Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Exporturile României ar putea trece, în acest an, de granița de 100 de miliarde de euro

Publicat

in

România are toate șansele să atingă, în acest an, granița de 100 de miliarde de euro la capitolul exporturi. Cele mai multe vor merge către Germania, Italia, Polonia, Slovacia, Republica Cehă şi Ungaria, arată o analiză realizată de Moneycorp România.

Potrivit datelor statistice, anunțate de INS, în primele cinci luni din acest an, exporturile firmelor românești au însumat 38,5 miliarde de euro, iar perspectivele arată că, la finele primului semestru, am putea ajunge la 50 de miliarde de euro.

Cele mai multe exporturi au fost cele de mașini și echipamente de transport (47,1%) și alte produse manufacturate (29,6%).

72,7% dintre exporturi au mers către țările Uniunii Europene, valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri fiind de 28 miliarde de euro.

În țările din afara Uniunii Europene, România a exportat bunuri și servicii de 10,537 miliarde de euro, reprezentând 72,7% din total exporturi.

,,Chiar dacă exporturile și-au temperat evoluția cu 2,9% față de primele cinci luni din anul trecut, tendința este una pozitivă și arată că economia s-a adaptat provocărilor generate de noile modificări fiscale și mai ales de inflație, cea mai mare din UE în acest an’’, afirmă Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.

„Evoluţia exporturilor româneşti va depinde, în principal, de modul în care principalii noştri parteneri comerciali din Europa, Germania, Italia şi Franţa vor depăși problemele generate de inflație, de restructurarea economiei în contextul efectelor războiului din Ucraina și a reconfigurării lanțurilor de producție și aprovizionare.

Premisele sunt încă în zona incertitudinii însă, având în vedere nouă politică economică pe care Bruxelles-ul își dorește să o pună în practică pentru relansarea economiei europene, perspectivele se anunță a fi pozitive”, a mai spus Cosmin Bucur.

Pentru România, spun experţii de la Moneycorp, următoarea perioadă va aduce o serie întreagă de oportunităţi în condiţiile în care, din punct de vedere al raportului preţ-calitate, produsele româneşti se află într-o zonă atractivă, de la materiale de construcţii la produse agroalimentare, textile şi maşini.

,,Dacia, principalul exportator al României, vine cu noi modele de automobile, la fel și Ford, industria software continuă să marcheze o evoluție pozitivă, iar exporturile de produse chimice se află pe plus. Restructurarea economică post-pandemică începe să își arate efectele pozitive, mare parte dintre firmele producătoare din România optimizându-și costurile și lansănd noi game de produse și servicii, adaptate noii realități economice’’, a mai spus managerul Moneycorp.

Produsele ,,Made in România’’

Principalele produse de export ale României au fost, în ultimul an, maşinile şi dispozitivele electrice, mijloacele de transport, mobilier, materiale de construcţii şi alte produse, produsele agroalimentare, produsele chimice şi mase plastice, produsele metalurgice, textile, confecţii, pielărie, încălţăminte şi produsele minerale.

În 2023, România a exportat de 93 de miliarde de euro (+1,3% față de anul anterior), însă perspectivele lui 2024, stimulate și de efectele inflației, indică atingerea bornei de 100 de miliarde de euro.

Principalele destinații ale exporturilor românești au fost Germania (21,3%), Italia (10,7%), Franța (6,8%), Ungaria (6,6%), Bulgaria (4,1%), Polonia (3,7%), Turcia (3,5%), Cehia (3,3%), Olanda (2,9%) și Marea Britanie (2,9%).

,,După ce anul trecut deficitul balanței comerciale s-a îmbunătățit cu 5,1 miliarde față de 2022 (-15,1%), la 28,9 miliarde euro, sperăm că trendul se va menține și în acest an. După primele cinci luni, asistăm, din păcate, la o creștere a deficitului balanţei comerciale (FOB/CIF) la 12,288 miliarde de euro, mai mare cu 1,230 miliarde de euro (+11,1%) față de perioada similară din 2024. Există însă șanse ca, pe fondul unei creșteri semnificative a exporturilor de produse agricole și mașini, în toamnă, datele privind deficitul să se îmbunătățească’’, arată analiza Moneycorp.

Potrivit analizei Moneycorp, evoluţia exporturilor româneşti va depinde, într-o măsură semnificativă, de modul în care autorităţile vor sprijini relansarea economiei.

