Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

EXCLUSIV. VIDEOREPORTAJ în Kursk. Cum se simt rușii când „războiul de pe canapea” a ajuns acasă la ei și cum arată discuțiile dintre soldații ucraineni și localnicii ruși

Publicat

in

În a treia săptămână a incursiunii trupelor Kievului în Rusia, jurnalistul Mircea Barbu, trimisul special al HotNews, a însoțit militarii ucraineni în teritoriile ocupate din Kursk. Puteți vedea și citi un reportaj din cea mai fierbinte zonă a acestui conflict, care de aproape 1.000 de zile răscolește întreaga lume. 

Pumnii cu care Oleksandr bate în statuia decapitată a lui Lenin, în piața centrală din Suja, răsună ca un ecou sumbru pe străzile pustii ale micului oraș rusesc cucerit de ucraineni.

„Nu credeam vreodată că vom veni la Putin acasă”

Zgomotul mâinilor soldatului ucrainean lovind marmura care se păstrează rece, chiar și în vremea caldă de afară, e întrerupt de bubuiturile artileriei din apropiere. 

Pentru mulți nostalgici, Lenin evocă o perioadă de stabilitate și tradiție sovietică. Însă pentru o bună parte din ucraineni el reprezintă o epocă a guvernării represive și al unor timpuri vremuri de mult apuse.

Un alt soldat, Vadim, îmi spune că frontul de aici e, totuși, neașteptat de calm. „Nu credeam vreodată că vom veni aici. Poate în Mariupol sau Crimeea, dar niciodată la Putin acasă”. Dar suntem la Putin acasă? Sau poate că suntem acasă la sute de mii de ruși, șocați și ei de faptul că războiul din fotoliu a năvălit peste ei, ca și cum s-ar vărsa filmele de acțiune din televizor. Pentru că nu Putin suferă acum, ci acești oameni din Rusia care redescoperă ce pățesc, de aproape 1.000 de zile, vecinii lor din Ucraina.

„Zelenski e doar un păpușar”

Soldatul ucrainean Oleksandr lipește pe soclul avariat al statuii lui Lenin fotografii ce înfățișează masacrele și distrugerile din Bucea și Irpin. Sunt cele două localități din apropiere de Kiev, sinonime astăzi cu crimele de război comise de ruși de la invazia pe scară largă a Ucrainei. 

Soldații ucraineni vor să le reamintească rușilor de masacrele comise de armata lor în timpul invaziei pe scară largă începută pe 24 februarie 2022.

Pentru mulți nostalgici, Lenin evocă o perioadă de stabilitate și tradiție sovietică. Însă pentru o bună parte din ucraineni el reprezintă o epocă a guvernării represive și a unor timpuri de mult apuse. Astfel că mica statuie din piața unui orășel de la marginea Rusiei a devenit acum punctul zero al unui rift istoric.

Centrul orașului Suja arată vizbil marcat de incursiunea armatei ucrainene.

Puțin mai târziu, câteva femei ruse, localnice, aveau să se certe cu soldatul Vadim. Civilii sunt curajoși în acest război. Vă amintiți de ucraineanca virală, postată în fața soldatului rus? Femeia i-a oferit atunci ocupatorului rus semințe, în mod ironic, pe care să și le pună în buzunar, să crească floarea-soarelui după ce el nu o să mai fie. 

La fel, femeile din Kursk îi spun soldatului ucrainean că Zelenski e doar un păpușar. Se naște o polemică. Vadim le explică, cu exemple, cum acolo unde Rusiei nu-i convine ceva, începe un război. 

Vadim, soldat al armatei ucrainene, în timpul unei discuții cu localnicii din regiunea Kursk, Rusia.

În acest timp, Oleksandr continuă să lipsească poze acolo unde altădată stătea Lenin. „Această expoziție foto a călătorit în vreo 10 țări din lumea asta, iar acum va putea fi văzută și aici, de locuitorii orașului Suja”, ne spune soldatul ucrainean, în timp ce netezește colțurile fotografiilor cu o atenție contrastantă cu realitatea din jurul său. 

