Europarlamentarul Rareș Bogdan a susținut un discurs în plenul Parlamentului European, atrăgând atenția asupra schimbărilor necesare pentru ca Uniunea Europeană să rămână competitivă în contextul geopolitic actual. Discursul său, marcat de critici față de anumite politici europene, a subliniat importanța unei colaborări strânse cu Statele Unite ale Americii pentru a contracara influența crescătoare a binomului China-Rusia.

„Am intrat într-o nouă eră. Cine nu înțȃlege dispare”, a declarat Rareș Bogdan, referindu-se la nevoia de adaptare rapidă în fața provocărilor globale. Europarlamentarul a evidențiat abordarea directă a fostului președinte american Donald Trump, care prioritiza economia națională și cheltuielile militare, punând în plan secundar probleme precum migrația sau schimbările climatice.

Rareș Bogdan a criticat politicile europene actuale, susținând că acestea au neglijat interesele economice fundamentale în favoarea unor inițiative percepute drept excesive: „Noi, europenii, am uitat prea mult de locurile de muncă și problemele fermierilor în favoarea unui Green Deal plin de absurdități și a unui politically correctness dus la chestiuni inimaginabile”.

Europarlamentarul a adus în discuție impactul deschiderii granițelor și al politicilor sociale generoase asupra competitivității europene, avertizând că aceste decizii pot conduce la falimentul fermierilor și la vulnerabilități în sectoare economice strategice, cum ar fi industria auto.

De asemenea, Rareș Bogdan a punctat importanța unui parteneriat transatlantic solid: „Să discutăm cu noua administrație un plan și să nu părăsim masa negocierilor decât atunci când UE și SUA vor pricepe că doar unite fac față rușilor și chinezilor”.

Apel la consolidarea rolului României în context european

Rareș Bogdan a subliniat poziția strategică a României în acest context global: „România este o țară profund creștină, cu rezerve naturale enorme și foarte multă minte”. El a sugerat că România poate juca un rol crucial în consolidarea relațiilor transatlantice și în promovarea valorilor europene, beneficiind de resursele naturale și de potențialul intelectual al populației sale.

Închizând discursul, europarlamentarul a transmis un mesaj de unitate și optimism: „God bless America, Europa și ROMÂNIA!”.

Vești bune pentru toate start-up-urile și tinerii antreprenori din Italia care se concentrează de câțiva ani pe făina de insecte. Comisia Europeană a autorizat introducerea pe piață a pulberii de larve întregi de Tenebrio molitor, un gândac aparținând familiei Tenebrioni, pe care îl știm puțin cu toţii, dat fiind că este acea molie galbenă a făinii care își poate face apariția uneori în cămările noastre, scrie IL CORRIERE DELLA SERA, relatează Rador Radio România.

Pulberea luată de la aceste larve, tratată cu raze UV, a fost inclusă pe lista UE de „alimente noi”, adică acea categorie de ingrediente alimentare care în ultimii ani au apărut pe rafturile supermarketurilor și pe mesele celor care cred că pentru a ajuta o planetă care suferă, trebuie să trecem și printr-o industrie alimentară din ce în ce mai durabilă.

Regulamentul privind praful Tenebrio molitor va fi publicat acum în Jurnalul UE și după douăzeci de zile va intra în vigoare.

În text, se precizează însă, că, în următorii cinci ani, „numai compania franceză Nutri’Earth este autorizată să introducă pe piață noul aliment”. Însă nimic nu împiedică noi companii, inclusiv italiene, să obțină autorizație pentru acest nou aliment sau, alternativ, să încerce o colaborare cu Nutri’Earth.

Considerat candidatul perfect pentru producția industrială, datorită ratei ridicate de reproducere, Tenebrio molitor are emisii scăzute de gaze cu efect de seră, o amprentă redusă de apă și o utilizare redusă a terenului.

Ciclul de viață al acestei larve, deja folosită pe scară largă pentru hrana animalelor noastre de companie, este împărțit în patru etape: ou, larvă, pupă și adult. Larvele, care au o lungime cuprinsă între 2,5 și 3,5 centimetri, sunt cele folosite ca hrană.

Un „super aliment” foarte digerabil

Tenebrio molitor, de fapt, este format din 53% proteine, 28% grăsimi şi 6% fibre şi este bogat în vitamine esenţiale precum vitamina B1, care stimulează procesele metabolice şi îmbunătăţeşte funcţiile sistemului imunitar.

În plus, viermii galbeni de făină conțin mai mulți aminoacizi decât peștele, crustaceele, carnea de vită și cea de vițel.

Foto: arhivă / caracter ilustrativ.

Peste jumătate din tinerii din România vor să emigreze pentru mai mult de șase luni din țară, arată rezultatele unui sondaj publicate luni, 20 ianuarie. Aproape 19% din tineri au manifestat o dorință puternică de a trăi în altă țară.

