că va fi costisitor, iar un stagiu militar scurt va contribui în mică măsură la capacitatea de apărare naţională.

Forţele armate sârbe au devenit complet profesioniste în 2011, însă agenţia citată menţionează că sunt în continuare prost plătite şi echipate. Serbia, candidată la Uniunea Europeană, a menţinut serviciul militar voluntar şi unităţi de rezervişti.

Ţara rămâne neutră, dar s-a alăturat în 2006 programului NATO Parteneriatul pentru Pace, iar în 2015 a semnat Planul de Acţiune pentru Parteneriat Individual, cel mai înalt nivel de cooperare cu alianţa al statelor care nu intenţionează să adere la aceasta.

„Nu intenţionăm să atacăm pe nimeni, dar vrem să îi respingem pe cei care ne ameninţă”, a declarat Vucic săptămâna trecută, când a semnat un acord pentru reintroducerea recrutării.

Croaţia vecină, care a făcut parte alături de Serbia din fosta Iugoslavie, a luat recent o măsură similară: ministrul apărării a anunţat luna aceasta că de la 1 ianuarie 2025 se va reveni la recrutarea obligatorie, suspendată din 2008.

După destrămarea statului iugoslav în deceniul 1990, relaţiile între Belgrad şi Zagreb au rămas reci. Ambele state continuă să achiziţioneze armament modern, unii experţi apreciind chiar că este vorba de o cursă a înarmării.

O persoană neavizată care ar ajunge în aceste zile în Republica Moldova ar putea crede că această țară este în pragul războiului cu Rusia. Mulți dintre contracandidații Maiei Sandu la alegerile prezidențiale, aflați în campanie, se folosesc de conflictul din țara vecină, Ucraina, pentru a câștiga capital electoral.

• „Nu e doar propaganda Kremlinului, unii chiar așa gândesc”, spune pentru HotNews analistul politic de la Chișinău, Ion Tăbârță. 

Republica Moldova este în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale, care vor avea loc pe 20 octombrie 2024. Președinta în funcție, Maia Sandu, are cele mai mari șanse la un nou mandat, potrivit sondajelor, cu peste 27 % din voturi, la mare distanță de ceilalți candidați. 

Maia Sandu a condamnat ferm agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, ceea ce i-a determinat pe ceilalți candidați să profite de acest lucru și să-și facă campanie agitând spectrul războiului la care i-a fi expus președinta în funcție pe locuitorii țării. 

HotNews a selectat câteva dintre mesajele transmise de aspiranții la funcția de președinte al Republicii Moldovei și care se centrează în jurul unui conflict iminent și pe nevoia de a fi prieteni cu Rusia.

O fostă procuroare anticorupție, un porumbel alb și un mesaj fără echivoc: „Mâine va fi război”

Victoria Furtună este o fostă procuroare anticorupție care și-a anunțat candidatura independentă la președinția țării. Într-un clip filmat în regiunea transnistreană, fosta magistrată apare cu un porumbel alb în mână și vorbește despre cum nu poate promite oamenilor că Republica Moldova va deveni mai bogată și mai puternică pentru că, „în situația în care se află țara, această promisiune ar fi dovadă de indecență”:

„Se pare că acum avem nevoie de foarte puțin: să știm că mâine nu va fi mai rău. Dar credeți că Guvernul vrea să ne surprindă și data această? Vă spun eu. 

Am aflat că al doilea mandat al Maiei Sandu va începe cu un război. Al doilea front în Transnistria. Război împotriva păcii este în pregătire activă. Tot ajutorul străin în bani, cadre, arme, tehnică pe parcursul ultimilor doi ani a fost doar pregătirea evenimentelor din toamna care vine. 

Vreau să ne oprim acum. Să tăcem și să rostim cu vocea tare aceste cuvinte: „Mâine va fi război”. Vreau să auzim cum sună aceste cuvinte. Apoi să ne întrebăm: „Suntem pregătiți? Suntem oare noi pregătiți să ne îmbrăcăm fiii și fiicele în uniformă și să-i trimitem la moarte?”, a declarat Victoria Furtună.

Fosta bașcană a Găgăuziei: „Noi repetăm scenariul care a fost în Ucraina”

Irina Vlah, care a fost guvernatoare (bașcană) a regiunii găgăuze între 2015 și 2023, a depus recent semnăturile pentru a fi înregistrată candidat independent la alegerile prezidențiale. Într-o emisiune tv de pe 3 septembrie, Vlah a criticat investițiile în apărare făcute recent de Republica Moldova și spune că „se repetă scenariul Ucrainei”. 

„Bugetul Ministerului Apărării a fost majorat de trei ori. Noi vedem că Guvernul a cumpărat radare. Un radar costă 270 de milioane de lei (n.r.- moldovenești, ceea ce înseamnă 13,8 milioane euro) . Noi vedem că aici, în Republica Moldova se deschid misiuni străine. (…) Noi vedem riscurile care sunt și oamenii spun că noi repetăm scenariu care a fost în Ucraina, în țara vecină. Am auzit aceste lucruri și noi acum lucrăm, promovăm pace”, a declarat Irina Vlah. 

Omul lui Șor acuză tot „militarizarea care poate aduce conflictul pe teritoriul Moldovei”

Vasile Bolea este liderul Blocului electoral „Pobeda”, cunoscut ca fiind afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, aflat la Moscova. Deși grupul de inițiativă care-i suspine candidatura nu a fost înregistrat încă, Bolea și-a anunțat candidatura la președinție.