„Asta ca să nu spună (n.r.- locuitorii) că le e greu cu noi, că i-am ținut închiși în pivnițe în ultimele două săptămâni”, referindu-se la puținii civili ruși rămași în orașul ocupat momentan de armata ucraineană.  

Semnele ocupației ucrainene sunt vizibile peste tot în oraș.

HotNews: Ne vom apăra jurnalistul

Suntem la Suja, orășelul centru administrativ al regiunii Kursk din Federația Rusă. Am ajuns aici însoțiți de soldații ucraineni, într-o incursiune de doar câteva ore – o mână de jurnaliști străini și câțiva locali înghesuiți într-un TAB al armatei. 

Nota editorului: HotNews a decis să trimită un jurnalist în regiunea Kursk a Federației Ruse cu armata ucraineană în timpul ofensivei transfrontaliere aflate în plină desfășurare. Întrucât călătoria constituie o trecere neautorizată a frontierei de stat dintre Rusia și Ucraina, anumite detalii legate de numele localităților sau locul prin care am intrat nu sunt dezvăluite din motive de securitate. 

Includerea tuturor celorlalte detalii în material a fost făcută cu respect maxim pentru securitatea tuturor celor implicați. Armata ucraineană a cerut ca fiecare jurnalist acreditat pentru această deplasare să trimită în prealabil imaginile foto și video. Dar nu articolul sau forma finală a videoreportajelor. 

Oficialii militari nu au avut niciun cuvânt de spus asupra unghiului editorial sau al materialului final. Considerăm că interesul public ridicat justifică riscurile traversării frontierei de stat a Federației Ruse, fără o autorizare prealabilă și vom asigura protecție legală reporterului Mircea Barbu. Asta, mai ales că FSB-ul rus a pus sub acuzare jurnaliștii pentru că au relatat din Kursk. 

„Toți ochelarii, plasmele, toate sunt la locul lor”

„Asta e oficiul poștal rusesc, Banca Rusiei, vedeți?”, ne arată Vadim, ca și cum ne convinge pe noi, se convinge pe el, convinge lumea întreagă că Ucraina a fost în stare să pornească această verticală neașteptată în teritoriul rusesc. 

„Mai jos e un magazin de optică, o să vedeți imediat că nu au fost jefuite. Toți ochelarii, plasmele, toate sunt la locul lor”, adaugă soldatul. 

În ciuda distrugerilor vizibile, în orașul Suja nu s-au înregistrat jafuri sau vandalizări semnificative. 

Orașul, în care până la incursiune locuiau puțin peste 5.000 de oameni, pare pustiu și destul de avariat. Clădirile sunt ciuruite de gloanțe, geamurile sparte, cel mai probabil de suflul exploziilor, iar în mijlocul drumului principal din localitate stă înfipt un proiectil ce pare că nu a explodat încă. 

Operațiunea în curs de desfășurare a Ucrainei în regiunea Kursk din Rusia, o incursiune îndrăzneață lansată în urmă cu aproape trei săptămâni, a surprins Moscova și lumea deopotrivă. 

Deși hărțile disponibile ale liniei frontului arată că luptele au loc la doar cinci kilometri distanță, Suja se simte mai degrabă ca o așezare departe de linia frontului. 

Obiective militare neclare

Pe cât de uluitor a fost succesul ucrainenilor din faza inițială a incursiunii, obiectivele finale ale Kievului în regiunea Kursk rămân neclare.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că principalul scop al acestei pătrunderi neașteptate este crearea unei „zone tampon” pentru a proteja regiunea vecină Sumî. 

Din punct de vedere strict militar, ofensiva vizează și forțarea Moscovei de a redirecționa unele trupe de la operațiunile ofensive din regiunea Donețk, deși în ultimele două săptămâni avansurile rusești spre orașul-cheie Pokrovsk nu au arătat niciun semn de încetinire. În plus, în apropiere, la granița cu Belarus, dictatorul Lukașenko a comasat un număr impresionant de trupe, spre îngrijorarea ucrainenilor, obligați să joace șah cu un număr sensibil mai mic de resurse umane și materiale decât ale Rusiei și aliaților ei.  