„România are un potențial foarte mare în privința relocării activităților de producție, cu focus pe exporturi. Eforturile de extindere a autostrăzilor și a rețelei de cale ferată, alături de investițiile tot mai ample în parcurile logistice, fac din România o destinație interesantă pentru investitori.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3,230 miliarde de euro, în primele patru luni din acest an, în creştere cu 34,14% comparativ cu 2,408 miliarde de euro, în perioada similară din 2023, iar trendul este unul în continuare pozitiv, în pofida provocărilor generate de inflație și mai ales de cadrul fiscal instabil’’, arată analiza.

Potrivit unui studiu Frames, Romania are toate șansele să devină un adevărat hub regional în domeniul logistic, al producției și al serviciilor transfrontaliere, investițiile preconizate pentru anii următori depășind 10 miliarde de euro.

Cheia investițională o reprezintă dezvoltarea infrastructurii de parcuri industriale, cu oferte integrate de depozite, spații de producție, servicii, transport și conectivitate. Cele mai atractive zone investiționale sunt Portul Constanța, București/Ilfov și regiunea Centru.

,,Faptul că avem o economie pe plus, cu un curs valutar EUR/RON stabil, că nu avem turbulențe majore pe scena politică și că, din punct de vedere al siguranței, avem umbrela NATO, toate aceste elemente reprezintă un garant ca România este ,,open for business’’’, afirmă Cosmin Bucur.

Într-o Europă în care toate ţările vor concura pentru a atrage investiţii, România, cu un cost operaţional redus în comparaţie cu ţările din regiune, are şanse să reprezinte o destinaţie importantă pentru investitori, însă trebuie să facă mai mult pentru a atrage capitalul străin.

Dezvoltarea unor programe de stimulare a producţiei, cu fonduri UE sau de la bugetul de stat, este de natură să ofere un impuls semnificativ economiei, mai ales în sectorul IT&C, în contextul celei de-a patra revoluţii industriale, Industry 4.0, la care şi România va trebui să adere.

Digitalizarea, robotizarea şi noile tehnologii reprezintă un domeniu care trebuie să devină strategic pentru România, un domeniu cu potenţial excelent de export.

,,Este nevoie de un efort susţinut al mediului de afaceri şi al statului către o reconstrucţie economică pe baze sustenabile si predictibile, care să ofere o alternativă la importuri şi o ofertă competitivă la exporturi”, a declarat Cosmin Bucur, Managing Director al Moneycorp Romania.

Potrivit experţilor, într-un mediu valutar volatil şi a presiunilor economice generate de criză, mediul de afaceri trebuie să ia în calcul tot mai mult folosirea unor produse şi strategii de hedging.

„ În momente de criză şi incertitudine, cum este perioada pe care o traversăm acum, se observă o creştere a volatilităţii cursului de schimb pentru majoritatea perechilor valutare. Această volatilitate are efecte directe asupra marjei comerciale. Cred că orice companie îşi doreşte o diminuare a volatilităţii şi o creştere a predictibilităţii, cel puţin pe termen scurt şi mediu”, menţionează Sebastian Bacioiu, Head of Dealing al Moneycorp Romania.

Potrivit acestuia, cel mai de bază şi eficient produs de hedging (acoperirea riscului valutar) este tranzacţionarea la termen (Forward). Acesta presupune fixarea cursului de schimb la care o companie poate cumpăra sau vinde o valută la un moment viitor.

Diferenţa nivelului de dobândă, între euro/dolar/liră sterlină pe de o parte şi leu pe cealaltă parte, face ca un forward să fie foarte atrăgător în special pentru exportatori (companiile care vând valută şi cumpără lei) datorită unui nivel al cursului de schimb superior faţă de cel oferit ‘la vedere’ în momentul încheierii tranzacţiei. Aceasta reduce costul asociat unei astfel de tranzacţii şi rămâne un produs pur de acoperire a riscului valutar.

Prezentă din 2016 în România, Moneycorp este cea mai mare instituţie de plăţi din Europa. În 2022, compania a tranzacţionat la nivel global peste 86 miliarde de euro şi a efectuat plăţi către peste 190 de ţări. În România, Moneycorp lucrează cu peste 1.000 de companii Corporate si IMM-uri, din domenii diverse precum IT&C, Asigurări, Echipamente Industriale, FMGC sau Medical

Loading

NATIONAL

fanatik.ro: A dispărut jumătate din suma pe care fostul premier Florin Cîțu o avea în conturi. Motivul pentru care salariul senatorului a scăzut

Publicat

in

Senatorul PNL Florin Cîțu, fost premier și ministru de finanțe, a încasat un salariu de parlamentar mai mic decât cel din anul precedent.

