Un individ de 34 de ani din Borșa, județul Maramureș, a fost trimis astăzi în spatele gratiilor pentru 30 de zile, fiind protagonistul unui scenariu de o cruzime și o josnicie rar întâlnite în județul Argeș. Ceea ce a început ca o violare de domiciliu s-a transformat într-o noapte de teroare, tâlhărie și un atac mizerabil la demnitatea unei femei.

Intruziunea: O surpriză macabră în propria casă

Totul a început în noaptea de 28 spre 29 decembrie 2025. O femeie din Bascov s-a întors acasă, unde a avut șocul vieții: fostul ei concubin, maramureșeanul de 34 de ani, îi pătrunsese ilegal în locuință. Într-o încercare disperată de a detensiona situația, cei doi au convenit să meargă împreună la Pitești pentru a lăsa copilul femeii la bunicii materni. O greșeală care aproape că a costat-o scump pe argeșeancă.

Tâlhărie și furt: Violență în plină stradă

Ajunși în Pitești, în jurul orei 23:00, masca „împăciuirii” a căzut. Individul a atacat-o pe femeie cu violență, tâlhărind-o de cheile autoturismului și de telefonul mobil. După ce a lăsat-o fără mijloace de comunicare și fără mașină, agresorul a demarat în trombă spre o direcție necunoscută.

Răzbunarea „de joasă speță”: Imagini intime trimise de pe telefonul victimei

Nivelul de ticăloșie a atins cote maxime la scurt timp după atac. Individul a accesat ilegal telefonul femeii și a început să transmită către diverse persoane imagini cu victima în ipostaze intime. O tentativă clară de a-i distruge viața privată și reputația, folosindu-se de accesul forțat la datele ei personale.

Vigilență în timpul liber: O polițistă a găsit mașina distrusă în pădure

Femeia a reușit să ajungă la Secția 1 Poliție Pitești aproape de miezul nopții pentru a cere ajutor. Mașina furată, dată în urmărire, a fost descoperită ulterior într-o zonă împădurită.

Meritul îi aparține unei polițiste aflate în timpul liber, care a observat autoturismul abandonat. Vehiculul prezenta avarii serioase la compartimentul motor, individul încercând, se pare, să distrugă bunul pe care nu îl putea păstra.

Final de drum: 30 de zile de arest preventiv

Deși inițial victima a refuzat un ordin de protecție provizoriu din partea poliției, aceasta s-a adresat ulterior Judecătoriei Pitești, care a emis ordinul necesar.

Miercuri, 21 ianuarie 2026, polițiștii Biroului Investigații Criminale Pitești l-au „săltat” pe maramureșean în baza unui mandat de aducere. Lista de acuzații este una kilometrică și extrem de gravă: Tâlhărie calificată, violare de domiciliu, acces ilegal la un sistem informatic, violarea vieții private, furt în scop de folosință și distrugere.

După audieri maraton, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș l-au prezentat instanței, iar Tribunalul Argeș a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile

Un caz cutremurător, care scoate la iveală fața hidoasă a sistemului de protecție a copilului din Argeș, a primit o primă sentință la finalul anului 2025. Isabela Andreea Conea, educator în cadrul Centrului de Tip Familial Găvana, a fost condamnată de Judecătoria Pitești pentru purtare abuzivă.

Victimele sale? Două minore instituționalizate, printre care și Alexia – un copil a cărui viață este un șir nesfârșit de traume, fiind anterior victima unor abuzuri sexuale și trafic de droguri. În loc de alinare și protecție, Alexia a găsit în centrul de la Găvana un educator care a tratat-o cu un limbaj de o vulgaritate greu de reprodus. Magistrații au decis: ]nchisoare cu suspendare și muncă la Primărie. Sentința nu este definitivă, ea fiind deja atacata si va ramane definitivă dupe ce va fi judecată la Curtea de Apel Pitești.

Pe 30 decembrie 2025, instanța a stabilit următoarele măsuri pentru Isabela Conea:

• Pedeapsă: 1 an de închisoare cu suspendare, sub supraveghere timp de 2 ani.
• Interdicții: Nu mai poate fi aleasă în funcții publice și are interzis să se apropie la mai puțin de 50 de metri de cele două fetițe.
• Muncă în folosul comunității: 70 de zile la Primăria Pitești sau la Casa de Pensii Argeș.
• Daune morale: Plata a câte 15.000 lei pentru fiecare minoră (decizia nu este definitivă, fiind deja atacată cu apel).

Limbaj de „călău”, nu de educator: „Ai avut poftă de sulă!”

Detaliile din rechizitoriu sunt de-a dreptul șocante. În iunie 2023, imediat după ce minora Alexia s-a întors de la un control ginecologic (după ce fusese din nou abuzată sexual în afara centrului), educatoarea a început un asalt verbal plin de ură și victimizarea victimei.

Iată ce i-a strigat „pedagogul” unui copil distrus de abuzuri:

„Dă-te mai încet că îți intră ăla în p…ă! De ce te-ai dus la ginecolog, să vadă aia dacă mai ești virgină? Tu te-ai dus de bunăvoie cu băieții ăia, că aveai poftă de sulă! Ai probleme!”

Mai mult, când una dintre fetițe a declarat că Isabela Conea este „persoana ei de referință” (persoana în care are cea mai mare încredere), educatoarea i-a răspuns cu o cruzime rară: „Îți voi da teroare deoarece m-ai ales!”

Amenințări cu moartea în sufrageria centrului

Inculpata nu s-a oprit la jigniri sexuale. Pe 8 iunie 2023, deranjată de faptul că fetele râdeau și temându-se probabil de ancheta demarată după fuga Alexiei din centru, Conea a trecut la amenințări cu violența extremă: le-a numit pe fete „proaste”, le-a amenințat că, dacă părăsesc sufrageria, „o să le bată de o să le sară sângele pe tavan”, acontinuat glumele cu tentă sexuală, de față cu alți martori: „Ți-a plăcut să stai crăcită pe geam când ai sărit geamul”.

Eșecul DGASPC Argeș: Lupul paznic la oi?

Instanța a reținut că, deși există mici neconcordanțe temporale în declarațiile copiilor (firești având în vedere traumele și vârsta), probele și martorii confirmă fără dubiu comportamentul agresiv și umilitor al educatoarei.

Cazul ridică o întrebare legitimă pentru conducerea DGASPC Argeș și pentru „martalogii” care gestionează asistența socială în județ: Cum a fost posibil ca o astfel de persoană să aibă pe mână destinele unor copii deja abuzați? Alexia a fost victima societății, a tatălui vitreg, a traficanților, iar în final, a statului care trebuia să o vindece.

Ziarul PROFIT va urmări procesul de la Curtea de Apel. O astfel de persoană nu ar trebui să mai calce niciodată într-o instituție care are în grijă ființe umane, cu atât mai puțin copii vulnerabili.

În timp ce unii piteșteni se chinuie luni de zile cu birocrația pentru un aviz, alții „ridică” afaceri direct peste istoria orașului, fără să clipească. Miercuri, 21 ianuarie, polițiștii locali din Pitești au scos la lumină un caz grav de sfidare a legii chiar în inima municipiului, dar și un exemplu de „gospodărire” nesimțită într-un bloc din Prundu.

Afacere ilegală în zonă de monumente: Dosar penal la Parchet!

Polițiștii locali de la Serviciul Control Construcții au identificat, astăzi, o construcție ridicată pe un teren privat din zona centrală, destinată unor activități comerciale. Problema? Autorizația de construire nu există, iar tupeul proprietarului este cu atât mai mare cu cât șantierul se află într-o zonă de protecție a monumentelor istorice.

Conform Legii nr. 50/1991, fapta nu este doar o simplă contravenție, ci constituie infracțiune.

• Sancțiune imediată: O amendă de 6.500 de lei (un „mizilic” pentru cine își permite să construiască ilegal în centru).
• Urmări grave: Cazul a fost înaintat unității de parchet competente. Pe lângă amenda usturătoare, proprietarul riscă acum măsuri penale și, cel mai probabil, obligativitatea desființării construcției.

„Lucrările de construcții sunt permise numai în baza unei autorizații, cu respectarea documentațiilor de urbanism avizate. Cine crede că poate transforma centrul istoric după bunul plac, riscă dosar penal”, reamintesc reprezentanții Poliției Locale.

„Depozit de vechituri” pe scara blocului în Prundu

Nici în cartiere spiritul civic nu stă mai bine. În urma unei sesizări venite din cartierul Prundu, polițiștii de mediu au descoperit un peisaj dezolant: un locatar și-a transformat scara blocului în depozit personal.

Două etaje au fost blocate cu mobilier vechi și aparatură electrocasnică defectă, transformând calea de acces într-o cursă cu obstacole pentru restul vecinilor.

• Sancțiunea: Persoana responsabilă a fost amendată (cuantumul fiind între 800 și 1.500 lei).
• Ultimatum: Locatarul are la dispoziție 5 zile să elibereze spațiul comun, altfel sancțiunile vor curge în continuare.

INFO UTIL: Nu mai aruncați mobila la întâmplare!

Vă reamintim că există soluții civilizate și GRATUITE pentru deșeurile voluminoase. Nu riscați amenzi pentru câteva obiecte vechi!

🗑️ Unde le puteți duce? La sediul S.C. Salubritate 2000 din Strada Obor nr. 3B (incinta ADP Pitești). 🛋️ Ce se primește? Mobilier, lemn, saltele, frigidere, televizoare și orice alte electronice defecte. 📞 Informații suplimentare: 0248/636.535.

Spitalul Județean de Urgență (SJU) Pitești marchează un pas istoric în modernizarea serviciilor chirurgicale. Sub coordonarea Dr. Teodor Cătălin Constantinescu, șeful Secției de Urologie, au fost realizate primele intervenții de enucleere a adenomului de prostată folosind tehnologia laser de ultimă generație, plasând unitatea medicală pe harta centrelor de excelență din România.

Tehnologie de vârf pentru pacienții argeșeni

Succesul acestor intervenții a fost posibil datorită noii achiziții a spitalului: un laser Thulium de 60W, finanțat integral de Consiliul Județean Argeș. Această tehnologie permite abordarea minim invazivă a adenoamelor de prostată voluminoase, oferind o alternativă modernă chirurgiei clasice.

„Pentru pacienții cu adenoame de prostată voluminoase, în general peste 60 g, enucleerea cu laser reprezintă o alternativă minim invazivă la chirurgia deschisă. Recuperarea devine astfel mult mai rapidă, suferința pacientului este semnificativ redusă, iar durata de spitalizare este mai mică – în loc de două săptămâni, se poate pleca acasă după 48 de ore”, a explicat Dr. Teodor Cătălin Constantinescu.

În cadrul acestei sesiuni operatorii, au fost tratați doi pacienți, unul dintre aceștia prezentând un adenom de peste 100 cm³, situație în care laserul reprezintă soluția terapeutică optimă.

O echipă multidisciplinară și colaborări de elită

Performanța medicală a fost susținută de o echipă complexă. Alături de Dr. Constantinescu, din echipa SJU Pitești au făcut parte:

• Anestezie: Dr. Luminița Galbenu (medic anestezist) și asistentă medicală Nicoleta Văleanu.
• Bloc Operator Urologie: Asistentele medicale Laura Dragomir și Cristina Voicu.
• Post-operator: Colectivul de asistenți coordonat de asistenta șefă Mariana Drăgan.

Evenimentul a beneficiat de un sprijin academic și clinic deosebit, prin prezența unei echipe de specialiști de la Spitalul „Carol Davila” București (Dr. Radu Tudor, Dr. Dragoș Mareș și Dr. Mihai Dumitrache). De asemenea, sesiunea a fost urmărită de medici observatori de la spitale de renume din țară, precum Spitalul „Agrippa Ionescu”, Spitalul Județean Sibiu (reprezentat de Prof. Dr. Adrian Hașegan), Spitalul Județean Alba Iulia și centre medicale din Brașov.

Recunoaștere internațională și locală

Prezent la eveniment, Prof. Roche a subliniat importanța acestui progres: „Noua tehnică disponibilă acum la Pitești oferă pacienților un tratament modern și eficient, cu recuperare rapidă și externare într-un timp scurt.”

Această reușită consolidează poziția secției de Urologie a SJU Pitești ca un reper de profesionalism. „Această procedură inovatoare se efectuează în doar câteva spitale din București și centre universitare, ceea ce plasează urologia argeșeană la un nivel fără precedent”, a concluzionat Dr. Constantinescu, mulțumind Direcției Spitalului și Consiliului Județean Argeș pentru investiția realizată

În cursul acestei zile, după materialele publicate despre situația de la Biserica Domnească, printre alte zeci de mesaje, am primit si aceasta scrisoare pe care, fără alte comentarii, o redăm integral, mai jos:

Căutând diferite informații tehnice am dat peste comunicatul de presă al Arhiepiscopiei Argeşului, punctul de vedere la articolul dumneavoastră din 20 ianuarie, referitor la urățenia zidului de la Nicolae Domnesc. Nu ştiu cât de urât e zidul, însă complicitatea evidentă la o astfel de….combinație este foarte urâtă, iar evitarea miezului-adevărului expus în articol, ocolirea ca la Ploieşti şi menţiunea cinică, „piatră de Vratza nu marmură”, sunt de-a dreptul hidoase. Tehnic vorbind, piatra bulgărească este tot un calcar, însă mai poros, inferior marmurei şi mai ieftin. Ar fi interesant de studiat devizul economic, la preț au cumpărat piatra de Vratza. În acest caz…nu ar fi deloc surprinzător să fie mai scumpă decât marmura. Aş spune aşa…marmură sau Vratza, au scos zidul istoric din memoria colectivă. El a avut o ardezie roşie, şi atunci de ce nu piatră roşie? E Grecia plină. Sau de ce nu piatră de râu? A te spăla pe mâini ca Pillat din Pont este de „curtea școlii”. De asta spun că gestul e hidos, se cheamă că au luat întreaga societate de pro…și acest gest este jignitor. Chiar aşa, fără acordul beneficiarului??? Pentru că bănuiesc, la recepție au fost de acord cu urâțenia. Îmi vin în minte nişte episoade, întâmplate pe aici de-a lungul timpului. Le însăilez aici, poate vă sunt de folos. Înainte însă menționez un aspect: unul din principiile restaurării de artefact este acela de nealterare a autenticului, de ieşirea din volumetrie sau adăugire de elemente, interpretare personală, nici nu poate fi vorba. Când vorbim de nealterarea autenticului nu vorbim doar vizual, vorbim de tehnici, compatibilitatea materialelor, compoziție chimică, etc.

Acum… Îmi amintesc de o discuţie cu un ghid al mănăstirii înainte de rovoluție. Îmi spunea că au schimbat tabla și că au făcut treabă mult mai bună. Chipurile tabla veche cântărea 20 tone, iar ei au pus una mai groasă, cantitatea expusă de ghid era de 30 de tone. Am dat un exemplu orientativ, nu mai țin minte câte tone spunea. I-am spus atunci să nu mai repete povestea, pentru că unii ar putea să se întrebe dacă nu cumva tonele sunt doar pe hârtie. Sau să se întrebe despre portanță. Zidurile, scheletul acoperişului sunt calculate la o anumită portanță. O tensionare în plus, o încărcare….vor avea cosecințe, apar fisuri, deschideri… O supradimensionare va face ca mişcarea să fie nenaturală și pot apărea cute, deformări, fisuri şi deteriorări de suport. Aş mai aduce aici o observație de ordin tehnic, detalii de execuție. Esenţele de lemn, stejarul, răşinoasele conțin acizi naturali la care plumbul reacționează, de unde rezultă compuşi corozivi care accelerează deteriorarea. Tehnicile vechi presupuneau un pat de pământ pentru evitare punților galvanice(azi sunt punți izolatoare, oteluri speciale).

Îmi mai amintesc de un episod, cam prin anul când AC Milan cu Van Basten, Ruud Gullit şi Frank Rijkaard băteau Steaua cu 4-0… Un cătun, Zamfireşti- Valea Ursului, aveau o bisericuță monument, din lemn. A fost mutată la Argeş şi erau oameni atunci care se întrebau dacă mutarea a respectat normele forurilor în drept. Nu spun intimplător despre acest fapt. Tot prin acele vremuri în satul Dobrotu al comunei Albeştii de Argeş era o bisericuță monument. biserica satului, Biserica Oancea pictată de Millan Ivănescu sau fostul lui ucenic, Nelu Anghel din Cuza Vodă, un pictor la fel de vestit ca mentorul. Pe atunci preotul Mircu Iosif era paroh. Au construit în jurul monumentului zidurile actualei biserici, tot mică pentru sat, iar monumentul este dărâmat și scos pe uşă. Nu ştiu dacă icoanele vechi, obiectele de cult, au fost păstrate. În astfel de situații se păstrează monumentul şi se construieşte după nevoi unul nou. Nu pot să cred că preotul făcea asta fără acord, îndemn de la mai marii, de la dumnezeii mici. Povestea cu bisericile satului este tot cam ca în politică. Satul are biserică şi preot. Teoretic decizile se iau de consiliul parohial însă instituţia bisericii…BOR, este factorul de decizie. Numeşte după….har preotul, dacă nu mai are….har şi ascultare, îl schimbă după bunul plac, vinul ritualic se vinde cu litrul… (preotul are de ales între a ține cont de consiliul parohial şi de satul care îl hrăneşte sau de tonul episcopului), nu vreau să intru în amănunte. Spun doar că totul se face cu acordul, îndemnul mai marelui locului. O ştim. Şi eu, şi dumnevoastră, și preoții.

Problema se pune de ce această tăcere, şi acest front comun şi mă refer aici strict la cler. A veni să te disculpi invocând proiectanți atestaţi, luând pe nu ştiu în brațe este hilar şi belicos. Zidul este scos din contextul istoric, din memoria colectivă. Mai departe dăm ideea că factorii de decizie, de acolo de sus, din vârful privilegiilor pot călca în piciore orice cutumă, regulă, lege, istorie… Obiectiv vorbind, am motive serioase să spun că în Argeşul nost, grație unor factori decizionali, pe viitor nu mai poate fi vorba de patrimoniu, zestre autentică şi restaurare. Autenticul poate fi notat, ierarhizat valoric pe o scară de la unu la zece, şi în acest peisaj vast și complex, fiecare îşi are locul şi rostul. Aşa că restauratorii generațiilor viitoare vor restaura de multe ori falsuri. Vorbim aici de…pictură tipărit, „inteligența”Al, reproduceri, desen cu proiectorul, multiplicări de tot felul, mai puțin spre deloc creație autentică. Cine ştie, poate va fi rânduit să vorbim în detaliu…

Aş încheia cu o istorioară petrecută înainte de Paştele anului 1990 cred. Era un bătrânel, barbă rotundă, albă, scurtă, zilnie cerşen în curtea Mănăstirii. Eram cu preotul Manole și cu un profesor de muzică psaltică, nu are importanță numele. Nişte voci extraordinare. Îl miluiesc pe cerşetor eu câțiva bănişori….mulțime de turişti aprind luminări de pomenire şi-l vad pe cerşetor cum se duce, stinge lumânările și umple o sacoșă cu ele. M-am dus și l-am certat:

E bine ce faci??? Ti-am dat pomană, ți-au dat și oamenii ala și tu le-ai luat lumânările?

Dee….taică…

Uite, cerşeşti şi….miroşi a băutură…

De….taică…

Şi am plecat convins că am îndreptat o faptă rea. La câteva zile, până în prânz zăpada lucea într-un soare văratic. Câțiva preoți la soare, și Preotul Mircu, ern pe atunci şi …director…fabrica de lumânări funcționa acolo… Văd ceşetorul, venind spre noi cu paşi egali. Toți devin atenți, omul se oprește în fața mea și mă priveşte preț de un minut clătinând din cap.

M-ai certat deunăzi, m-am supărat, m-am îmbătat şi l-am supărat pe Dumnezeu…

Păi…și e bine? Uite, iar ai băut…Cerşeşti ca să bei?

Nu e bine, multe nu am făcut eu bine. Am fost…învățător de țară. Aci aproape, la Cerbureni. Am făcut răzbelul la grea. Duşmanul de acolo ne pândea. Şi-mi arată turla bisericii. Dădea ghināralul ordin şi am dat zeci de turle jos cu greaua. M-a pedepsit Dumnezeu să cerşesc în curtea bisericii, să mă încălzesc cu lumânări…luate de la di morți… fi replic zambind.

Ai luat și de la ǎi vii.

Şi de la ei. la uite ce a făcut aici Basarab. Palat frumos, biserică mare cu turlă sus…trece omul pe drum şi face semnul sfintei cruci… Daaa…. Basarab āsta a fost un tâmpit. Toți asistenți ridicară privirile aprige, spre om.

Daaa, un tâmpit, a pus pravilă, vine baba… vădană de război, desface colțu broboadei și lasă ultima băcuță…

Continuă, împungându-ne pe rând cu degetul în piept şi zice. Lasă vadana leturghie, se adună bănet, să ia unul ca dumneata, ca dumneata, ca dumneata….salarii mari.

Eu nu luam salariu de la biserică… I-am luat însă în brațe cu duioşie şi recunoştinţă, am băgat mâna în buzunar, i-am dat atunci nu doar câțiva bănuți. Am plecat de data aceasta eu, încet şi fără convingera că am făcut bine certându-1. M-am gândit că odată aprinsă lumânarea pentru cel dus, tu te-ai gândit…l-ai pomenit, lumânarea nu-l mai încălzeşte. Poate n-ai făcut pentru el cât a fost în viață, ce rost să ardă lumânarea toată. Nu mai punem „încălzirea globală”…altă prostie. Habar nu am dacă pe cei care au asistat la dialog, i-a mişcat cumva realitatea. Pe unii poate da. Ce vreau să întreb, retoric fireşte….nu e belicos să te disculpi ca la grupa mare, nu e urât să calci peste norod? Norodul creştin, empatic şi tolerant, păstrător de datină, de patrimoniu, făuritor de zestre a neamului….și de istorie…

Cu stimă şi mulţumiri pentru activitatea dumneavoastră în slujba societății!

P.S. Sunt convins că acel comunicat este dat de un salariat, care a făcut ascultare, pentru că altcum nu se poate. Nu este un punct de vedere pertinent şi obiectiv. Nu îl putem învinui, pune și el o pâne pe masă copiilor.

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului recidivează în distrugerea patrimoniului. După celebrul scandal al „termopanelor de la Mănăstire”, caz relatat in premieră tot de ziarul nostru, o nouă intervenție brutală zguduie Curtea de Argeș: Biserica Domnească, monument aflat pe lista indicativă UNESCO, este „înnobilată” cu piatră bulgărească de Vratza, transformând o cetate medievală într-un ansamblu ce amintește de vilele de prost gust sau de cavourile de fițe.

Istoria sub asediul calcarului bej lăudat de Arhiepiscopie

Biserica Domnească din Curtea de Argeș nu este doar o biserică; este fundamentul Țării Românești, o ctitorie a Basarabilor de o valoare universală. Cu toate acestea, sub paravanul unei „restaurări” finanțate din fonduri europene, zidul de incintă al ansamblului a devenit terenul de joacă al diletantismului.

În loc să se folosească tehnicile și materialele tradiționale — piatra de râu și mortarul de var care să respire istorie — zidurile sunt acum placate cu piatră de Vratza. Acest calcar crem-bej, extras din Bulgaria, este extrem de apreciat de dezvoltatorii imobiliari pentru livinguri, băi sau fațade de hoteluri moderne. Într-o cetate medievală, însă, prezența sa este definiția pură a kitsch-ului.

Arhiepiscopia admite dezastrul printr-un comunicat iîn care încurcă restaurarea cu modernizarea

În urma dezvăluirilor noastre de ieri, Arhiepiscopia Argeșului a reacționat printr-un comunicat de presă care, într-o încercare stângace de a mușamaliza situația, nu face decât să confirme realitatea din teren. Dincolo de datele irelevante și încercările de a prezenta „modernizarea” drept progres, instituția bisericească recunoaște, practic, că se intervine asupra unui monument UNESCO cu materiale de construcții civile.

Este același scenariu ca în cazul Mănăstirii Curtea de Argeș, unde acum câțiva ani ziarul nostru semnala montarea tâmplăriei PVC (termopane), o altă palmă dată istoriei.

Autoritățile se „trezesc” din somn după presiunea presei

Contactat în această dimineață, Ministerul Culturii a reacționat prompt, promițând că o echipă de control va descinde pe șantier în cel mai scurt timp. Miza este uriașă: se va verifica dacă proiectul de restaurare este respectat sau dacă asistăm la o „modernizare” după bunul plac, pe banii contribuabilului european.

Pe plan local, reacțiile sunt mai nuanțate. Directorul Cocea, de la Direcția de Cultură Argeș, ne-a declarat inițial că „totul i se pare în regulă”. Totuși, sub presiunea evidențelor prezentate de presă, acesta a revenit, anunțând că va trimite și dumnealui o echipă în control pentru a fi „sigur 100%” că nu se încalcă normele de conservare.

Vocea expertului: „Trebuiau folosite olane”

Am solicitat și opinia istoricului Ștefan Dumitrache, directorul Muzeului Municipal Curtea de Argeș, unul dintre cei mai avizați oameni din oraș în materie de patrimoniu. Deși prudent în declarații având în vedere implicarea sa în viața cetății, acesta a pus punctul pe i:

„Părerea mea este că trebuiau folosite olane”, a subliniat istoricul, făcând referire la materialul ceramic tradițional care ar fi trebuit să protejeze coama zidurilor, în locul „soluțiilor moderne” care distrug aspectul de epocă.

Lecție de dicționar pentru restauratori și autorități

Pentru că se pare că la Curtea de Argeș termenii sunt confundați intenționat, reamintim definițiile care ar trebui să stea la baza oricărui proiect de acest gen:

• RESTAURARE: Intervenție curativă realizată de specialiști restauratori, nu de firme de apartament specializate în blocuri, contracte cu primării. Scopul este aducerea obiectului la starea originară, fără a-i altera caracterul și configurația istorică.
• KITSCH: Termen german care denotă imitația, stilul de prost gust și diletantismul artistic. Exact ceea ce vedem astăzi pe zidurile Bisericii Domnești.
• PIATRA DE VRATZA: este un calcar natural, compact, de culoare crem-bej, extras din regiunea muntoasa Vratsa – Bulgaria fiind ideală pentru placări interioare (living, baie, bucătărie) și exterioare (fațade, trepte, pavaje, pervaze, socluri). Este un material versatil, ușor de prelucrat, ce conferă un aspect elegant, modern, dar care n-are nicio legătură cu o cetate medievală de secol XIV.

Ziarul nostru va urmări pas cu pas acest control al Ministerului Culturii. Nu vom permite ca banii europeni să fie folosiți pentru a îngropa istoria Basarabilor sub straturi de calcar bulgăresc și viziuni arhitecturale de tip „mall”.

O copie a momentului 1911? Argesenii au protestat și au păstrat Biserica Domnească

Cea mai mare năpastă a venit peste comoara medievală de la Argeș la începutul secolului al XX-lea, când, arhitectul francez André Lecomte de Noüy, cunoscut adept al teoriei de restaurare conform căreia ce este vechi trebuie înlăturat, distrus, apoi refăcut, a propus autorităţilor române dărâmarea monumentului, pentru a fi apoi restaurat prin reconstruire din temelii.

În 1911, administraţia de stat hotărâse dărâmarea bisericii aflate în stare avansată de degradare. Locuitorii oraşului au protestat vehement, strângând si o sumă uriaşă pentru acea vreme, pentru ca biserica să fie reparată pe cheltuiala lor. Soarta monumentului a fost definitiv pecetluită de către istoricul Nicolae Iorga, care s-a dus personal la Biserica Domnească și a socotit-o, în virtutea tezaurului pe care-l poartă vechile ziduri, demnă de a fi păstrată cu multă grijă.

Lucrările de restaurare începute în 1911 au durat mai bine de un deceniu. Biserica Domnească nu doar că și-a dezvăluit nobila-i frumusețe din secolul al XIV-lea, prin eliminarea tuturor adăugirilor ulterioare, dar arheologii au descoperit încă o comoară, sub ea: 14 morminte domnești, șase fiind ale fiilor de domni. Al zecelea dintre ele, descoperit pe 31 iulie 1920, păstrat intact, ascundea în el rămășițele lui Radu I Basarab, cel care a terminat și a sfințit biserica. Statura lui, vesmintele și podoabele aferente descoperite atunci dau mărturie peste timp despre impozanța, fastul și strălucirea dinastiei ortodoxe a Țării Românești.