În urmă cu o săptămână, la 20 august, comandantul-șef ucrainean Oleksandr Sîrski a anunțat că avansurile ucrainene în teritoriul rus au ajuns până la 35 de kilometri. Potrivit generalului, forțele ucrainene au capturat acum 93 de așezări pe o suprafață ce măsoară 1.263 de kilometri pătrați. Estimările occidentale erau de aproape 1.000 de kilometri.

Cu ochii și urechile-n patru și mâna pe patul puștii, Vadim se îndreaptă spre un monument din Al Doilea Război Mondial a cărui stea sovietică din metal zace acum spulberată la câțiva pași de locul în care a fost cândva amplasată. 

De când forțele ucrainene au început ofensiva în regiunea Kursk, pe 6 august, de la granița cu regiunea Sumi, au avansat circa 35 de kilometri pe teritoriul rus.

Cu o engleză aproximativă amestecată cu ucraineană, acesta arată cu degetul spre simbolurile sovietice.„Soldați ucraineni și ruși au luptat împreună împotriva fascismului, Iar acum noi, soldații ucraineni, suntem forțați să luptăm împotriva „rusismului”. 

„Ce-i asta, ce-au făcut ei?”

Majoritatea populației din Suja a reușit să părăsească orașul pe cont propriu. Mai multe postări pe rețelele de socializare, în special pe Telegram, au arătat fotografii și clipuri video în care oamenii s-au descurcat cum au putut. Autoritățile locale sau regionale ruse au fost și ele la fel de surprinse precum armata rusă.

În total, 133.190 de persoane au fost evacuate din regiunea rusă Kursk până în prezent, a declarat Alexei Smirnov, guvernator interimar al regiunii, pe canalul să de Telegram.

Pentru cei rămași în urmă, deocamdată nu au fost stabilite coridoare umanitare pentru evacuarea civililor în teritoriul controlat de Rusia.

Majoritatea populației din Suja a reușit să părăsească orașul pe cont propriu. Autoritățile locale sau regionale ruse au fost și ele la fel de surprinse precum armata rusă.

În scene asemănătoare cu cele din orașele ucrainene ocupate de Rusia în timpul luptelor de la începutul invaziei, mulți localnici de aici au ales să rămână în beciuri până când situația s-a calmat. Când au ieșit, au dat nas în nas cu soldați ai unei armate străine, patrulând pe lângă casele lor.

Prima invazie majoră a Rusiei după al Doilea Război Mondial a dat o lovitură grea reputației președintelui rus Vladimir Putin, ridicând moralul soldaților și civililor ucraineni. 

Pe una dintre străzile principale Polina, o localnică în vârstă de 65 de ani, merge agale cu bicicleta, al cărei coș e plin cu produse alimentare. Se oprește să vorbească cu noi, vizibil emoționată. „Eu am învățat în Harkov, am lucrat acolo. De ce? Noi suntem frați!”, spune femeia, în timp ce strânge agitată coarnele bicicletei. „De ce au făcut asta?”. E o întrebare pe care majoritatea rușilor și-o pun pentru prima oară. Până acum, doar ucrainenii se întrebau de ce i-a atacat Moscova.

Polina, localnică, este la fel de șocată de prezența soldaților ucraineni pe străzile orașului ei ca armata rusă.

După ce faza frenetică de început a operațiunii Kursk a trecut, conducerea Ucrainei a anunțat crearea unei administrații militare în părți ale regiunii, deși au declarat clar că nu vor să ocupe zona. Prioritatea de acum este restabilirea furnizării apei curente în oraș, în timp ce au fost înființate și centre pentru ajutor umanitar și medical.

La un astfel de centru cu alimente o întâlnim și pe Alla, o localnică.

„Am văzut la televizor” 

„Aici, la noi era liniște. Pe noi până acum nu ne-a deranjat nimeni”, ne mărturisește Alla, la școala din localitate, transformată peste noapte în centru pentru sinistrați, alimente, ajutoare. Aici, puținele femei și cei câțiva bărbați rămași, majoritatea vârstnici, gătesc ce mai aveau pe acasă sau ce primesc de la soldații ucraineni. 