Senatorul PNL Florin Cîțu, fost premier între decembrie 2020 și noiembrie 2021, ministru al finanțelor (iulie-august 2021) și ministru al investițiilor și fondurilor europene (septembrie-noiembrie 2021), se află la al doilea mandat în Parlamentul României. Cîțu a ocupat și funcția de președinte al Senatului, în perioada noiembrie 2021 – iunie 2022. Citește mai mult pe fanatik.ro

Articol susținut de fanatik.ro

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Românii își vor putea folosi identitatea digitală ROeID pentru a accesa alte sisteme IT din UE

Publicat

in

Românii care și-au creat identitate digitală prin aplicația ROeID vor putea să se identifice și să se autentifice și în alte sisteme informatice ale statelor membre UE, după un audit la nivel european care a arătat că sistemul are un nivel de încredere substanțial, conform cărții de identitate existente la momentul actual în România, a anunțat joi Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).

Comisia Europeană a recunoscut ROeID ca fiind sistemul de identificare electronică al Statului Român, iar notificarea a fost publicată în jurnalul Uniunii Europene, spune ADR.

  • „ROeID beneficiază de cele mai avansate soluții de securitate cibernetică și asigură posibilitatea interacționării rapide cu administrația, cu un singur set de credențiale. Cetățenii au acces la toate operațiunile digitale indifferent dacă se află în țară sau străinătate, pot să plătească taxe, impozite pot solicita și obține diverse documente și beneficiază de numeroase servicii.”, a declarant Dragoș-Cristian Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României.

Sistemul ROeID a fost supus testării și auditării de către Rețeaua de Cooperare a Uniunii Europene în conformitate cu metodologia reglementată de Regulamentul 910 / 2014 (regulament eIDAS).

În urma acestui audit, ROeID a fost recunoscut de către țările membre având un nivel de încredere substanțial, conform cărții de identitate existente la momentul actual în România.

  • „Acordarea acestui nivel de încredere sistemului ROeID permite folosirea identității electronice naționale transfrontalier în cadrul sistemelor informatice ale statelor membre UE prin intermediul nodurilor eIDAS. Totodată, cetățenii români au garanția că vor beneficia de un serviciu de încredere pentru identiticarea și autentificarea în cadrul sistemelor informatice naționale care oferă servicii de e-guvernare și sunt înrolate în ROeID”, se arată în comunicatul ADR.

Cum îți poti face identitate digitală prin ROeID

Pentru a-ți crea identitatea digitală ai nevoie de un telefon smartphone Android sau iPhone, pe care să-ți instalezi aplicația de mobil ROeID, și de cartea de identitate.

Potrivit autorităților, crearea contului ROeID presupune 5 pași:

  • 1. Deschizi aplicația și introduci datele personale prin fotografierea buletinului
  • 2. Faci un selfie din aplicație
  • 3. Filmezi un clip video mișcând capul
  • 4. Filmezi în continuare cartea de identitate
  • 5. Înregistrezi un clip audio-video în care citești textul afișat de aplicație

Odată validată solicitarea, primești un mesaj de confirmare pe adresa de e-mail (numele de utilizator) furnizată în procesul de înregistrare și o notificare în aplicația mobilă ROeID de unde îți stabilești mai departe o parolă.

Cu acest set unic de date de acces ar trebui teoretic să te poți înregistra în orice sistem IT al statului care se va interconecta la ROeID, care vor avea opțiunea de login, de conectare cu ROeID, marcată printr-un buton specific – „Autentificare cu ROeID”.

Poți folosi ROeID în platformele informatice administrate de instituțiile publice așa cum folosești acum contul Facebook sau Google pentru a te autentifica în alte platforme private. ROeID este interconectată cu Ghișeul.ro, PCUe, ANRE si alte platforme ale primăriilor.

HotNews.ro a testat această aplicație în noiembrie 2023, la 6 luni de la lansarea acesteia în versiune beta, și a arătat la cel moment că procesul de creare a unui cont dura mai mult, iar accesul la sistemele IT devenise mai complicat.

Citește: Statul mută cozile de la ghiseu și în online. Aplicația care ar trebui să-ți aducă instituțiile la un click distanță te pune, de fapt, la rând la fiecare. Și nu e singura problemă

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

VIDEO Premierul britanic are un discurs care șochează țara: Trebuie reformat sau lăsat să moară

Publicat

in

Premierul britanic Keir Starmer a subliniat joi nevoia urgentă de reformare a NHS, sistemul britanic de asistenţă medicală gratuită, în condiţiile în care un raport independent evidenţiază “starea critică” a instituţiei. Starmer a ținut să spună răspicat că sistemul britanic de sănătate trebuie ”reformat sau lăsat să moară”.

