După ani lungi de promisiuni, minciuni, amânări și acuzații de incompetență administrativă, un drum strategic care promite să scurteze distanța dintre Argeș și stațiunea Călimănești (Vâlcea) intră, în sfârșit, în linie dreaptă. Sub indrumarea atentă a fostei prefecte de Arges, Ioana Facaleata, președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, a predat astăzi amplasamentul pentru încă un obiectiv atat de așteptat de infrastructură rutieră: Modernizarea a doar 2,9 km din DJ 703G Șuici – Ianculești – limita județului Vâlcea.

O veste excelentă pentru șoferi, chiar dacă calendarul lucrărilor pare perfect sincronizat pentru a transforma inaugurarea într-o mare tăiere de panglică în plină campanie electorală din 2028.

Predarea amplasamentului s-a făcut astăzi sub îndrumarea fostei prefecte de Argeș, Ioana Făcăleată..

În timp ce vocile critice din spațiul public reclamă faptul că acest drum vital a fost abandonat ani de zile din cauza dezinteresului, tabăra oficială prezintă proiectul ca pe un succes istoric. Conform conducerii CJ Argeș, pe hartie județul traversează în prezent „cea mai bună perioadă din ultimele decenii” în ceea ce privește atragerea de fonduri europene și guvernamentale. pe teren insa, realitatea este cu totu alta.

Culmea politicii locale face însă ca un proiect de nici 3 kilometri, început cu mare fast acum, să fie gata tocmai la timp pentru a deveni „asfalt electoral” în confruntările politice din 2028. Până la inaugurarea de peste aproape doi ani, locuitorilor din zonă nu le rămâne decât să spere că utilajele vor munci mai repede decât promit termenele politice.

Într-un gest de revoltă și responsabilitate civică, un grup de inițiativă din județul Argeș a decis să instaleze, pe cheltuială proprie, panouri de informare la intrarea pe drumurile județene aflate într-un stadiu avansat de degradare și care par uitate de adminsitrația județeană. Potrivit unei informari din spatiul online, pe Facebook, primul astfel de panou va fi montat saptamana viitoare la intrare pe DJ 703 H, intrare in comuna Valea Danului, drum judetean cunoscut drept drumul groazei. Este unul din cele 5 drumuri judetene pe care ar urma să fie montate acest tip de panouri iar initiatorii puncteaza faptul ca aceste drumuri arata indiferența Consiliului Județean Argeș față de oameni din moment ce nici macar panouri de avertizare impuse de lege nu au fost amplasate pentru a informa șoferii și evita accidente sau daune grave la masinile care traverseaza aceste rute.

Panourile moderne, vor fi amplasate pe marginea zonei de intrare pe cele 5 drumuri județene, cu un mesaj clar și direct, imposibil de ignorat de către șoferi. Sub un semn mare de avertizare galben cu semnul exclamării, textul de pe panou este explicit: „ATENȚIE! DRUM PERICULOS GESTIONAT DE CJ ARGEȘ ȘI ECHIPA PSD. ACCESUL SE FACE PE PROPRIA RĂSPUNDERE. RISC MAJOR DE ACCIDENTE ȘI ÎNJURĂTURI”.

Inițiativa vine ca un răspuns la lipsa de acțiune a autorităților județene față de starea precară a infrastructurii rutiere. Membrii grupului de inițiativă, au precizat că DJ 703 H, precum și altele din județ, au ajuns în „ultimul stadiu de degradare”, punând în pericol siguranța participanților la trafic.

„Ne-am săturat să mai așteptăm ca Consiliul Județean Argeș să își facă datoria. Drumurile sunt într-o stare deplorabilă, iar viețile noastre sunt puse în pericol zilnic. Am decis să acționăm, pe cheltuiala noastră, pentru a avertiza șoferii despre pericolele iminente, deoarece autoritățile nu o fac,” a declarat un reprezentant al grupului.

Prin montarea acestor panouri, grupul de inițiativă speră să nu doar să prevină accidente, ci și să pună presiune pe autoritățile județene pentru a lua măsuri imediate de reabilitare a infrastructurii. Aceștia consideră că este inacceptabil ca, în secolul al XXI-lea, drumurile județene să fie într-o stare atât de proastă, forțând cetățenii să intervină direct pentru a asigura siguranța comunității.

Până când autoritățile vor răspunde acestei chemări la acțiune, acest panou rămâne un avertisment clar pentru șoferi: „Circulați cu maximă prudență, accesul se face pe propria răspundere”.

Subprefectul de Argeș, liberalul Dragoș Predescu, a tranșat viitorul său politic în cadrul emisiunii „Chestiuni Arzătoare” de la PRO Argeș TV. Acesta a anunțat că va părăsi instituția de bunăvoie, dar a ținut să precizeze că plecarea sa nu va fi marcată de festivisme sau „laude exagerate”.

În dialogul cu jurnalistul Iulian Uță, Dragoș Predescu a afișat o atitudine pragmatică, refuzând ideea unui adio prelungit sau a unor ceremonii de despărțire fastuoase.

„Pot pleca și azi, dar…”

Liberalul a explicat clar care este momentul în care va pune capăt mandatului său la Prefectura Argeș. Acesta nu va aștepta semnătura noului premier pe actul de eliberare din funcție, ci va face pasul în spate imediat ce noul Executiv primește votul de încredere.

„Eu pot pleca și azi, și mâine, dar… În ziua în care noul guvern va fi votat în Parlament și va fi un guvern fără PNL, imediat îmi voi da demisia din funcția de subprefect și nu voi aștepta câteva zile să fiu eliberat din funcție prin decizia noului premier”, a declarat Dragoș Predescu.

Subprefectul a subliniat că dorește o despărțire curată de funcție: fără buchete de flori, fără întâlniri de adio lacrimogene și fără discursuri de auto-elogiere din partea prietenilor de partid.

De ce rămâne în funcție până la votul noului Guvern?

Întrebat de Iulian Uță de ce nu părăsește fotoliul de subprefect chiar acum, având în vedere că Guvernul pe care îl reprezintă a fost demis prin moțiune de cenzură, Predescu a invocat responsabilitatea administrativă.

Acesta a explicat că, până la instalarea unei noi echipe la Palatul Victoria, el rămâne reprezentantul actualului Executiv în teritoriu. Totuși, a lăsat o portiță deschisă pentru o plecare anticipată:Modelul Grindeanu. Dragoș Predescu a punctat că ar putea părăsi funcția mai devreme doar dacă Ilie Bolojan le-ar cere explicit acest lucru reprezentanților din teritoriu (făcând referire la precedentul creat în trecut în contextul crizelor politice).

Până la clarificarea situației de la București, subprefectul liberal rămâne la post, promițând însă că „actul final” al mandatului său va fi unul scurt și lipsit de melodramă.

Declaratia de la min 21:00

Pregătiți-vă pentru un weekend cu adrenalină pe traseu, dar și cu ceva ocoliri la volan! CNAIR a anunțat restricții majore de circulație în județul Argeș pentru desfășurarea ediției din acest an a „Raliului Argeșului”. În perioada 16 – 17 mai 2026, sectoare importante de drum vor fi închise pentru a permite piloților să își demonstreze abilitățile în siguranță.

Iată programul complet al restricțiilor și rutele alternative recomandate:

🗓 Sâmbătă, 16 Mai 2026

Sector vizat: DN 73C, km 1+500 – km 7+400 Interval orar: 08:15 – 16:15

Circulația rutieră va fi complet închisă pe acest segment. Dacă aveți drum în zonă, va trebui să folosiți ruta ocolitoare stabilită de autorități:

• Ruta alternativă: DN 73 (Câmpulung – Pitești) — DN 7 (Pitești – Curtea de Argeș).

🗓 Duminică, 17 Mai 2026

Sector vizat: DN 7C (Transfăgărășan), km 58+000 – km 104+000 Interval orar: 07:45 – 16:45

Duminica este dedicată spectacolului pe Transfăgărășan. Drumul va fi închis între Cetatea Poenari (km 58) și Conacul Ursului (km 104).

Notă: Având în vedere că acest segment este unul turistic extrem de popular, se recomandă planificarea deplasărilor în afara acestui interval orar sau evitarea zonei pe parcursul zilei de duminică.

Recomandări pentru participanții la trafic:

• Verificați rutele: Înainte de a pleca la drum, asigurați-vă că traseul ales nu este afectat de restricții.
• Respectați semnalizarea: Echipajele de poliție și organizatorii vor fi prezenți în punctele cheie pentru a dirija circulația.
• Răbdare: Fiind un eveniment de anvergură, valorile de trafic pe rutele alternative ar putea crește semnificativ.

Piloții se pregătesc de start, așa că haideți să le lăsăm asfaltul liber și să ne bucurăm de spectacol în siguranță, de pe marginea traseului!

Distanța dintre realitatea dură din teren și excursiile de lux pe bani publici n-a fost niciodată mai vizibilă. Pagina oficială de Facebook a Consiliului Județean Argeș s-a transformat în ultimele ore într-o adevărată arenă a ironiilor și a revoltei, după ce instituția a ținut să se laude cu „măreața” activitate externă a vicepreședintelui Adrian Dumitru Bughiu.

Aflat la Bruxelles, în decorul select al Parlamentului European, martalogul nr. 2 de la CJ Argeș a susținut o alocuțiune în care a subliniat necesitatea ca viitorul exercițiu financiar european să includă fonduri dedicate dezvoltării turistice.

O inițiativă superbă pe hârtie, dar care a declanșat un val de furie și zeci de comentarii acide din partea argeșenilor, care îl consideră pe Bughiu exact unul dintre groparii turismului local.

PRĂBUȘIRE ÎN TEREN, DISCURSURI LA BRUXELLES

Contrastul i-a scos din minți pe cetățeni. În timp ce vicepreședintele CJ cere fonduri europene de la tribuna de la Bruxelles, turismul din județul Argeș a atins în 2026 un minim istoric și o scădere fără precedent. Oamenii au taxat dur ipocrizia din spatele postării și au pus degetul pe rană:

• Investiții de mântuială sau inexistente: Argeșenii au reamintit în comentarii că proiectele turistice majore din județ sunt fie blocate, fie executate atât de prost încât alungă vizitatorii în loc să-i atragă.
• Obiective lăsate în paragină: De la infrastructura rutieră dezastruoasă din zonele montane și până la lipsa totală de viziune pentru promovarea Transfăgărășanului sau a zonei Curtea de Argeș, managementul județean a primit nota zero.
• Zero credibilitate: „Festivalul” de reacții arată clar că argeșenii nu mai cred o boabă din promisiunile și discursurile sforăitoare ale celor care conduc destinele județului de pe scaunele confortabile de la partid.

REACȚIA CETĂȚENILOR: „Turismul din Argeș e ca sediul Vămilor – o ruină!”

Zecile de comentarii de la postarea CJ Argeș demonstrează că cetățenii au taxat dur plimbările oficiale care nu se concretizează niciodată în proiecte reale pentru județ.

„Să vorbești despre turism la Bruxelles când tu ai pus pe butuci tot ce înseamnă atracție turistică în Argeș, de la drumuri până la promovare, cere un tupeu fantastic. Poate le arătați celor din Parlamentul European cum arată turismul argeșean la pas, nu din avion”, a scris un internaut revoltat.

Când n-ai argumente acasă, cauți validare în Belgia

Este de o ironie strigătoare la cer să mergi în capitala Europei să dai lecții despre cum ar trebui finanțat turismul, în condițiile în care, sub mandatul tău, Argeșul a pierdut bătălia la acest capitol cu aproape toate județele vecine.

Bughiu a vrut să bifeze o imagine de „om de stat” preocupat de viitorul european, dar a reușit doar să le amintească argeșenilor de ce s-au săturat de actuala administrație. Când turismul local e la pământ din cauza incompetenței, pozele zâmbitoare de la Bruxelles nu mai aduc voturi, ci doar un binemeritat festival de penalizări publice.

Domnule Bughiu, fondurile europene nu vin acolo unde proiectele sunt făcute pe genunchi, iar argeșenii v-au demonstrat ieri că, spre deosebire de colegii de partid, ei chiar prețuiesc informația și văd realitatea dincolo postari pompoase dar extrem de mincinoase!

După eșecul răsunător de la Cetatea Poienari, istoria se repetă cu o precizie matematică, dar pe bani mult mai mulți. Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna” din Pitești, restaurată cu aproape 20 de milioane de lei, a intrat deja „la apă”. La propriu și la figurat.

Inaugurată cu fast și tăieri de panglici în iulie 2025, clădirea simbol a Argeșului pare să fi fost victima aceluiași „blestem” al lucrului făcut de mântuială pe bani europeni. Numitorul comun? Aceeași firmă de construcții care a bifat performanța de a lăsa în urmă probleme și la Cetatea Poienari.

Radiografia unui dezastru „proaspăt”

Deși vopseaua de pe pereți ar trebui să miroasă încă a nou, fațada secundară a imobilului spune o altă poveste. În zona superioară, lângă acoperiș, tencuiala a decis să părăsească zidurile, lăsând în urmă exfolieri și fisuri inestetice.

Deficiențele constatate până în prezent:

• Fisuri structurale și de suprafață la nivelul parapetelor scărilor exterioare.
• Desprinderi locale ale tencuielii și zugrăvelii pe fațadele secundare.
• Exfolieri masive care pun sub semnul întrebării calitatea materialelor folosite.

În prezent, o schelă „de decor” a fost deja montată pe clădire, semn că marea reușită administrativă are nevoie de resuscitare înainte de a împlini primul an de existență oficială.

Garanția de 60 de luni – Colacul de salvare al Consiliului Județean

Conducerea Consiliului Județean Argeș adoptă o poziție defensivă, încercând să tempereze spiritele: obiectivul este în garanție pentru o perioadă de 5 ani, iar executantul va suporta costurile.

„Problema nu este cine plătește reparația, ci cum a fost posibilă recepția unei lucrări de 4 milioane de euro care se degradează în câteva luni. Este un copy-paste nefericit al situației de la Poienari, unde același constructor a demonstrat că prețul mare nu garantează și calitatea”, spun criticii proiectului.

Calendarul „cârpelilor”

Deși recepția a fost semnată pe 30 iunie 2025, iar porțile s-au deschis oficial pe 7 iulie 2025, constructorul are acum termen până la 1 august 2026 să repare ceea ce trebuia să fie impecabil din prima zi. Desigur, termenul este condiționat de „condițiile meteo” – un paravan clasic pentru eventuale întârzieri.

Cifrele eșecului:

Rămâne o întrebare legitimă pentru cetățenii care privesc schelele proaspăt montate: de câte ori trebuie să crape un monument istoric pentru ca autoritățile să verifice mai atent cui încredințează milioanele de euro? Până la un răspuns oficial, Galeria de Artă rămâne un monument al contrastelor: artă fină la interior, tencuială de mântuială la exterior.