Studiul pe tinerii din Europa de Sud-Est arată că motivele pentru care tinerii vor să plece din țara natală sunt mai ales economice, transmite Monitorul Social. În țara noastră, în jur de un sfert din tineri spun că vor un trai mai bun, o proporție similară caută salarii mai mari, 9% își doresc posibilități mai bune de angajare, iar 8% arată către educația mai bună. În final, 7% arată cu degetul spre nivelul de corupție sau clientelism din țară.

Studiul a fost realizat de Ipsos printr-un sondaj online la care au răspuns 8925 de tineri (14-29 de ani), reprezentativ pentru 12 țări din Sud-Estul Europei, printre care și România. În general, tinerii din aceste state arată o intenție de emigrare, fie ea temporară sau permanentă, ridicată.

Tinerii care își percep situația materială ca fiind mai precară sunt mai prezenți în rândul celor care vor să plece din țară.

În România, 57% dintre tinerii care spun că banii nu le ajung pentru nimic altceva în afară de facturi, mâncare și îmbrăcăminte exprimă o dorință puternică de emigrare. Prin contrast, doar 15% cei care spun că își permit tot ce au nevoie au o dorință puternică de a-și duce traiul în alt stat.

Atacantul ivorian Jonathan Bamba a semnat marţi un contract cu gruparea nord-americană Chicago Fire, părăsind astfel echipa spaniolă Celta Vigo, potrivit news.ro

„Chicago Fire FC anunţă achiziţionarea atacantului Jonathan Bamba ca jucător desemnat (un statut care oferă un salariu peste plafonul salarial) printr-un transfer de la Celta de Vigo”, scrie în comunicatul publicat marţi de clubul din MLS. Ivorianul în vârstă de 28 de ani a semnat până în 2027, cu o opţiune de prelungire pentru încă un an pe care clubul o poate activa. „Sunt foarte bucuros să mă alătur lui Chicago Fire într-un moment atât de important pentru club”, a spus Bamba.

Jonathan Bamba a evoluat în carieră pentru AS St Etienne, St Trond, Lille şi Celta Vigo, câştigând titlul în Ligue 1, cu Lille, în 2021. El este internaţional ivorian, având 10 meciuri şi un gol marcat pentru naţionala Coastei de Filde, alături de care a cucerit Cupa Africii pe Naţiuni în 2023.

Unul dintre copiii răniţi în accidentul rutier produs, marţi, pe drumul naţional DN 15B, în localitatea Stânca, a decedat la spital, fiind vorba de o fetiţă în vârstă de 4 ani, a informat Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Neamţ, potrivit Agerpres.

Mama acesteia, în vârstă de 22 ani, dar şi un alt minor, în vârstă de 11 ani, au fost răniţi şi sunt internaţi în spital.

„În urma verificărilor efectuate de poliţişti, s-a stabilit faptul că, în timp ce un bărbat în vârstă de 35 de ani, din judeţul Vaslui, conducea un ansamblu auto format din autoutilitară şi semiremorcă, pe DN 15B, din direcţia Târgu-Neamţ spre Pipirig, ar fi acroşat cu colţul încărcăturii un autoturism, condus de o tânără în vârstă de 21 ani, din Pipirig, care se deplasa din sensul opus. În urma evenimentului rutier, a rezultat rănirea conducătoarei auto şi a altor doi pasageri, cu vârste de 4, respectiv 11 ani, ambii din Pipirig, care au fost transportaţi la o unitate medicală. Din nefericire, a fost declarat decesul pasagerei de 4 ani”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Neamţ, inspectorul principal Ramona Ciofu.

Autotrenul transporta o încărcătură agabaritică şi era semnalizat corespunzător, având o maşină antemergător.

Ambii conducători auto au fost testaţi alcoolscopic, rezultatele fiind negative.

Poliţiştii continuă cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă.

Procurorii generali din 18 state americane au intentat marţi un proces pentru a bloca demersul preşedintelui Donald Trump de a pune capăt, după zeci de ani, politicii în materie de imigraţie cunoscute sub numele de „cetăţenie prin naştere”, care garantează cetăţenia copiilor născuţi în SUA indiferent de statutul părinţilor lor, relatează Associated Press.

Ordinul executiv de aproximativ 700 de cuvinte al lui Trump, emis la sfârşitul zilei de luni, în prima zi a celui de-al doilea său mandat, pune în practică o promisiune despre care a vorbit în timpul campaniei prezidenţiale. Dar dacă va reuşi este departe de a fi sigur în ceea ce va fi probabil o luptă juridică îndelungată cu privire la politicile în materie de imigraţie ale preşedintelui, notează AP, scrie  News.ro.

CE ESTE CETĂŢENIA PRIN NAŞTERE?

Cetăţenia prin naştere înseamnă că orice persoană născută în Statele Unite este cetăţean american, indiferent de statutul de imigrant al părinţilor săi. De exemplu, persoanele care se află în Statele Unite în baza unei vize de turist sau a altei vize sau care se află ilegal în ţară pot deveni părinţii unui cetăţean american, dacă se naşte aici copilul lor.

