Cea mai recentă propunere de pace a Teheranului către SUA implică încetarea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, plecarea forțelor americane din zonele apropiate de Iran și repararea distrugerilor cauzate de războiul „inițiat de” SUA și Israel, a relatat marți presa de stat citată de Reuters.

Noua propunere de pace a Iranului, similară cu cea de acum câteva săptămâni

În primele comentarii ale Teheranului cu privire la propunere, ministrul adjunct de externe Kazem Gharibabadi a declarat că Teheranul solicită, de asemenea, ridicarea sancțiunilor, eliberarea fondurilor înghețate și încetarea blocadei maritime americane asupra țării, potrivit agenției de știri IRNA.

Termenii descriși în rapoartele iraniene par a fi puțin schimbați față de oferta anterioară a Iranului, pe care președintele american Donald Trump a respins-o săptămâna trecută ca fiind „gunoi”.

Trump a declarat luni că a întrerupt reluarea planificată a atacurilor asupra Iranului după ce Teheranul a trimis o nouă propunere de pace la Washington și că există acum „șanse foarte bune” de a se ajunge la un acord care să limiteze programul nuclear al Iranului.

Citește și : Premieră. Un avion militar românesc a doborât o dronă ucraineană intrată în spațiul aerian al NATO

Sub presiunea de a ajunge la un acord care ar redeschide Strâmtoarea Ormuz, o rută cheie de aprovizionare pentru aprovizionarea globală cu petrol și alte mărfuri, Trump și-a exprimat anterior speranța că se va ajunge la un acord pentru încheierea conflictului și a amenințat în mod similar cu atacuri dure asupra Iranului dacă Teheranul nu ajunge la un acord.

Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a declarat că liderii Qatarului, Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite i-au cerut să amâne atacul, deoarece „se va face un acord care va fi foarte acceptabil pentru Statele Unite ale Americii, precum și pentru toate țările din Orientul Mijlociu și nu numai”.

Într-o declarație făcută reporterilor luni, el a spus că Statele Unite ar fi mulțumite dacă ar putea ajunge la un acord cu Iranul care să împiedice Teheranul să obțină o armă nucleară.

„Se pare că există o șansă foarte mare să poată găsi o soluție. Dacă putem face asta fără să-i bombardăm la maximum, aș fi foarte fericit”, a declarat Trump reporterilor.

O sursă pakistaneză a confirmat că Islamabadul, care a transmis mesaje între părți de când a găzduit singura rundă de negocieri de pace luna trecută, a împărtășit propunerea iraniană cu Washingtonul.

Părțile „își schimbă încontinuu obiectivele”, a spus sursa pakistaneză, adăugând: „Nu avem mult timp”.

SUA ar fi de acord să deblocheze un sfert din activele înghețate ale Iranului

Deși niciuna dintre părți nu a dezvăluit public nicio concesie în negocierile care au fost blocate timp de o lună, un oficial iranian de rang înalt a sugerat luni că Washingtonul ar putea să își atenueze unele dintre cerințe.

Sursa a declarat că SUA au fost de acord să elibereze un sfert din fondurile înghețate ale Iranului, în valoare totală de zeci de miliarde de dolari, deținute în bănci străine. Iranul dorește ca toate activele să fie eliberate.

Sursa a mai spus că Washingtonul a dat dovadă de mai multă flexibilitate acceptând să permită Iranului să continue o parte din activitatea nucleară pașnică sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.

SUA nu a confirmat că a fost de acord cu ceva în cadrul discuțiilor.

Un oficial american, vorbind sub condiția anonimatului, a negat un raport al agenției de știri iraniene Tasnim, conform căruia Washingtonul ar fi fost de acord să renunțe la sancțiunile petroliere impuse Iranului în timp ce negocierile erau în desfășurare.

Bombardamentul americano-israelian a ucis mii de oameni în Iran înainte ca acesta să fie suspendat printr-un armistițiu la începutul lunii aprilie. Israelul a ucis alte mii de oameni și a alungat sute de mii de oameni din casele lor din Liban, pe care l-a invadat în urmărirea miliției Hezbollah, susținută de Iran. Atacurile iraniene asupra Israelului și a statelor vecine din Golf au ucis zeci de oameni.

Încetarea focului cu Iranul a fost în mare parte menținută, deși recent au fost lansate drone din Irak către țările din Golf, inclusiv Arabia Saudită și Kuweit, aparent de către Iran și aliații săi.

Trump și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu au declarat că au lansat războiul pentru a reduce sprijinul Iranului pentru milițiile regionale, a demonta programul său nuclear, a distruge capacitățile sale de rachete și a crea condiții pentru ca iranienii să-și răstoarne conducătorii.

Citește și : Donald Trump, amenințare la adresa Iranului: „Nu va mai rămâne nimic din ei”

Dar războiul nu a privat încă Iranul de stocul său de uraniu îmbogățit, aproape de calitate militară, sau de capacitatea sa de a amenința vecinii cu rachete, drone și miliții împuternicite.

Conducerea clericală a Republicii Islamice, care se confruntase cu o revoltă în masă la începutul anului, a rezistat atacului superputerilor fără niciun semn de opoziție organizată.

Salarii 2026. Ministerul Finanțelor a aprobat creșterea anvelopei bugetare cu 7,5 miliarde de lei, până la 173,5 miliarde de lei, sumă ce ar permite majorări pentru jumătate dintre salariile actuale ale bugetarilor, potrivit Antena 3

Anvelopa salarială va fi negociată de ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pislaru, cu oficialii Comisiei Europene. În cazul în care, în urma negocierilor, anvelopa salarială va fi mai mică de 7,5 miliarde de lei, numărul angajaților de la stat care vor avea venituri înghețate va crește.

Citeste si Mugur Isărescu are veşti proaste: „Nu ne permitem reducerea TVA-ului şi nici indexarea pensiilor”

Recent, premierul interimar Ilie Bolojan declara că „avem cheltuieli salariale într-o anvelopă totală care sunt disproporționat de mari față de posibilitățile țării”. Potrivit acestuia, „creșterile care pot fi făcute de la anul trebuie să țină cont de aceste date și nu avem decât două posibilități: o corecție de amplitudine mică sau, dacă se doresc corecții și creșteri mai mari, singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reduceri de personal unde nu este justificat, ca să poți să îi plătești mai bine pe cei care lucrează mai bine”.

Salarii 2026. Peste jumătate dintre veniturile bugetarilor vor fi majorate!

Simulările făcute de Ministerul Finanțelor arată că o creștere a cheltuielilor cu salariile bugetarilor de 8 miliarde de lei pe an ar însemnă o majorare pentru 53% din salariile actuale. Dacă anvelopa ar fi fost de 12 miliarde de lei în plus, ar fi însemnat majorări pentru 73% din salariile în plată.

Surse din minister susțin că „nu se va putea renunța la majorarea salariilor demnitarilor și nici nu vor putea fi înghețate o perioadă”.

Citeste si Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, prezintă raportul asupra inflației: „Plouă în mai, avem mălai! Scăderea PIB-ului este puternică, dar ne ajută la inflație. Să facem corecţie fiscală și să creștem venituri nu funcționează”

Potrivit noii legi a salarizării, mai multe sporuri și indemnizații vor fi eliminate, printre acestea sporul pentru condiții vătămătoare, care, în prezent, este în cuantum de 300 lei brut, sporul de cifru și indemnizația de hrană. Se mențin, însă, sporul de 40% pentru proiecte europene, de acesta putând beneficia în continuare primari, viceprimari, președinți de CJ și vicepreședinți.

Dani Oțil și Gabriela Prisăcariu formează unul dintre cele mai îndrăgite cupluri din showbizul românesc. Cei doi sunt foarte îndrăgostiți, iar Tiago, băiețelul lor, completează perfect tabloul de familie.

Citește și: Cum arată vila lui Dani Oțil din Corbeanca. Prezentatorul locuiește în acest loc de aproape 15 ani: „Desenată de mine”

Recent, prezentatorul de la Neatza și partenera lui de viață au sărbătorit cinci ani de la cununia civilă, iar Gabriela a rememorat evenimentul pe rețelele sociale  cu un apropo la adresa soțului.

Vedeta l-a „luat la rost” pe Dani pentru că nu ar fi marcat într-un mod special aniversarea căsniciei.

„Ce drăguț! Ai uitat că am sărbătorit cinci ani de când am spus da”, a mărturisit Gabriela Prisăcariu.

„Cinci ani de la accident! De la operație! Ce să sărbătoresc? La mulți ani!”, a replicat Dani Oțil, în spirit de glumă.

Cum s-au cunoscut Dani Oțil și Gabriela Prisăcariu

La prima întâlnire, fiind mai scund decât Gabriela, Dani Oțil era aproape convins că nu va reuși să o cucerească pe blondină.

 „M-a pus dracu. Am curentat-o pe holul emisiunii. Am găsit-o la altă emisiune și am zis că nu o să se uite la unul mai scund decât ea. Era îmbrăcată în mireasă când ne-am cunoscut. Am adus la emisiune o zgardă pentru câini, din aceea care curentează prin păr.

Acum se folosește la mai multe emisiuni. Am fost printre primii la televizor care au folosit-o și am pus-o pe diverse colege, iar la răspunsuri greșite de cultură generală le curentam. A fost un test de „cunoaștere a femeii’, care nu e om… pentru că, în mod ciudat, două din trei colege nu sufereau, ci ziceau: „Dă-i mai tare!”.

Chiar una, nu pot să spun acum cine, pentru că e femeie la casa ei și are și un job foarte important, cu copil acasă, ne-a zis: „Mi-o dai și acasă?”.

M-a prins viitoarea mea soție, pentru că am știut din start, m-a prins pe hol, acolo unde aveam studioul. Am intrat în vorbă cu ea foarte abrupt. Nu cred că am cerut-o chiar de nevastă atunci, dar am curentat-o”, a povestit Dani Oțil.

Citește și: Dani Oțil, în depresie de opt ani din cauza glumelor lui Mihai Bobonete! ”Și azi mai sufăr”. Cum l-a luat la mișto vedeta din ”Las Fierbinți”

De acum, cei care își lasă mașina în parcarea de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” pot face plata și online. Accesând platforma online, utilizatorii își pot crea rapid un cont cu adresa de e-mail și numărul de telefon mobil, având astfel posibilitatea de a achita imediat tichetul de parcare, într-un mod simplu și eficient.

Pasagerii care utilizează parcarea aeroportului pot achita tariful de parcare optând pentru una duntre următoarele metode:

• Online – prin accesarea platformei parcare.cnab.ro,
• Automate de plată – 20 de terminale speciale amplasate în incinta aeroportului;
• Casierie – plata clasică la ghișeul din aeroport;
• Card la barieră – plată contactless direct la ieșire.

Citește și: Procedurile de îmbarcare în aeroporturile din România vor fi mult simplificate prin sistemul „self baggage drop-off”. După aeroportul din Iaşi, şi la Otopeni va fi implementat acest sistem

„Compania Națională Aeroporturi București face încă un pas important în creșterea calității serviciilor oferite pasagerilor din Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București: plata online a parcării. Implementarea acestei soluții digitale are ca obiectiv îmbunătățirea experienței pasagerilor și reducerea timpului necesar efectuării plăților în incinta aeroportului”, a precizat Directorul General CNAB, Bogdan Mîndrescu.

Până la finalul anului, se va pune în folosință o nouă parcare, care va pune la dispoziția pasagerilor 1.019 locuri. Parcarea va fi supraetajată, va avea patru niveluri, iar pasagerii vor beneficia de 795 de de locuri pentru staționare pe termen lung.

Noua infrastructură va fi amplasată pe terenul aroportului, în proximitatea stației CFR „Aeroport Henri Coandă”, cu ieșiri directe la drumul spre DN1.

Accesul spre parcare se va realiza facil, prin rețea de drumuri interioare ale aeroportului, terenul aflându-se în apropierea sensului giratoriu „Sud”.

Citește și: S-a ajuns prea departe! Prețurile nesimțite de pe Aeroportul Otopeni bat orice imaginație. 15 lei un covrig cu mac, 22 de lei o merdenea ofilită și 23 de lei un iaurt

Atât construcțiile existente pe teren, în suprafață totală construită la sol de 535.00 m², cât și sistemul rutier și pietonal de acces către clădirea Tarom Training Center vor fi păstrate integral.

Pentru reducerea timpului de execuție a lucrărilor, Compania Aeroporturi București poate solicita ca execuția anumitor categorii de lucrări să se deruleze în regim de 24 de ore, iar constructorul trebuie să aibă în vedere un program de lucru inclusiv pe timp de noapte și în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale.

Parcarea se va realiza în termen de maximum 2 ani de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor. Valoarea estimată a lucrărilor este de 62,6 milioane lei.

Laura Codruța Kovesi, care conduce Parchetul European a vorbit și despre dosarul vaccinurilor achiziționate în perioada pandemiei de coronavirus, dosar în care este implicată și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Kovesi speră ca așa numitul dosar Pfizergate va fi finalizat în timpul mandatului ei. „Ancheta este în desfășurare, este în lucru la colegii din Belgia. Ancheta este supervizată de o cameră permanentă, din care eu nu fac parte, dar acest dosar va fi închis, sper, în acest an”, a spus Kovesi.

Laura Codruţa Kovesi: „Toată lumea vrea o justiție independentă și credibilă până ajunge la cineva din anturajul lor”

Ea a mai spus că deși dosarul a fost deschis în urmă cu trei ani, el încă nu are o soluționare din cauza complexității, dar și din cauza lipsei de resurse.

„Noi aici nu investigăm oportunitatea încheierii unui astfel de contract și dacă a fost legal sau nelegal. Am încercat în anchetă să implicăm toate instituțiile la nivel european care ar putea ajuta: OLAF, Curte de Conturi, directoratele Comisiei Europene, toată lumea să ne dea o evaluare și să încercăm să aflăm împreună ce s-a întâmplat”, a explicat Kovesi.

Șefa Parchetului European a continuat spunând că este vorba despre „un dosar în care cumva legăturile nu sunt numai în interiorul Europei, numai pe teritoriul statelor membre, ci avem o conexiune cu un stat terță, în Statele Unite are Americii. Aici avem aceleași instrumente de cooperare pe care le au și procurorii naționali și face cumva un pic mai dificilă viața noastră, pentru că trebuie să așteptăm atunci când solicităm diverse informații”.

Kovesi a mai spus că au avut loc multe audieri în legătură cu acest dosar și s-au administrat foarte multe probe. „S-au făcut audieri foarte multe, inclusiv funcționarea Comisiei Europene, s-au administrat foarte multe probe, avem foarte multe rapoarte pe care le-am primit. Știu că este o mare așteptare din partea publicului, dar ceea ce este important este ca investigația noastră să clarifice absolut toate alegațiile care au fost făcute. Sunt foarte multe alegații despre aceste contracte, noi trebuie să le verificăm pe fiecare și să avem un răspuns”, a explicat șefa EPPO.

Soluția propusă de Vlad Voiculescu lui Alexandru Rogobete pentru plata datoriei României către Pfizer: ”Pfizer nu este o organizație caritabilă. Fiecare zi de întârziere costă 100-150.000 euro!”. Răspunsul ferm al ministrului Sănătății: ”Când bunul simț coboară sub un anumit nivel, trebuie să reacționez”

Întrebată despre schimburile de mesaje dintre Ursula von der Leyen și conducerea Pfizer, Kovesi a confirmat că acestea fac parte din investigație.

„Este un aspect pe care noi trebuie să-l verificăm. Poate știți că au fost făcute câteva plângeri și în instanță despre această situație. Ne uităm și la acest aspect, îl investigăm cu siguranță”, a spus Kovesi.

Șefa EPPO a insistat că instituția pe care o conduce este independentă atât față de guvernele naționale, cât și față de instituțiile europene.

„Noi suntem independenți și față de autoritățile naționale, dar și față de autoritățile și instituțiile europene. Asta este ceea ce EPPO trebuie să dovedească: faptul că legea este egală pentru toți. Nu contează ce fel de funcționar public noi investigăm, că este președinte al Comisei, că este președinte de instituție sau membru al Parlamentului sau un simplu funcționar într-o instituție europeană. Noi aplicăm aceleași reguli”, a conchis aceasta.

Institutul Național de Statistică (INS) a dat publicității, miercuri, cifre îngrijorătoare. Produsul Intern Brut (PIB) al României a scăzut cu 1,7 la sută în primul trimestru din 2026, față de aceeași perioadă din 2025, și cu 0,2 la sută față de ultimul trimestru al anului trecut. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2026, comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,1 la sută, iar rata anuală a inflaţiei în aprilie 2026, comparativ cu luna aprilie 2025, a fost 10,7 la sută. Semne deloc încurajatoare, s-ar putea spune, însă economistul Andrei Caramitru a avut surpriza să descopere, de curând, o ”altă” Românie – una ce pare ferită de criză și de tăvălugul creșterii prețurilor.

S-a întâmplat în weekend, când economistul, cu prilejul unei vizite la un mall din București, a fost uluit să vadă cât de multă lume era acolo. Practic, mărturisește el, niciodată nu a văzut ”mai plin” complexul comercial respectiv.

”Am fost ieri la Băneasa Mall. Nu am văzut niciodată să fie mai plin. Niciun loc de parcare, nimic. Înăuntru – niciun loc la nicio masă la prânz. Inclusiv la etaj, la restaurantele scumpe. Plin ochi, ceva incredibil. Magazinele absolut pline. Multe mii de oameni. Nebunie . Zero criză acolo. Zero”, a scris, pe rețelele de socializare, Andrei Caramitru.

În aceeași postare, economistul găsește și o explicație ”fenomenului” descoperit la mall.

Citește și Mugur Isărescu are veşti proaste: „Nu ne permitem reducerea TVA-ului şi nici indexarea pensiilor”

”Oamenii din privat și din zonele mai prospere nu au treabă cu statul . Contracte ancorate la EUR, clienți străini. Au economii, nu sunt foarte afectați în cheltuielile de zi cu zi. E o ‘bulă’ mare și rezilientă de fapt”, este de părere Caramitru.

Postarea lui a provocat sute de comentarii din partea internauților, unele tot cu explicații pentru avalanșa de oameni din centrul comercial. Iată, mai jos, câteva dintre acestea.

• Mulți merg acolo să caște ochii și să bea un suc…
• Nu aș putea să apreciez, dar părerea mea este că o bună parte dintre cei pe care i-ai văzut sunt bugetari extrem de bine plătiți.
• Mai degrabă București si Ilfov colcăie de bani negri, începând de la neni & tantici care nu lucrează nik vizibil dar sunt plini de bani, la funcționarii de stat de toate nivelurile care trăiesc din șpăgi, nu din salarii (unele chiar bune) și oamenii de afaceri vai mama lor care trebuie să dea „șpagă de supravietuire”, de ți-e și milă de ei, parcă și Țiriac se plângea mai deunăzi că s-a făcut lumea rea, of, of, măi, măi.
• Magazinele sunt pline de oameni mereu, iar circulația pe străzi cu mașinile este la fel de aglomerată. Criza este numai la tv.
• Pe străzile din București traficul arată ca si cum benzina s-a făcut 1 leu (sau ca si cum masinile de peste 50k sunt propulsate de la soare, gratis).
• Pare că încă exista (incredibil) de mult cash. Văd foarte des plăți cash, deloc mici, la alt gen de achiziții decât mâncare sau basics.
• Altul care crede că România e mall Băneasa.
• Și în Afi era la fel. Parcări full, cozi la cabinele de probă, cozi la case, la zona food, filme, parfumerii, lume bună, lux, hall of fame. Not bad, not bad.

Citește și Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, prezintă raportul asupra inflației: „Plouă în mai, avem mălai! Scăderea PIB-ului este puternică, dar ne ajută la inflație. Să facem corecţie fiscală și să creștem venituri nu funcționează”