Prima invazie majoră a Rusiei după al Doilea Război Mondial a dat o lovitură grea reputației președintelui rus Vladimir Putin, ridicând moralul soldaților și civililor ucraineni. 

„Ce mai zburau drone, dar ne gândeam că se vor juca cât se vor juca și gata”, adaugă femeia, surprinsă de faptul că viața de la televizor s-a transferat în casă, în stradă, lângă ea. 

„Sunteți la curent cu ce se întâmplă în Ucraina, că deja de doi ani și jumătate e război?”, o întreabă colegul meu, jurnalist suedez. 

„Am văzut la televizor. Dar să știți, sincer vă zic, când arată astfel de știri eu opresc televizorul și mă duc să-mi caut de lucru. Nu mă interesează politica. Eu vreau să trăiesc în pace”. 

Alla, localnică, susține că pe ea n-o intersează politica. Vrea doar să trăiască în pace.

Mulți au rude dincolo de frontieră. Războiul era și el acolo. Acum e aici. Și declarațiile lor sunt, cu siguranță, filtrate de teama răsturnării realității și de prezența soldaților ucraineni. 

Pentru cei rămași în urmă, deocamdată nu au fost stabilite coridoare umanitare pentru evacuarea civililor în teritoriul controlat de Rusia.

Fiecare cu dreptatea sa

Cu drone rusești deasupra capului și soldați ruși care, spun ucrainenii, s-ar mai putea ascunde prin oraș, e timpul să ne punem în mișcare. „La mașini, acum!”, strigă Vadim. 

Într-un sat din raionul Kursk, câteva femei privesc de pe banca din fața blocului, cu un amestec de curiozitate și indignare, cum soldații ucraineni patrulează prin grădinile lor, deranjând găinile și rațele. 

Nu se sfiesc să-și spună părerea de față cu aceștia și chiar să-i contrazică. „Nu noi am venit peste voi. Soldații voștri au venit peste noi”, încearcă să le explice Vadim. Dezbaterea continuă. 

Unele femei din regiunea Kursk, aflată sub ocupația Kievului, nu se sfiesc să le spună soldaților ucraineni că, în opinia lor, Zelenski e un păpușar. 

„Și cum rămâne cu 2014?, întreabă una dintre femeile așezate pe bancă. „Ce e cu 2014?”, spune soldatul. „Atunci am avut un președinte care nu a ascultat de voința poporului”, explică Vadim. „Pe care l-am dat jos. Noi alegem pe cine ne dorim. Dacă ne place, îl alegem. Dacă nu ne place, repetăm alegerile. Nu vrea să plece singur, îl fugărim”, le explică, insinuos, ucrainieanul rusoaicelor din fața blocului, cu apropo la faptul că Putin e la putere, mai mult sau mai puțin, de peste două decenii. 

„Eh, s-a mai schimbat cu Medvedev”, îl corectează repede o localnică. Vadim mai că nu izbucnește în râs. „Aha! Da, gata, am priceput. Democrație! Respect”, spune soldatul. 

Pe porțile caselor scrie, mare, „Oameni”

Continuăm drumul prin localități. Văzut din fuga mașinii, peisajul e rănit, dar nu distrus. Uneori, ai zeci de secunde când, dacă creierul e neatent, îți poate furniza senzația chimică a normalității.

Doar din când în când, pe porțile caselor scrie mare cu spray „Oameni”. E o inscripție tipică războiului, pe care Europa nu o mai întâlnise de zeci de ani. Un semn că acolo sunt câteva suflete, aveți grijă. Ucrainenii au afișat și ei același cuvânt, pe porțile lor, când au venit rușii. E o indicație, dar și o rugăminte. O inscripție care ne semnalează originea comună. „Oameni”. 

De regulă, în curți și în case stau oameni, de ce ai scrie „Oameni”? Dar nu în casele copleșite, peste care, e ceea ce te stăpânește la capătul acestei incursiuni de o singură zi, s-a așternut un război care e foarte aproape. 

Când stăm în fotoliu și-l privim nu ne dăm seama cât de aproape e. E omenește să nu ne dăm seama. ”Oameni”.

Fotografii de Mircea Barbu.   

Loading

ACTUAL

Factorul surprinzător care crește riscul de demență cu peste 30%, conform celui mai recent studiu desfășurat la nivel global

Publicat

in

Singurătatea la vârsta mijlocie și la bătrânețe crește riscul de demență cu 31%, arată un nou studiu major, care a inclus aproape 609.000 de oameni din întreaga lume, relatează Euronews.

În prezent, nu există tratament pentru demență, care afectează aproximativ 7,9 milioane de persoane din Uniunea Europeană. Dar riscurile includ o combinație de factori genetici și de stil de viață, cum ar fi activitatea fizică, fumatul, consumul de alcool – și chiar calitatea conexiunilor noastre sociale.

Noul studiu, publicat în revista Nature Mental Health, a constatat că singurătatea crește riscul de demență, de a dezvolta boala Alzheimer și de demență vasculară, care reprezintă un risc mai mare pentru bătrânii cu diabet sau obezitate.

De asemenea, singurătatea crește riscul de insuficiență cognitivă – o problemă mai generală care include pierderea memoriei și probleme în luarea deciziilor, în concentrare sau în finalizarea activităților – cu 15%.

Constatările s-au menținut chiar și atunci când cercetătorii au luat în considerare depresia, izolarea socială și alți factori de risc potențiali.

Toate acestea indică faptul că „singurătatea este un factor de risc extrem de important în dezvoltarea viitoare a demenței”, a declarat Páraic Ó Súilleabháin, unul dintre autorii studiului și profesor de psihologie la Universitatea Limerick din Irlanda.

În ce țări trăiesc europenii care se simt singuri

Cercetătorii din Irlanda, Elveția, Franța, Statele Unite și China au combinat date din 21 de studii privind îmbătrânirea din întreaga lume, în ceea ce ei spun că este cea mai mare meta-analiză de până acum privind legătura dintre singurătate, demență și declinul cognitiv.

Majoritatea studiilor i-au întrebat pe oameni dacă se simt cel puțin uneori singuri, în timp ce câteva dintre ele au evaluat, de asemenea, cât de intens a fost sentimentul de singurătate.

La nivelul UE, 35% dintre oameni spun că cel puțin o dată pe zi se simt singuri, cele mai mari rate înregistrându-se în Irlanda, Luxemburg, Bulgaria și Grecia.

„Există diferite tipuri și surse de singurătate care pot afecta simptomele cognitive de-a lungul continuumului demenței”, a arătat Martina Luchetti, autorul principal al studiului și profesor asistent la Florida State University din SUA.

Ó Súilleabháin a precizat că rezultatele ajută la clarificarea motivului pentru care singurătatea pare să fie legată de longevitate, sau de cât de mult trăiesc oamenii.

Autorii studiului spun că, în viitor, va fi important să se investigheze de ce oamenii se simt singuri și tipul de singurătate cu care se confruntă, pentru a se putea interveni și a reduce riscul de declin cognitiv și demență mai târziu.

„Abordarea singurătății prin promovarea unui sentiment de conexiune ar putea proteja sănătatea cognitivă la vârste mai înaintate”, a afirmat Luchetti.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Emmanuel Macron cere stoparea exporturilor de arme utilizate în războaiele din Fâșia Gaza și Liban

Publicat

in

Președintele francez Emmanuel Macron și-a reiterat vineri apelul pentru încetarea exporturilor de arme către Fâșia Gaza și Liban, adăugând că acesta este singurul mijloc la îndemână pentru a pune capăt celor două conflicte care opun Israelul grupărilor islamiste Hamas și Hezbollah, susținute de Iran, scrie Reuters.