Acesta a postat pe Telegram că „în ultima perioadă, guvernul de la Chișinău, sub conducerea președintei Maia Sandu, a adoptat o direcție politică ce vizează militarizarea țării”.  

„Observăm cum bugetul alocat apărării s-a dublat, iar achiziția de armament a crescut semnificativ. De asemenea, forțele armate naționale sunt antrenate constant, participând la diverse exerciții militare, atât pe plan intern, cât și în colaborare cu soldați NATO.

 Întrebarea care se ridică este dacă aceste măsuri reprezintă o pregătire pentru soluționarea militară a conflictului transnistrean.   

(…)

Trebuie să ne amintim că Republica Moldova este un stat neutru. În loc să consolidăm acest statut și să asigurăm recunoașterea sa la nivel internațional, guvernul actual pare să îndrepte țara către o cursă a înarmării. Această militarizare riscă să aducă pericolul unui conflict pe teritoriul nostru”, a declarat Vasile Bolea. 

Fost prim-ministru al Moldovei: „Nu ne interesează (ce face Rusia acum în Ucraina), nu cu noi face”

Un alt politician care și-a anunțat candidatura la prezidențiale este fostul prim-ministru Vasile Tarlev. Acesta a susținut, într-o emisiune tv, reluarea relațiilor bune cu Rusia cu argumentul că „războiul din Ucraina nu este războiul nostru”. 

„- Noi cu Federația Rusă avem relații istorice, relații duhovnicești, noi avem relații de piața de desfacere, din Rusia putem cumpăra surse energetice mai ieftine. (…) Relații bune cu Federația Rusă noi trebuie să avem. 

– Chiar dacă Rusia face ceea ce face acum în Ucraina?

 – Nu ne interesează, nu cu noi face, noi nu suntem de acord, noi nu susținem război, nu susținem, dar noi avem interesul nostru național. Dacă dumneavoastră v-ați sfădit cu vecinul dumneavoastră de pe scară, nu e un temei ca să nu să-ți dau „Bună ziua”. Doi frați s-au sfădit.

– Dar dacă eu am atacat vecinul și ucid copiii acolo, dumneavoastră mă salutați?

– Eu nu sunt judecător. Da, ca om eu să vă dau “Bună ziua”. Ce aveți între dumneavoastră, clarificați-vă, dragii mei. Când era bine și vă pupați, pe mine nu mă întrebați, așa-i?”, a declarat Vasile Tarlev.

Jurnalista Natalia Morari: „Nu trebuie să hămăi acolo unde nu trebuie”

Printre cei care și-au anunțat candidatura la prezidențialele din Republica Moldova se numără și cunoscuta jurnalistă Natalia Morari care a lucrat, printre altele, la Publika TV și TV8. Aceasta s-a declarat împotriva alăturării Republicii Moldova la sancțiunile internaționale împotriva Rusiei:

„E normal să ai relații normale cu toți, bazate pe interes economic. Pur și simplu nu hămăi unde nu trebuie, nu participi unde nu trebuie, ești prea mic pentru asta. Lasă-i pe cei mari să se înțeleagă între ei. Mâine-poimâine va veni momentul în care se vor așeza și se vor înțelege. Și noi ce vom face după tot țipatul acesta?”, a spus Morari într-o emisiune tv.

Analist politic de la Chișinău: „Unii fac parte din jocul Kremlinului, alții chiar așa gândesc”

Analistul politic de la Chișinău Ion Tăbârță susține că, în mare parte, asemenea declarații fac parte dintr-o strategie bine gândită la Kremlin, dar admite și faptul că unii candidați chiar își exprimă propriul punct de vedere. 

„Poate unii dintre candidați nici nu realizează că fac parte dintr-un puzzle mai larg creat de anumiți geostrategi de la Moscova. Multora li se sugerează ce mesaje să promoveze, ce curente mediatice să creeze, sunt dirijați de anumite forțe din umbră. 

Unii o fac mai direct, alții o fac mai indirect, sau când la unii vin anumite surse financiare și li se cere să promoveze anumite mesaje – asta este cert. Unii, poate fac asta din anumite viziuni proprii”,  a declarat Ion Tăbârță, pentru HotNews.

Pe de altă parte, expertul remarcă și faptul că frica de război este una mare în Republica Moldova și atunci este normal ca unii candidați să încerce să amplifice anumite temeri. 

„Aici mai este și jocul specialiștilor în PR politic: de multe ori, mediatic, propagandistic, anumite mesaje sunt combătute prin alte, când cineva vine cu anumite mesaje, celălalt vine practic cu un mesaj similar. 

Ori noi știm foarte bine că actuala guvernare, actualul președinte Maia Sandu susține Ucraina, a luat partea Ucrainei în acea luptă contra agresiunii rusești. Scenariul unei narațiuni propagandiste de război este acela că „Maia Sandu ne duce în război”. Atunci apare acest candidat, cu acest „hulub al păcii” și o învinuiește pe Maia Sandu”, a mai punctat expertul. 

În luna mai a acestui an, Republica Moldova a semnat un parteneriat de securitate și apărare cu UE. De asemenea mai multe țări europene, Germania, Franța, Polonia, au promis sprijin forțelor militare moldovenești.