Acest sistem este în vigoare de zeci de ani şi este consfinţit prin cel de-al 14-lea amendament la Constituţie. Dar Trump şi aliaţii săi contestă interpretarea amendamentului şi spun că trebuie să existe standarde mai stricte pentru a deveni cetăţean.

CE SPUNE ORDINUL LUI TRUMP?

Ordinul executiv al lui Trump pune sub semnul întrebării faptul că cel de-al 14-lea amendament extinde automat cetăţenia la orice persoană născută în Statele Unite.

Al 14-lea amendament a luat naştere în urma Războiului Civil şi a fost ratificat în 1868. Acesta spune: „Toate persoanele născute sau naturalizate în Statele Unite şi supuse jurisdicţiei acestora sunt cetăţeni ai Statelor Unite şi ai statului în care locuiesc”.

Ordinul lui Trump exclude următoarele persoane de la cetăţenia automată: persoanele ale căror mame nu se aflau legal în Statele Unite şi ai căror taţi nu erau cetăţeni americani sau rezidenţi permanenţi legali; persoanele ale căror mame se aflau legal în ţară, dar temporar, şi ai căror taţi nu erau cetăţeni sau rezidenţi permanenţi legali. Ordinul interzice agenţiilor federale să recunoască cetăţenia persoanelor din aceste categorii. Aceasta intră în vigoare la 30 de zile începân de marţi, adică până la 19 februarie.

CARE ESTE ISTORIA ACESTEI PROBLEME?

Amendamentul 14 nu a garantat întotdeauna cetăţenia prin naştere tuturor persoanelor născute în SUA. Congresul nu a autorizat cetăţenia pentru toţi nativii americani născuţi în Statele Unite, de exemplu, până în 1924.

În 1898, Curtea Supremă a Statelor Unite a judecat un caz important privind cetăţenia prin naştere. Curtea a hotărât că Wong Kim Ark, născut în San Francisco din imigranţi chinezi, era cetăţean american deoarece s-a născut în ţară. După o călătorie în străinătate, guvernul federal i-a refuzat însă reîntoarcerea pe motiv că nu era cetăţean în temeiul Legii privind excluderea chinezilor.

Însă unii susţinători ai restricţiilor privind imigraţia au susţinut că, în timp ce acest caz se aplică în mod clar copiilor născuţi din părinţi care sunt amândoi imigranţi legali, este mai puţin clar dacă se aplică copiilor născuţi din părinţi fără statut legal.

REACŢIA LA ORDINUL LUI TRUMP

Optsprezece state, plus Districtul Columbia şi San Francisco au intentat procese în instanţa federală pentru a bloca ordinul lui Trump.

Procurorul general democrat din New Jersey, Matt Platkin, a declarat marţi că preşedinţii pot avea o autoritate largă, dar nu sunt regi. „Preşedintele nu poate, dintr-o lovitură de pix, să anihileze Amendamentul 14, punct”, a spus el.

Procurorul general al statului Connecticut, William Tong, cetăţean american prin drept de naştere şi primul procuror general chinezo-american ales din ţară, a declarat că procesul pentru el are o latură personală. „Al 14-lea amendament spune ceea ce înseamnă şi înseamnă ceea ce spune – dacă te naşti pe pământ american, eşti american. Punct. Punct şi de la capăt”, a spus el. „Nu există nicio dezbatere juridică legitimă pe această temă. Dar faptul că Trump se înşală amarnic nu îl va împiedica să provoace daune grave chiar acum familiilor americane precum a mea”, a comentat procurorul.

La scurt timp după ce Trump a semnat ordinul, şi grupurile pentru drepturile imigranţilor s-au adresat justiţiei pentru a-l opri. Filialele Uniunii Americane pentru Libertăţi Civile din New Hampshire, Maine şi Massachusetts, împreună cu alţi apărători ai drepturilor imigranţilor, au intentat o acţiune în instanţa federală din New Hampshire.

Plângerea cere instanţei să constate că ordinul este neconstituţional. Aceasta subliniază cazul unei femei identificate drept „Carmen”, care este însărcinată, dar nu este cetăţean. Procesul afirmă că aceasta locuieşte în Statele Unite de mai bine de 15 ani şi are o cerere de viză în aşteptare care ar putea duce la obţinerea unui statut permanent. Ea nu are niciun alt statut de imigrant, iar tatăl copilului pe care îl aşteaptă nu are nici el statut de imigrant. „Privarea copiilor de „comoara nepreţuită” a cetăţeniei este un prejudiciu grav”, se arată în plângere. „Li se refuză statutul de membru cu drepturi depline în societatea americană, la care au dreptul”, se spune în document.

Pe lângă New Jersey şi cele două oraşe, California, Massachusetts, Colorado, Connecticut, Delaware, Hawaii, Maine, Maryland, Michigan, Minnesota, Nevada, New Mexico, New York, Carolina de Nord, Rhode Island, Vermont şi Wisconsin s-au alăturat procesului pentru a opri ordinul.