„Acesta nu este în niciun caz un apel la dezarmarea Israelului (…), ci un apel la stoparea oricărei destabilizări în această parte a lumii”, a declarat Macron, în cadrul unei conferințe de presă susținute în Cipru la finalul unui summit al Med9, organizație care reunește țările mediteraneene din Uniunea Europeană (Franţa, Italia, Spania, Grecia, Portugalia, Croaţia, Slovenia, Cipru şi Malta).

Conflictul dintre Israel și Hezbollah a izbucnit în urmă cu un an, când gruparea șiită a început să lanseze rachete spre nordul Israelului în sprijinul grupării militante palestiniene Hamas, la începutul războiului din Fâșia Gaza, care a urmat asaltului sângeros al Hamas asupra comunităților din sudul Israelului, soldat cu 1.200 de morți în câteva ore.

Conflictul s-a intensificat în ultimele săptămâni, Israelul bombardând sudul Libanului, suburbiile sudice ale Beirutului și Valea Bekaa, ucigând mulți dintre liderii de vârf ai Hezbollah și trimițând trupe terestre în zone din sudul Libanului. La rândul său, Hezbollah a tras rachete în adâncimea teritoriului statului evreu.

„Am reiterat necesitatea unei încetări a focului, iar acest armistițiu este esențial atât în Gaza, cât și în Liban. Este necesar acum atât pentru ostatici și populația civilă, care sunt victime ale violenței, cât și pentru a evita contaminarea regională”, a mai spus liderul francez.

„Acesta este motivul pentru care Franța a cerut încetarea exportului de arme utilizate în aceste teatre de război. (…). Știm cu toții că aceasta este singura modalitate de a pune capăt” conflictelor regionale, a adăugat Macron.

Încă de sâmbăta trecută, președintele francez declarase că transporturile de arme utilizate în conflictul din Gaza ar trebui să fie oprite ca parte a unui efort mai amplu de a găsi o soluție politică, ceea ce l-a determinat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu să declare a doua zi că impunerea de restricții Israelului va servi doar Iranului și interpușilor săi regionali.

Franța nu este un furnizor major de arme pentru Israel, livrând anul trecut echipamente militare în valoare de 30 de milioane de euro (33 de milioane de dolari), conform raportului anual privind exporturile de arme al Ministerului Apărării.

Avertismentul lui Macron

Tot vineri, Macron a afirmat că este „complet inacceptabil” ca forţele ONU de menţinere a păcii să fie „vizate în mod deliberat de forţele armate israeliene” în sudul Libanului şi a avertizat că Franţa „nu va tolera” noi tiruri după cele din ultimele două zile.

„Condamnăm. Nu tolerăm acest lucru şi nu vom tolera să se întâmple din nou”, a spus preşedintele francez, în cadrul summitului din Cipru, potrivit AFP și Agerpres.

Țările Med9 au cerut în ceea ce priveşte conflictele din Gaza şi Liban „o încetare a ostilităţilor şi reluarea discuţiilor” pentru „găsi o soluţie justă şi durabilă în regiunea noastră”, a declarat preşedintele cipriot Nikos Christodoulides, la încheierea reuniunii.

„Tot ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu are un impact decisiv asupra întregii regiuni”, a adăugat el, mulţumind regelui Abdullah al II-lea al Iordaniei, care a participat la o parte a reuniunii, la Paphos, în vestul insulei.

Forţa interimară de pace a Naţiunilor Unite în Liban (UNIFIL) a anunţat vineri că doi membri srilankezi ai Căştilor albastre au fost răniţi în apropierea frontierei cu Israelul, afirmând că tirurile armatei israeliene reprezintă un „risc foarte mare” pentru soldaţii săi.

Joi, doi membri indonezieni ai Căştilor albastre au fost răniţi în urma unui atac al forţelor israeliene asupra sediului UNIFIL, provocând proteste la nivel internaţional, Roma referindu-se chiar la posibile „crime de război”, în timp ce Parisul l-a convocat vineri pe ambasadorul Israelului în Franţa în legătură cu acest incident.