Liderul laburist, care a venit la putere în iulie, promite “cea mai mare revizuire” a NHS de la înfiinţarea sa, potrivit unui extras dintr-un discurs pe care urmează să îl ţină joi pentru a marca publicarea unei anchete privind NHS.

Raportul de 142 de pagini concluzionează că funcţionarea serviciului public de sănătate s-a deteriorat în ultimii cincisprezece ani şi că acesta se află într-o stare de “decrepitudine”.

Potrivit autorului raportului, Ara Darzi, membru neafiliat al Camerei Lorzilor, există mai multe motive pentru aceasta: lipsa de investiţii, încercări ineficiente de reorganizare şi pandemia Covid-19.

Raportul evidenţiază, de asemenea, creşterea numărului de pacienţi cu afecţiuni pe termen lung, cum ar fi diabetul şi hipertensiunea arterială, ceea ce pune presiune pe sistemul naţional de sănătate.

De asemenea, raportul subliniază faptul că Regatul Unit are o rată de incidenţă a cancerului mai mare decât alte ţări europene, cu liste de aşteptare uriaşe pentru ca pacienţii să primească tratament.

“Avem nevoie de curajul de a pune în aplicare o reformă pe termen lung: o intervenţie chirurgicală majoră, nu soluţii provizorii”, afirmă Starmer, potrivit extrasului din discursul său.

Trei domenii de reformă vor fi prezentate cu scopul de a “redresa NHS”: digitalizarea, dezvoltarea îngrijirii ambulatorii şi prevenirea.

“Schimbarea ar putea reprezenta cea mai mare reinventare a NHS-ului nostru de la naşterea sa”, a declarat prim-ministrul.

Laburiştii, care i-au înlăturat pe conservatori de la putere la 4 iulie, au promis să “repare” NHS, acuzându-i pe conservatori că l-au “stricat” în timpul celor 14 ani în care au fost la putere.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Antony Blinken sosește la Varșovia pentru a discuta despre Ucraina

Publicat

in

Secretarul de stat american Antony Blinken, care s-a aflat miercuri la Kiev, a sosit joi în Polonia. Oficialii guvernului polonez, citați de Ukrinform, notează că negocierile pe care Blinken le va purta la Varșovia se vor referi în mare parte la situația din Ucraina, potrivit Agerpres.

„Negocierile se vor referi în primul rând la Ucraina, deoarece acesta este cel mai important subiect… Cu siguranță vom vorbi despre utilizarea armelor americane dincolo de linia frontului”, a declarat pentru Radio Polonia ministrul adjunct polonez al apărării naționale, Pawel Zalewski.

Potrivit oficialului, citat de aceași sursă, Varșovia sprijină pe deplin sarcina de a lovi obiective militare din interiorul Rusiei. În plus, Polonia susține consolidarea maximă a Ucrainei cu capacități de apărare aeriană, promise deja de Occident.

Blinken se va întâlni la Varșovia cu șeful guvernului polonez, Donald Tusk, și cu ministrul afacerilor externe, Radosław Sikorski.

Miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Kiev, Blinken a anunțat că Statele Unite oferă Ucrainei 325 de milioane de dolari pentru repararea rețelelor electrice, 290 de milioane de dolari în ajutor umanitar pentru populația care suferă de pe urma agresiunii armate a Rusiei și peste 100 de milioane de dolari pentru deminare.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

CNSAS dă detalii picante legate de oamenii urmăriți de Securitate: Toată lumea era suspectă!

Publicat

in

Apar detalii picante legate de tipologia oamenilor urmăriți de Securitate înainte de 1989. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) precizează că majoritatea titularilor celor 250.000 de dosare de urmărire deschise de Securitate în 1980-1989 erau bărbaţi. Puțini din ei aveau studii superioare, circa 50.000, iar 35.000 erau pensionari. De asemenea, 18.500 dintre cei urmăriţi erau din domeniul universitar, iar 8.000 erau din alte forme de învăţământ – profesori, învăţători, educatori, pedagogi. În domeniul artei erau supravegheate informativ cel puţin 2000 de persoane.

Printre urmăriţi se aflau şi 500 de ziarişti, dar şi aproximativ 3.000 de membri ai cultelor. ”Regimul comunist considera clasa muncitoare ca având cea mai înaintată conştiinţă revoluţionară şi, deci, principalul susţinător al P.C.R. Cu toate acestea, numai între 1980-1989, peste 45.000 de mii de dosare au avut ca titulari membri ai acestei categorii sociale”, precizează CNSAS, printre urmăriţi aflându-se muncitori, maiştri, zidari, mineri, sudori.

”Toată lumea era suspectă”, notează CNSAS într-o postare pe pagina de Facebook, referitoare la cei vizaţi în cele 250.000 de dosare de urmărite deschise de Securitate în ultima decadă a regimului comunist (1980-1989).

206.000 dintre titulari erau bărbaţi. 50.000 aveau studii superioare, iar 35.000 erau pensionari.

În domeniul universitar erau cam 18.500 de urmăriţi, din care 2300 cadre didactice, 800 de cercetători şi 300 de doctoranzi străini, iar pentru personalul din treptele inferioare ale învăţământului (profesori, învăţători, educatori, pedagogi) erau deschise 8.000 de dosare.

10.500 erau ingineri, cărora li se adăugau 1900 de subingineri, 700 de laboranţi şi 780 de proiectanţi. De asemenea, erau cuprinşi în diferite forme de urmărire şi 500 de arhitecţi.

La capitolul sănătate sunt prinşi în evidenţe 5700 de urmăriţi, 1500 erau în sistemul juridic şi aproape 3000 se numărau între membrii cultelor.

În domeniul artei erau supravegheate informativ cel puţin 2000 de persoane, din care 300 de actori, 320 de pictori, 100 de balerini/ balerine, 90 de sculptori, 100 de scriitori. În plus, erau urmăriţi 150 de muzeografi, 250 de bibliotecari şi 500 de ziarişti.

2700 dintre cei urmăriţi erau turişti străini

Peste 21.000 de agricultori – cuprinşi în C.A.P.-uri, sau cu gospodării individuale – erau şi ei puşi în urmărire de Securitate.

”Regimul comunist considera clasa muncitoare ca având cea mai înaintată conştiinţă revoluţionară şi, deci, principalul susţinător al P.C.R. Cu toate acestea, numai între 1980-1989, peste 45.000 de mii de dosare au avut ca titulari membri ai acestei categorii sociale. Între ei se numărau 16.600 de muncitori, 2.100 de maiştri, 1.900 de mecanici (de toate tipurile), 3.500 de electricieni, 6.300 de lăcătuşi, 1.200 de sudori, 1.000 de zidari, 800 de mineri”, remarcă reprezentanţii CNSAS.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

CURS Survey – How Romanians View the Imposition of Gender Quotas on Electoral Lists

Publicat

in

Gender Quotas Instead of Equal Opportunities? Pure meritocracy is no longer favored in the political world, so discussions are increasingly focusing on imposing gender quotas: 30% of the candidates on electoral lists should be women. A survey conducted by the Center of Urban and Regional Sociological (CURS) shows that Romanians partially support this idea.

According to the research, the idea of introducing gender quotas into the law does not have majority support, but the idea of better representation for women in politics is endorsed.

Public Opinion on Representation of Women in Politics:

How do you think better representation of women in politics should be achieved?

  • Political parties should create internal regulations, but there should not be a law – 43%
  • There should be a law requiring parties to include a minimum number of women on party lists – 37%
  • Don’t know/No answer – 20%

Parliamentary Discussion on Gender Quotas:

In Parliament, the law regarding the imposition of a 30% quota for women on the electoral lists of political parties for parliamentary elections is currently under debate. Do you agree with this law?

  • Total agreement: 41%
  • Partial agreement: 28%
  • Partial disagreement: 12%
  • Total disagreement: 7%
  • Don’t know/No answer: 12%

Should This Be Implemented in the Upcoming Elections (December 1, 2024 Parliamentary Elections)?

  • Yes, starting from these elections – 56%
  • No, it is not a priority – 33%
  • Don’t know/No answer – 11%

Methodology:

  • Sample universe: The adult resident population of Romania
  • Sample size: 1067 respondents, voters aged 18 and over
  • Sampling type: Probabilistic, multi-stage, stratified
  • Maximum margin of error: +/- 3% at a 95% confidence level
  • Data collection method: Face-to-face interviews at respondents’ homes
  • Sample validation: Based on the latest National Institute of Statistics (INS) data
  • Survey period: August 13–27, 2024

Loading

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend