Norvegia îşi va asuma responsabilitatea în cadrul NATO de a apăra spaţiul aerian al aeroportului Rzeszow din Polonia şi în acest scop va trimite 100 de soldaţi, sisteme de apărare antiaeriană şi avioane de vânătoare F-35, a anunţat luni ministrul apărării norvegian Bjorn Arild Gram, potrivit DPA.

Aeroportul Rzeszow, situat la aproximativ 100 de kilometri de frontiera cu Ucraina, joacă un rol central în transportul de bunuri militare. Diverse ţări aliate asigură cu schimbul protecţia aeriană a Poloniei, a afirmat ministrul norvegian într-o declaraţie.

”Aeroportul este important şi pentru eforturile de evacuare militară de care se ocupă Norvegia”, a adăugat Gram.

În următoarele zile vor fi trimise în Polonia sisteme de apărare antiaeriană NASAMS, militari şi avioane de vânătoare. Misiunea norvegiană, care va opera în spaţiul aerian polonez, va dura până la Paşti anul viitor.

În prezent la Rzeszow sunt staţionaţi soldaţi americani, iar aeroportul este protejat de unităţi de apărare antiaeriană americane Patriot. De asemenea, Germania a anunţat săptămâna trecută că va reloca sisteme Patriot către sud-estul Poloniei la începutul anului viitor.

Ministrul apărării polonez Wladyslaw Kosiniak-Kamysz a mulţumit Norvegiei într-o postare pe platforma X: ”Începând din decembrie, securitatea frontierelor noastre va fi consolidată. Patru avioane norvegiene F-35 şi sistemele lor de apărare ne vor proteja spaţiul şi flancul estic al NATO. Multe mulţumiri aliaţilor noştri din Norvegia!”.

Polonia este un aliat militar şi politic semnificativ al Ucrainei, care este atacată de trupele ruse de peste doi ani şi jumătate. Ţara joacă un rol esenţial ca centru logistic pentru ajutorul militar occidental acordat Kievului.

Elena Lasconi caută cu disperare sprijin pentru a întoarce soarta alegerilor, după ce sondajele au arătat că ne îndreptăm spre un tur II al prezidențialelor în care Călin Georgescu este favorit.

Potrivit unor surse politice, Elena Lasconi și Marcel Ciolacu urmează să se întâlnească în cursul zilei de azi. Cei doi au vorbit la telefon și au stabilit să continue discuțiile față în față, precizează surse politice pentru stiripesurse.ro.

PSD a refuzat să se poziționeze

„Românii trebuie să decidă singuri ceea ce e mai bine pentru ei”, declară Marcel Ciolacu, în privința alegerilor prezidențiale din 8 decembrie, evitând să facă o recomandare în numele PSD.

„Indiferent ce voi spune eu, ce va spune un președinte de Consiliul Județean PSD, un primar al Partidului Social-Democrat sau un membru de partid, oamenii vor decide singuri ce este mai bine pentru România pe data de 8 decembrie”, afirmă Ciolacu.

Liderul social-democrat a spus că este un moment foarte dificil și pentru PSD, dar mai ales pentru români.

Lasconi, apel public la PSD

Elena Lasconi spune că românii au decis duminică formarea unui guvern de uniune națională. Ea a anunțat că va începe discuții cu toate partidele democratice, primul pe listă fiind PSD.

„În momentul ăsta nu mai vorbim despre partide, politicieni sau candidați. Vorbim doar despre România”, a declarat Lasconi.

„Oamenii au decis duminică. Trebuie să facă parte (din guvern – n.r.) PSD, trebuie să facă parte PNL, trebuie să facă parte USR și UDMR”, a adăugat Lasconi.

Despre discuțiile cu PSD, Lasconi spune că va face ea primul pas: „Nu am orgolii. Aici este vorba despre viitorul României, despre viitorul copiilor noștri. Este vorba dacă mai vedem sau nu copiii și nepoții plecați la muncă în străinătate”.

„Mâine sper să avem discuții cu PSD. Dar vreau să-i atrag atenția domnului Ciolacu că în momentul ăsta, atât de important și de critic pentru viitorul României, noi nu avem nevoie de liant. Avem nevoie de oameni de stat care să își asume drumul democratic pro-european și pro-NATO al României”, afirmă președintele USR.

Președintele ales al SUA, Donald Trump, a anunțat luni, că va împiedica gigantul japonez al oțelului Nippon Steel să achiziționeze compania americană US Steel. Trump a mai promis că va consolida compania americană. Decizia este legată de politica sa protecționistă.

Preluarea a fost anunțată în decembrie 2023 și s-ar putea face pentru suma de 14,9 miliarde de dolari, potrivit Le Figaro.

„Sunt complet împotriva ideii ca US Steel, cândva mare și puternică, să fie cumpărată de o companie străină, în acest caz de Nippon Steel din Japonia. Printr-o serie de stimulente fiscale și tarife, vom readuce US Steel la măreție și putere și se va întâmpla RAPID! În calitate de președinte, voi bloca acest acord”, a scris republicanul Donald Trump pe rețeaua sa Truth Social.

Reprezentanții companiei se tem că dacă japonezii renunță la preluare, US Steel va fi obligată să abandoneze investițiile masive de pe mai multe șantiere, ceea ce ar putea duce la închiderea unor unități. Sindicatul, însă, se opune tranzacției de teama perturbărilor sociale, chiar dacă grupul japonez s-a angajat să mențină locurile de muncă.

În noiembrie, Nippon Steel a anunțat că intenționează să finalizeze achiziția până la sfârșitul anului, înainte ca Joe Biden să părăsească Casa Albă. Donald Trumo își va prelua mandatul pe 20 ianuarie.

Cunoscutul istoric de artă şi curator Doina Lemny şi scriitorii Gellu Dorian şi Bogdan-Alexandru Stănescu se numără printre laureaţii Premiilor Academiei Române pentru anul 2022, care vor fi decernate, miercuri, în aula prestigiosului for.

Premiile se acordă, conform regulamentului, în cadrul celor 14 secţii ştiinţifice ale Academiei Române.

Printre premiile acordate la această ediţie se numără:

* La secţiunea Filologie şi Literatură – Premiul „Ion Creangă” a revenit prozatorului şi poetului Bogdan-Alexandru Stănescu, eseist, traducător şi editor, pentru romanul „Abraxas”, Premiul „Titu Maiorescu” a fost acordat criticului literar, romancierului şi eseistului Adriana Babeţi, pentru lucrarea „Dicţionarul romanului central-european din secolul XX”, iar Premiul „Mihai Eminescu” lui Andrei Novac pentru volumul de versuri „Lumea ta/Carnea mea/Oasele noastre”.

* La secţiunea Istoria artei, Premiul „George Oprescu” a fost acordat Doinei Lemny (Franţa), pentru lucrarea: „Brâncuşi, la chose vraie”, şi lui Radu Popica pentru „Centrul artistic Braşov de la origini până în contemporaneitate. Artele plastice (sec. XV-XX)”, iar la secţiunea Artă plastică, Premiul „Ion Andreescu” a revenit pictorului Tudor Zbârnea (Republica Moldova), pentru expoziţia „Călătorie spre centrul fiinţei. Ecourile arhetipului” (Muzeul Naţional de Artă al României). La Creaţie muzicală, cu Premiul „George Enescu” a fost recompensat compozitorul Alexandru-Ştefan Murariu, pentru lucrarea „Espaces VIII”, iar la Muzicologie, Premiul „Ciprian Porumbescu” – Florinelei Popa, pentru lucrarea „Muzică şi ideologii în secolul 20”.

* La Ştiinţe Istorice şi Arheologie Premiul „Vasile Pârvan” a fost acordat lui Emil-Alexandru Berzovan pentru lucrarea „At the Borders of the Great Steppe. Late Iron Age Hillforts between the Eastern Carpathians and Prut (5th-3rd centuries BC)”, Premiul „Dimitre Onciul” – Valeriu Sîrbu şi Francisc-Cristian Schuster pentru „Necropolele preistorice de la Brăiliţa, în zona Dunării de jos. O nouă abordare”, Premiul „George Bariţiu” – Marian-Ionuţ Hariuc pentru lucrarea „Andrei Oţetea. Un spirit al Sorbonei în România secolului XX”, Premiul „Nicolae Iorga” – Daniela-Veronica Marcu-Istrate pentru „Church Archaeology in Transylvania (ca.950 to ca.1450)”, Premiul „A.D. Xenopol” – Ion Ursu (Republica Moldova) pentru lucrarea „Populaţiile turanice din spaţiul est-carpatic în secolele X-XIV”, Premiul „Mihail Kogălniceanu” – Tudor-Augustin-Valeriu Dinu, pentru „Revoluţia Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei şi Ţării Româneşti”, iar Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” – Gabriel-Florin Moisa, Cristian Culiciu, pentru lucrarea „Memoria Bihorului. Dimensiuni cotidiene”.

În cadrul evenimentului, Academia Română va acorda Diploma „Meritul Academic” – istoricului Alex Mihai Stoenescu, pentru activitatea prodigioasă desfăşurată în domeniul istoriei şi Diploma „Distincţia Culturală” – profesorului Moshe Groper, pentru rodnica activitate în domeniul activităţilor culturale, educative şi de integrare a comunităţilor etnice, relatează Agerpres.

La această ediţie nu au fost acordate Premiul „Grigore C. Moisil”, Premiul „Spiru Haret”, Premiul „Dimitrie Pompeiu”, Premiul „Petre Sergescu”, Premiul „Horia Hulubei”, Premiul „Costin D. Neniţescu”, Premiul „Aurel Vlaicu”, Premiul „Henri Coandă”, Premiul „Anghel Saligny”, Premiul „Gheorghe Marinescu”, Premiul „Ştefan S. Nicolau”, Premiul „Victor Slăvescu”, Premiul „Nicolas Georgescu Roegen”, Premiul „Simion Florea Marian”, Premiul „Duiliu Marcu”, Premiul „Aristizza Romanescu”, Premiul „Tudor Tănăsescu”.

Lista completă a Premiilor Academiei pentru anul 2022 poate fi consultată pe site-ul instituţiei.

Un tânăr de 28 de ani a fost arestat preventiv după ce polițiștii de frontieră au descoperit în mașina sa peste 2,5 kilograme de cocaină. Drogurile erau ascunse în caroseria autoturismului cu care bărbatul încerca să intre în România prin vama Borș.

Captura a avut loc în seara de 30 noiembrie, când bărbatul a fost prins în flagrant la granița cu Ungaria.

Procurorii DIICOT Oradea l-au reținut pentru 24 de ore, iar duminică un judecător de la Tribunalul Bihor a decis arestarea sa preventivă pentru 30 de zile.

Suspectul este acuzat de trafic internațional de droguri de mare risc și trafic de droguri de mare risc.

Potrivit anchetatorilor, cocaina descoperită era destinată vânzării.

Un număr de 14 persoane au fost salvate, în ultimele 24 de ore, de către salvamontişti, mai mult de jumătate dintre acestea fiind transportate la spital, anunţă, marţi, Salvamont România.

În ultimele 24 de ore, la Dispeceratul Naţional s-au primit 14 apeluri prin care se solicita intervenţia de urgenţă a salvamontiştilor, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Salvamont.

Cele mai multe solicitări, în număr de zece, au fost pentru Salvamont Sinaia, urmat de Salvamont Sibiu, cu trei apeluri, şi Salvamont Lupeni, cu unul.

„În cazul acestor intervenţii au fost salvate 14 persoane. Dintre acestea, opt au fost predate serviciului de ambulanţă sau SMURD pentru transport la spital. S-au primit şi 20 de apeluri prin care se solicitau sfaturi şi informaţii despre diferite trasee turistice din zona montană”, menţionează reprezentanţii Salvamont.