UNIFIL, care are 10.000 de soldaţi desfăşuraţi în sudul Libanului, a anunțat din nou vineri că sediul său „a fost vizat de explozii pentru a doua oară în 48 de ore” în apropierea unui „turn de observaţie” şi „două Căşti albastre au fost rănite”.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

„Eu cu cine votez?” Micutzu îi invită la o dezbatere pe candidații la prezidențiale

Publicat

in

Cosmin Nedelcu (Micutzu) a lansat vineri seară o invitație către principalii candidați la prezidențiale la o dezbetere pe 21 noiembrie, întrucât, spune el, „în ultima perioadă, în mintea mea circulă o întrebare, probabil cum se întâmplă și în mintea unora dintre voi: eu cu cine votez?”. Dezbaterea ar urma să aibă loc la MCN Podcast.

„Prin urmare mă gândeam să pun umărul să găsim un răspuns la întrebarea asta la MCN Podcast, un podcast care se bazează pe dezbatere, așa cum am făcut și la alegerile locale. M-am gândit să invit pe candidații la Cotroceni la o dezbatere publică în cadrul MCN Podcast. Prin urmare pe 21 noiembrie, de la ora 14.00, aș vrea să invit public pe Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, Elena Lasconi, George Simion, Nicolae Ciucă și Cristian Diaconescu, cei șase candidați care sunt primii în sondaje la o dezbatere publică, ca să ne ajute să răspundem la întrebarea „eu cu cine votez?”. Aștept răspunsurile voastre chiar în online, dacă se poate, cu da sau nu”.

 „MCN Podcast”, podcastul lui Micutzu, pe numele său real Cosmin Nedelcu, are 455.000 de abonați, iar pe 10 aprilie el a organizat și o dezbatere la care au fost invitați primari cu ocazia alegerilor locale. 

Cine este Micutzu?

Cosmin Nedelcu, alias Micutzu, este unul dintre cei mai cunoscuți actori de comedie din România. S-a lansat în stand-up, iar recent a jucat în filme cu mare succes la public, printre care Teambuilding (2022), unde a fost și co-scenarist și co-regizor, și Taximetriști (2023).

Teambuildinig a devenit cel mai de succes film românesc din ultimii 30 de ani, cu aproape 600.000 de bilete vândute. Iar podcastul „MCN Podcast”, realizat de Micutzu, a devenit primul podcast românesc care a intrat în topul global de pe Youtube.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

„Fără precedent”. Șase pacienți au contractat HIV de la organe infectate, în urma unor transplanturi, în Brazilia

Publicat

in

Șase pacienți care au beneficiat de transplanturi au fost testați pozitiv pentru HIV, după ce au primit organe infectate de la serviciul de donare de organe din Rio de Janeiro, au anunțat vineri oficiali de stat din Brazilia, potrivit Reuters.

Biroul secretarului pentru sănătate din Rio a precizat că un laborator responsabil cu efectuarea testelor pe organele donate a fost suspendat, după ce organele de la doi donatori au fost transplantate la șase persoane aflate pe lista de așteptare a statului.

Alți pacienți care au fost supuși unor transplanturi au fost examinați pentru a se stabili dacă organele pe care le-au primit au fost infectate, iar toate organele stocate de la donatori până în decembrie 2023, când a fost angajat respectivul laborator, sunt testate, a mai transmis Ministerul sănătății din statul Rio de Janeiro.

„Acest lucru nu are precedent”, a afirmat ministerul, într-un comunicat de presă.

Poliția investighează cine a fost responsabil pentru testările eronate ale organelor.

Autoritățile sanitare au fost alertate cu privire la problemă atunci când un beneficiar de transplant de inimă s-a plâns că are probleme de sănătate și a fost testat pozitiv pentru HIV. Alți doi pacienți care au primit fiecare câte un rinichi au fost, de asemenea, testați pozitiv, au precizat autoritățile.

Medicii și-au exprimat îngrijorarea că această greșeală gravă ar putea submina încrederea publicului în serviciul de donare de organe și ar putea reduce numărul de donatori.

Serviciul de transplant din Rio de Janeiro datează din 2006, peste 16.000 de persoane beneficiind de atunci de organe donate, a adăugat guvernul statal.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Accident mortal în Neamț. O fată de 16 ani și un bărbat de 62 de ani au murit după ce au intrat cu mașina într-un tir

Publicat

in

O adolescentă de 16 ani și un bărbat de 62 de ani au murit într-un accident rutier pe DN2, în județul Neamț. Alte două persoane au fost rănite și transportate la spital, conform publicației locale Știri de Neamț.

Șoferul de 62 de ani, care a decedat, nu a acordat prioritate unui tir, iar „în urma evenimentului rutier, a rezultat decesul conducătorului auto și a unei minore de 16 ani, pasager în autoturism”, conform Poliției Neamț. 

Alte două persoane, o femeie de 57 de ani și o minoră de 17 ani, pasagere și ele în autoturism, au avut nevoie de intervenția pompierilor pentru a fi descarcerate și au fost transportate la spital. Pompierii au acționat și pentru a preveni riscul de incendiu la locul accidentului.

https://www.facebook.com/share/p/qyUv3V1xbF2wtkQw

Șoferului tirului a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ. 

Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili exact circumstanțele în care s-a produs accidentul, fiind deschis un dosar pentru infracțiuni de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Donald Trump a cerut să fie protejat cu avioane militare, de teama presupusei amenințări din partea Iranului, dezvăluie presa americană

Publicat

in

Staff-ul de campanie al lui Donald Trump a solicitat utilizarea de aeronave și vehicule militare pentru a-l proteja pe fostul președinte în ultimele săptămâni ale campaniei electorale din SUA, scriu vineri The New York Times și The Washington Post, potrivit Reuters.

Solicitarea vine în urma celor două tentative recente de asasinare a candidatului republican la președinție. De asemenea, luna trecută, reprezentanții campaniei lui Trump au afirmat că au fost informați de oficiali ai serviciilor americane de informații cu privire la presupuse amenințări din partea Iranului, care ar încerca să-l asasineze.

Un reprezentant al Secret Service, care este însărcinat cu protejarea candidaților prezidențiali, a declarat că „fostul președinte beneficiază de cele mai înalte niveluri de protecție”, dar a confirmat că staff-ul de campanie al lui Trump a solicitat mai mult.

„Secret Service va rămâne vigilent și va continua să își ajusteze și să își îmbunătățească dispozitivul de protecție, după cum este necesar, pentru a atenua amenințările în continuă evoluție”, a declarat reprezentantul agenției.

Președintele Joe Biden le-a declarat reporterilor că a autorizat serviciile de securitate să-l protejeze pe Trump ca și cum ar fi un președinte în exercițiu, iar dacă solicitarea lui Trump se încadrează în această categorie, atunci cererea ar trebui să fie aprobată.

Potrivit The New York Times (NYT), staff-ul de campanie al lui Trump a discutat cu șeful de cabinet al Casei Albe, Jeff Zients, și cu Ronald Rowe, directorul interimar al Secret Service, solicitând resurse militare pentru a-l proteja pe candidatul republican, care o înfruntă pe vicepreședinta american Kamala Harris în scrutinul prezidențial din 5 noiembrie.

Reprezentanții campaniei lui Trump le-au spus oficialilor americani că au trebuit să mute, să reprogrameze sau să anuleze evenimente de campanie din cauza lipsei unei protecții adecvate, a mai scris NYT, citând patru persoane informate cu privire la acest subiect.

Staff-ul lui Trump a solicitat, de asemenea, extinderea restricțiilor de zbor deasupra locuințelor republicanului și a mitingurilor de campanie, precum și prepoziționarea de sticlă balistică la evenimentele din statele-cheie, relatează The Washington Post, citând e-mailuri obținute și surse a căror identitate nu a fost dezvăluită.

Biroul Directorului National Intelligence a recunoscut că Trump a primit o informare din partea serviciului, în septembrie, dar nu a confirmat niciun detaliu. Presupușii atacatori din cele două tentative separate nu au legături cunoscute cu Iranul.

Secret Service s-a confruntat cu numeroase critici după prima tentativă de asasinat asupra lui Trump, în iulie, care a dus la demisia directorului său și la alte schimbări în domeniul securității.

Loading

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend