În luna aprilie, când toți ochii erau ațintiți asupra scandalului deceselor suspecte de la Spitalul Sf. Pantelimon, Ministerul Sănătății strecura discret în Monitorul Oficial un Ordin, fără a face vreun anunț în acest sens, spune medicul ATI Elena Copaciu. Ea susține că modificarea legislativă permite ca, „din pix”, structurile medicale să devină secții pentru mari arși, fără a avea însă și resursele și performanța medicală necesare îngrijirii pacienților. 

• 10.000 de pacienți se prezintă anual la camerele de gardă ale spitalelor din România pentru leziuni de arsură, iar circa 4.000 de cazuri necesită internare. 
• În jur de 1.400 – 1.500 dintre acești pacienți reprezintă cazuri de severitate medie și mare.

Spitalele din România nu aveau, conform legislației valabile până în luna aprilie, secții care să corespundă standardelor din legislație pentru tratarea în siguranță a pacienților cu arsuri grave.

Ordinul ministrului Alexandru  Rafila adaptează legislația la situația din teren, în loc să se întâmple invers, așa cum ar fi firesc, spune conf. univ. dr. Elena Copaciu, medic primar Anestezie-Terapie Intensivă.

„Vom afla acum că avem multe paturi de mari arși critici și nu știam”, este interpretarea pe care o dă dr. Copaciu.  Medic ATI, Elena Copaciu a lucrat în Ministerul Sănătății, după incendiul din Colectiv, la elaborarea noii legislații pentru secțiile de arși, valabilă până în aprilie anul acesta.

„Vor chinui în țară pacienții cu arsuri severe fără să le mai fie teamă de lege. Ca la Colectiv”, spune, într-un dialog cu HotNews, și Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului de acum aproape 9 ani și activist pentru drepturile pacienților cu arsuri severe. 

„Medicii vor putea să interneze mari arși în structuri neconforme, fără să se mai teamă de consecințe”

Principala consecință a publicării noului Ordin: „Medicii vor putea să interneze mari arși în structuri neconforme nevoilor marelui ars, fără să se mai teamă de consecințe medico-legale”, explică, într-un dialog cu HotNews.ro, dr. Elena Copaciu.

De altfel, sursele HotNews din lumea medicală confirmă spusele Elenei Copaciu: chiar o parte dintre medicii care lucrează în secții de spital unde sunt îngrijiți pacienți cu arsuri au făcut presiuni pentru schimbarea legii. Realitatea din spitale nu se potrivea cu cea de pe hârtie, iar în cazul unor tragedii, ei riscau să fie primii blamați. Sau chiar târâți prin procese. 

Elena Copaciu este medic ATI la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș, unde a cerut chiar ea detașarea la începutul pandemiei, când Balș devenise cel mai solicitat spital din București. Anterior, a condus timp de 8 ani Secția de Anestezie – Terapie Intensivă a Spitalului Universitar. Acolo, în cel mai mare spital de urgență din București, a prins Elena Copaciu incendiul din Colectiv. 

După incendiu, medicul a lucrat, în Ministerul Sănătății, la elaborarea Ordinului 476/2017 privind organizarea și funcționarea structurilor pentru  îngrijirea bolnavilor cu arsuri. Acest act normativ a fost în vigoare până în aprilie 2024, când s-a aprobat noul Ordin elaborat de echipa lui Alexandru Rafila, fostul repezentant al României la Organizația Mondială a Sănătății. 

Copaciu susține că la elaborarea Ordinului din 2017 au colaborat și arhitecți, ingineri, profesioniști și decidenți din domeniul medical.

Elaborat și publicat în transparență decizională în primul mandat de ministru al Sănătății al lui Vlad Voiculescu, Ordinul 476 a fost aprobat, fără modificări, de către următorul ministru, Florian Bodog (PSD), în mai 2017.

Ministerul Sănătății nu avea niciun pat pentru mari arși în 2021. Ministrul Rafila susține că sunt 34 de paturi

Criteriile pentru secțiile de mari arși prevăzute în Ordinul aprobat acum 7 ani nu sunt respectate în totalitate de nicio secție de spital din România, consideră Elena Copaciu. 

Prin urmare, România nu are, la 7 ani de la intrarea în vigoare a acelui act normativ și la aproape 9 ani de la Colectiv, nicio secție care să poată îngriji în siguranță marii arși.

Asta chiar dacă, în august anul trecut, imediat după explozia de la Crevedia, Ministerul Sănătății susținea că există 34 de „paturi pentru mari arși” în 6 spitale: Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București, Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică Reparatorie și Arși din București, Spitalul Clinic de Urgență Județean Sf. Spiridon din Iași, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brânzeu” din Timișoara, Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni din București și Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București (paturi pentru copii).

Dintre acestea, singurele  paturi care se apropie de standarde sunt cele 6 de la Spitalul de Urgență Floreasca, spune dr. Elena Copaciu, dar nici acestea nu întrunesc 100% standardele de paturi de mari arși.

„Un pat al lui Procust medical”

Un raport oficial întocmit de Ministerul Sănătății în anul 2021 și consultat de HotNews.ro arăta că numărul de paturi autorizate de Ministerul Sănătății în „unități specializate în tratamentul pacienților critici cu arsuri severe” este de 24 pentru adulți și 13 pentru copii. Vorbim despre unități funcționale pentru arși, nu despre centre pentru mari arși. Cele 37 de paturi sunt în structuri care pot trata doar pacienți cu arsuri până la o anumită complexitate – arsuri medii.

Pe lângă cele 24 de paturi destinate tratamentului pacienților critici adulți cu arsuri severe, există și un număr de aproximativ 300 paturi de arși în spitalele județene și municipale din întreaga țară. Aceste paturi sunt dedicate îngrijirii pacienților cu arsură de severitate mică spre medie și necesită îmbunătățiri, se preciza în raportul din anul 2021 al Ministerului Sănătății.

Inițial, după aprobarea Ordinului din 2017, unitățile existente pentru arși au avut un termen de conformare de 3 ani. De îmbunătățire a nivelului. Apoi, termenul de conformare a fost prelungit în 2020 până în anul 2025.

Anul trecut, după apariția noului Ordin în transparență decizională, dr. Elena Copaciu a propus Ministerului Sănătății să existe o serie de modificări temporare, aprobate prin Ordin de ministru. Astfel ca să existe o tranziție către centrele de mari arși aflate în construcție și să nu se modifice OMS 476. 

Anul acesta, „în loc să facă o derogare temporară de la acele criterii de internare, a preferat (Ministerul Sănătății – n.red.) să facă din rezerva individuală a marelui ars un „pat al lui Procust medical”. Cam cum i-a trebuit fiecăruia”, pretinde dr. Elena Copaciu.

De ce s-a ajuns aici, afirmă ea? „Din neputința decidenților din toată țara de a se conforma, pe durata a 7 ani de la emiterea Ordinului 476. Ordinul 2320/2024 (al echipei Rafila – n.red.) răspunde nevoilor Ministerului Sănătății și ale managerilor din teritoriu care nu au dorit/putut să genereze structuri adecvate nevoilor pacientului mare ars”, mai spune medicul.

„La final vom afla ca avem multe paturi de mari arși critici și nu stiam”

Ordinul 2320/2024 a fost publicat în Monitorul Oficial pe 18 aprilie 2024, fără ca Ministerul Sănătății să facă vreun anunț privind schimbarea legislației pentru secțiile de arși. A fost semnat de secretarul de stat Alexandru Rogobete, considerat cel mai apropiat colaborator al ministrului Alexandru Rafila.

Noul Ordin prevede, pe de o parte, că o comisie va evalua, la cererea spitalului, structurile pentru arși și va decide în ce categorie se încadrează. Sunt modificate și criteriile pe care aceste secții trebuie să le respecte pentru a putea prelua pacienți cu arsuri grave: aceste criterii sunt mult „îndulcite” comparativ cu Ordinul de acum 7 ani, consideră Copaciu

„La final vom afla ca avem multe paturi de mari arși critici și nu știam”, afirmă medicul Elena Copaciu, după ce a citit Ordinul 2320/2024.

Secretarul de stat al lui Rafila a promis că oferă explicații publicului, pe care nu le-a mai dat

HotNews.ro l-a contactat pe Alexandru Rogobete, secretarul de stat din Ministerul Sănătății a cărui semnătură se regăsește pe Ordinul privind secțiile de arși publicat în aprilie în Monitorul Oficial, pentru a clarifica prevederile noului act normativ, precum și controversele din jurul său.

Secretarul de stat Rogobete a promis telefonic, pe data de 11 iunie, că va reveni cu răspunsuri în scris la întrebările HotNews, însă nu a făcut-o la mai mult de o săptămână, până la momentul publicării acestui articol.

Cum ar trebui să arate un centru pentru mari arși

Un centru pentru mari arși ar trebui să fie o structură distinctă în cadrul unui spital multidisciplinar, inclusiv cu acces separat de primiri urgențe și circuite care să nu se intersecteze cu alte circuite din spital. De asemenea, ar trebui să aibă o structură proprie de Terapie Intensivă, una de chirurgie plastică și reconstructivă și un sector distinct pentru recuperare, explică dr. Elena Copaciu. 

Marele ars necesită cameră individuală de izolare și protecție, iar majoritatea recomandărilor internaționale menționează o suprafață de 25 de metri pătrați, în timp ce noul Ordin al Ministerului Sănătății vorbește despre 15 metri pătrați: „O rezervă de spital aglomerată face mai greu de decontaminat suprafețele  atinse și creste riscul transmiterii de germeni patogeni”, atrage atenția dr. Elena Copaciu.

În plus, acest spațiu are nevoie de un dispozitiv de modificare a presiunii din incintă, care are rolul de a evita contaminarea cu aer din spațiile comune, precum coridoarele spitalului. Acest sas sau filtru tampon de acces/ieșire din rezerva individuală a marelui ars este obligatoriu și are un rol crucial în controlul infecțiilor și mentinerea siguranței pacientului, mai spune medicul. Tot în sas se echipează și se dezechipează toți cei care intră la pacient: personal medical sau vizitatori.

În vechiul Ordin privind marii arși era prevăzut că toate rezervele pentru mari arși ar trebui să aibă acest spațiu denumit sas, cu o suprafață de 7 metri pătrați. În noul Ordin, nicio cameră individuala de pacient critic nu mai are sas. Este prevăzut, în schimb, un singur sas de 5 metri pătrați la intrarea în zona rezervelor individuale.

Elena Copaciu a fost surprinsă să constate, după ce a văzut noul Ordin, că în acest spațiu unde se echipează cei care intră în rezervele marilor arși există și depozit de materiale sterile și, opțional, „dispozitiv de spălat și dezinfectat ploști”: „Dispozitivul de spălat-dezinfectat ploști nu are ce căuta aici. Acest lucru se face în baia dedicată a fiecarei rezerve individuale și în locul denumit „ploscar”- camera de spalare – dezinfectare a ploștilor. În niciun caz în locul unde se echipează cei care intră la pacientul critic sau unde se depozitează materiale sterile”, subliniază medicul.

Nu în ultimul rând, numărul de schimburi de aer/oră era precizat în Ordinul aprobat în 2017 la minimum 15 minute, în timp ce în Ordinul ministrului Rafila nu se face nicio precizare, „aspect care deschide posibilitatea instalării unor sisteme de ventilație neadecvate nevoilor marelui ars”, afirmă Elena Copaciu. Asta deși „calitatea aerului este element important non farmacologic de preventie a infectiilor la pacientul critic”.

Medicul Elena Copaciu vorbește despre o „amputare” a caracteristicilor structurale ale rezervelor individuale pentru pacienți critici mari arși și „un mare pas înapoi” în domeniu.

Ministerul Sănătății, în dezacord cu supraviețuitorii incendiului din Colectiv

Explozia de la Crevedia, din august anul trecut, a prins Ministerul Sănătății în plin război cu supraviețuitorii incendiului din Colectiv, cu rudele victimelor și cu activiștii pentru drepturile pacienților cu arsuri grave. 

În iulie 2023, Ministerul condus de Rafila publicase în transparență decizională o primă variantă a proiectului de Ordin privind noile standarde pentru secțiile de arși, ce avea să fie aprobat în aprilie anul acesta.

O parte dintre supraviețuitorii și rudele victimelor din Colectiv au cerut atunci insistent renunțarea la acel proiect de Ordin sau o dezbatere publică în care să fie discutate deschis și lămurite prevederile controversate din proiect.

Principala acuzație adusă atunci ministrului Rafila: că practic vrea să transforme pe hârtie, „din pix” secțiile existente în structuri pentru mari arși. În plus, un alt efect de bumerang este anularea Mecanismului de transfer în străinătate al marilor arși, adoptat după Colectiv – după multe presiuni publice și multe ezitări ale autorităților, și în baza căruia au fost transferați și 12 răniți de la Crevedia. Odată ce legiferezi „din pix” faptul că există condiții în spitalele din țară, nu mai poți transfera mari arși afară – nu mai există bază legală.

Unul dintre cei mai vocali critici ai noului pe atunci proiect de Ordin a fost Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului din Colectiv și activist pentru drepturile pacienților cu arsuri severe.

Mihai Grecea este unul dintre răniții din Colectiv căruia i s-a refuzat transferul în străinătate, chiar dacă spitalele din România nu aveau și nu au nici astăzi condiții pentru a trata pacienții ca el. A stat aproape o lună în comă, cu arsuri pulmonare severe și i s-au acordat doar 12% șanse de supraviețuire. 

După Colectiv, Mihai Grecea a luptat permanent pentru ca și alți mari arși să poată supraviețui într-o țară care nu are condiții să îi trateze: în cea mai mare parte din timp din societatea civilă și, în 2021, pentru o scurtă perioadă, în calitate de consilier în Ministerul Sănătății. 

„Ministerul a avut intenția de a da caracter legal dezastrului din structurile pentru arși, pentru a feri de răspundere penală și civilă spitalele și personalul”

Într-un dialog cu HotNews, Mihai Grecea spune, despre Ordinul echipei Rafila, că a fost aprobat „fără o dezbatere publică obligatorie prin lege” și că „lezează grav interesul pacienților din România prin impunerea unor standarde de construcție, acreditare și exploatare a centrelor de arși neconforme cu recomandările ghidurilor internaționale de specialitate, standarde inferioare celor preexistente în legislația românească aflată în vigoare la data publicării ordinului”.

Mihai Grecea amintește că, după emiterea Ordinului 476/20176, a existat un termen de  conformare a spitalelor la standarde. Mai întâi până în 2020 și prelungit, ulterior, până în 2025. 

Însă „intenția actuală a Ministerului Sănătății nu este deloc aceea de a îmbunătăți îngrijirea arșilor ci de a nu mai transfera deloc pacienți severi în străinătate, în virtutea dreptului la asistență medicală de urgență, pentru îngrijiri conforme nivelului actual al medicinei care oferă șanse reale și cazurilor severe. Ministerul a căutat, prin aceste modificări, doar să permită tratarea legală în clinicile neconforme din România chiar și a celor mai severe cazuri, punând în risc viața pacienților.” 

„Ca la Colectiv”

În ultimii ani, sistemul a refuzat „din capul locului” să respecte legislația și nu trimitea  decât extrem de rar la centre de arși partenere din afara țării cazurile medicale severe, care depășeau competențele spitalelor românești, spune Mihai Grecea. 

„Acum vor chinui în țară pacienții cu arsuri severe fără să le mai fie teamă de lege. Ca la Colectiv. Iar noile centre de arși aflate în construcție vor fi finalizate la niște standarde mult inferioare celor la care au fost proiectate inițial. Și asta pentru că tocmai au făcut aceste derogări în noul OMS 2320/2024”, este convingerea sa. 

El acuză, de asemenea, faptul că în „epoca Rafila, eforturile pentru a coborî standardele la nivelul mizeriei din structurile medicale și din întreg sistemul a devenit un modus operandi”.

Mihai Grecea amintește, de asemenea, că „, în lumea civilizată, structurile pentru tratarea arsurilor severe fac parte din rețeaua de unități medicale strategice. Un conflict armat, un accident colectiv sau un cutremur catastrofal va produce zeci și sute de victime cu arsură severă cărora trebuie să li se dea o șansă reală!”

Câți pacienți mari arși are România?

Aproximativ 10.000 de pacienți se prezintă anual la camerele de gardă ale spitalelor din România pentru leziuni de arsură, iar circa 4.000 de cazuri necesită internare pentru supraveghere și tratament de specialitate, se arăta într-un raport oficial al Ministerului Sănătății, elaborat în anul 2021 și consultat de HotNews.ro. 

„Sunt cifre care ar îngrozi și tări implicate în conflicte armate”, spune Mihai Grecea, care a lucrat la elaborarea raportului din anul 2021.

În jur de 1.400 – 1.500 dintre acești pacienți reprezintă cazuri de severitate medie și mare, care necesită îngrijiri spitalicești cu o durată mai mare de două săptămâni și, ulterior, servicii de recuperare medicală specializată, care nu sunt disponibile în România. 

Numărul de decese cauzate de leziuni postcombustionale este de aproximativ 200 pe an, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Sănătății.