Organizația de mediu Agent Green a depus ieri după amiază o plângere penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș în legătură cu tragicul incident din Munții Făgăraș, soldat cu decesul unui turist italian și al unei ursoaice, și cu abandonarea celor trei pui ai acesteia. Considerându-se parte vătămată, organizația acuză autoritățile de o serie de infracțiuni grave, printre care neglijență în serviciu, ucidere din culpă și braconaj.

Plângerea penală, depusă prin avocata Cătălina Rădulescu, vizează direct Romsilva – Direcția Silvică Argeș, condusă de Armand Chiriloiu, precum și comisia de intervenție constituită conform Ordonanței de Urgență 81/2021.

Potrivit documentului depus la parchet, Agent Green susține că tragedia putea fi evitată dacă autoritățile silvice și-ar fi îndeplinit obligațiile legale. Din actele oficiale obținute de organizație reiese că, în perioada 2020-2025, Direcția Silvică Argeș ar fi neglijat constant măsurile de prevenire a obișnuirii urșilor cu prezența oamenilor și cu hrana oferită de aceștia pe Transfăgărășan (DN7C).

Organizația argumentează că, în loc să aplice procedurile de îndepărtare și alungare a animalelor, comisia de intervenție a decis direct împușcarea ursoaicei. Mai mult, personalul responsabil, precum paznicii de vânătoare, ar fi fost constant neechipat corespunzător pentru a gestiona astfel de situații, lipsindu-le mijloacele neletale de intervenție, cum ar fi armele cu gloanțe de cauciuc.

Agent Green subliniază că Jandarmeria Montană a semnalat în mod repetat, chiar și în ziua incidentului fatal, prezența urșilor pe carosabil, însă aceste avertismente nu ar fi generat nicio reacție din partea instituției silvice sau a comisiei de intervenție. Se menționează că, în perioada iunie-iulie 2025, urșii frecventau constant drumul național și zonele turistice, fără ca gestionarul fondului cinegetic să ia măsuri preventive.

Un element cheie invocat în plângere este faptul că intervenția asupra ursoaicei nu ar fi fost acoperită de o derogare legală în momentul producerii atacului. O cerere de derogare pentru relocarea puilor a fost emisă abia ulterior decesului, pe 6 iulie 2025, ceea ce ridică semne de întrebare asupra legalității întregii operațiuni.

Plângerea penală scoate în evidență și un istoric de nerespectare a legislației, menționând că Jandarmeria a amendat în repetate rânduri Direcția Silvică Argeș, existând deja două hotărâri judecătorești definitive care confirmă aceste sancțiuni.

În finalul documentului, Agent Green solicită Parchetului demararea urmăririi penale in rem pentru faptele descrise, identificarea și tragerea la răspundere penală a persoanelor responsabile, audierea jandarmilor care au intervenit în zonă și realizarea unei expertize tehnice care să stabilească dacă acțiunea de extragere a fost o intervenție legală sau un act de braconaj.

Compania Hidroelectrica aduce la cunoștința publicului faptul că, începând cu data de 1 august 2025 va demara procesul de golire a lacului de acumulare Vidraru, în vederea efectuării lucrărilor de retehnologizare a Amenajării Hidroenergetice Vidraru.

Această operațiune este necesară pentru realizarea intervențiilor tehnice asupra echipamentelor hidromecanice ale barajului, având drept scop punerea în siguranță a întregii amenajări hidroenergetice și asigurarea funcționării acesteia pentru un nou ciclu de viață.

Golirea lacului se va desfășura în perioada 1 august 2025 – 28 februarie 2026, în mai multe etape succesive. În fazele finale ale procesului, debitele vor fi evacuate controlat în aval, în albia râului Argeș, cu valori cuprinse între 20 și 47 mc/s.

Această acțiune se desfășoară în conformitate cu prevederile Legii Apelor (art. 66), fiind avizată de Administrația Națională “Apele Române” prin adresa nr. DMLH 10939/06.05.2025, și beneficiind de Acordul de Mediu nr. 7/11.07.2022, emis de Agenția pentru Protecția Mediului.

Hidroelectrica roagă cetățenii și operatorii economici din zonă să țină cont de această informare și să își adapteze activitățile, în funcție de evoluția lucrărilor, în special în ceea ce privește utilizarea albiei râului Argeș sau desfășurarea activităților economice în aval de baraj.

Este pentru prima dată când lacul Vidraru va fi complet golit, o operațiune spectaculoasă, dar absolut necesară pentru securizarea și modernizarea unuia dintre simbolurile hidroenergeticii românești. Concret, lacul de acumulare Vidraru nu a mai fost golit complet de la darea sa în exploatare, în anul 1966. Au existat doar goliri parțiale, realizate în anumite perioade pentru lucrări punctuale de întreținere sau inspecție tehnică a echipamentelor hidromecanice, însă golirea totală a lacului – cu scoaterea la iveală a vechiului fund al văii Argeșului – nu a mai avut loc.

Jurnalistul Iulian Uță a lansat un atac virulent la adresa prefectei de Argeș, Ioana Făcăleață, și a vicepreședintelui Consiliului Județean, Adrian Bughiu, acuzându-i de incompetență și oportunism politic în gestionarea problemei urșilor de pe Transfăgărășan. În cadrul emisiunii „Chestiuni Arzătoare” de la Pro Argeș TV, Uță a criticat dur recentele declarații și acțiuni ale celor doi oficiali, pe care le-a catalogat drept „gafe și minciuni impardonabile”.

„Cei doi ne arată la ce cote înalte a ajuns prostia la nivel instituțional din Argeș,” a declarat Uță. „Unul care se visează prim-ministru și fătuca sinecuristă de la Prefectură abia acum au aflat și ei despre o problemă care persistă în Argeș de peste 10 ani, problema urșilor. Nu au scos un cuvânt despre asta în ultimul an, nu au insistat să ia vreo măsură.”

Jurnalistul a subliniat lipsa de implicare a celor doi oficiali în rezolvarea acestei probleme cronice, acuzându-i că sunt preocupați doar de propria imagine publică. „Uitați-vă pe paginile lor de Facebook sau TikTok, îi vedeți doar tăind panglici sau făcându-și selfie cu diverși politicieni și primari pe la diverse evenimente irelevante pentru argeșean,” a mai spus acesta.

Criticile au vizat în mod special anunțul prefectei Ioana Făcăleață privind introducerea unei patrule înarmate pentru a amenda persoanele care hrănesc urșii. Uță a calificat măsura drept o soluție superficială și ilegală. „Vine mincinoasa de Făcăleață și anunță că merge să dea amenzi cu o patrulă înarmată și cu asta, gata, a rezolvat ea problema urșilor. Dincolo de faptul că încalcă legea cu patrula înarmată, Făcăleață arată că rămâne la statutul de vuvuzea a PSD și a lui Mînzînă. Râd și curcile, așa înțelege ea să rezolve problema urșilor,” a afirmat jurnalistul.

În replică la ceea ce consideră a fi o abordare diletantă, Iulian Uță a făcut o ofertă publică inedită: se oferă să le plătească celor doi oficiali un stagiu de practică la Băile Tușnad, stațiune care s-a confruntat în trecut cu probleme similare, dar care a reușit să le gestioneze cu succes.

„Făcăleței și Bughiului le plătesc eu un sejur la Băile Tușnad la un stagiu de internship. Le aranjez eu întâlniri cu primarul de acolo, cu ONG-ul de acolo care s-a zbătut să rezolve problema urșilor și cu prefectul de Harghita. Ba le plătesc și ședințele de SPA și masaj la hotelul unui amic din Băile Tușnad,” a anunțat Uță.

Acesta a explicat că, în urmă cu câțiva ani, stațiunea harghiteană era „efectiv invadată de urși”, iar localitatea devenea pustie după ora 17:00 de teama animalelor, culminând chiar cu proteste masive ale cetățenilor în 2021. Potrivit lui Uță, în doar trei ani, printr-o serie de „acțiuni inteligente coordonate de specialiști”, Băile Tușnad a devenit un model de bună practică în managementul conflictelor om-urs, iar viața în oraș a revenit la normal.

Poliția Argeș ne dovedește că, asemeni politicienilor, au uitat legea-n hambar și abia acum in 2025, după morți pe Transfăgărășan și alte probleme generate de oameni și ursi, au aflat ca exista o lege dată acum 20 ani. Dar, stati așa, lăudăroșii polițiști argeșeni au mai aflat și că ursul este un animal sălbatic, omnivor, cu comportament impredictibil.

Băieți ordonați, polițiștii argeșeni ne-au și dovedit ca au invatat in farsit si cateva articole de lege si chiar ei ni le si citeaza într-un comunicat de presă/

„Din punct de vedere legal, hrănirea urșilor se sancționează:

potrivit Legii nr. 54/2012, art. 7 lit. k, cu amendă între 200 și 400 lei pentru hrănirea animalelor sălbatice în timpul activităților de picnic;

potrivit Legii nr. 407/2006, pentru hrănirea complementară a vânatului, sancțiunea este între 500 și 1.500 lei;

în unele cazuri, se pot aplica sancțiuni și în baza legislației rutiere (aruncarea de obiecte din vehicul sau oprirea neregulamentară în zone frecventate de urși).”

ne transmit polițiștii de prin Argeș.

Și ca sa ne dovedeasca si mai mult ca au aflat si ei de Legea 54/2012 și 407/2006, au dat fuga pe Transfagarasan sa o si puna in practică și cu mandrie proletara, polițiștii de prin Argeș ne transmit tot printr-un comunicat de presă că la finalul săptămânii, în cadrul unei acțiuni comune desfășurate de polițiști, jandarmi și reprezentanți ai Gărzii de Mediu, Gărzii Forestiere și Direcției Silvice Argeș, au fost aplicate 5 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 6.500 lei, conform Legii 407/2006.

Potrivit art. 49 din Legea nr. 407/2006, sancțiunile pot fi aplicate de personalul cu atribuții în domeniu: silvicultori, polițiști, jandarmi, personal GNM sau Garda Forestieră.

Intrebarea care se pune, pana acum de ce nu au efectuat astfel de actiuni. Hai, ca legea ați uitat-o în hambar, dar de problemele gemnerate de urși de mai bine de un deceniu aflarăți abia ieri, stimați oameni ai legii gânditori precum politicienii? Iar daca nu o fi așa, poate trimiteti o statistica a actiunilor voastre pe Transfagarasan in primele 6 luni ale acestui an.

Valurile de reacții stârnite de festivalul Beach, Please!, organizat de Selly, un personaj omniprezent în presă și idol pentru milioane de tineri, merită o analiză mai profundă decât simpla condamnare moralizatoare. Din punctul meu de vedere, dincolo de aspectele controversate, acest eveniment poate fi, strict ca afacere, o veritabilă lecție de business pentru marii analiști economici ai țării și, de ce nu, chiar și pentru guvernanții lui Bolojan care ar putea prelua câteva strategii de diminuare a deficitului și redresare economică a țării cu mult mai eficiente decât cele anunțate.

Hai să nu mai epatăm cu acel patriotism transformat in pudoare excesivă și să privim lucrurile în ansamblu: succesul comercial răsunător al acestui festival ne arată, în mod paradoxal, falimentul unui sistem. Un sistem condus, se vede treaba, de niște incompetenți în ultimii 20 de ani, care au reușit performanța de a face țandări un sistem de învățământ deja fragil. Despre cel de valori, nici nu mai are rost să amintim.

Și culmea, tocmai arhitecții acestui eșec vin acum să se lamenteze cu o falsă pudoare: „Vai, ce urât a cântat ăla pe scenă!”, „Vai, ce s-a aruncat altul de pe scenă și încă unul din tren!”, „Vai, ce cuvinte obscene și ce extaz pe tinerime la auzul versurilor deșucheate!”.

Acum, pe bune, chiar vouă vă pute ceea ce s-a întâmplat la Beach, Please? Voi, vinovații morali pentru apariția acestei mase din ce în ce mai mari de analfabeți funcționali, care mai simt emoție doar când își văd idolii la fel de „defectați” pe scenă? Pentru mine, ce se întâmplă la acest festival nu e o surpriză; este al treilea an în care particip și observ fenomenul de la firul ierbii. Ce ați fi vrut să asculte noua junime, creată după chipul și asemănarea delăsării voastre? Paganini? Mozart? Să dezbată pe plajă complexitatea fizicii cuantice?

Realitatea pe care o refuzați cu atâta vehemență este că tinerii aceștia sunt produsul direct al educației și al valorilor pe care le-ați promovat prin absență sau prin măsuri tîmpite. Festivalul Beach, Please! nu este altceva decât o oglindă fidelă și necruțătoare a societății pe care am construit-o cu toții, dar pe care unii au gestionat-o dezastruos. A blama tinerii sau evenimentul în sine, fără a recunoaște propria contribuție la această realitate, este pură ipocrizie.

Poate că e momentul să încetăm să aruncăm cu piatra și să ne privim în oglinda pe care ne-o întinde acest festival. Să ne întrebăm ce am făcut greșit în ultimele decenii de am ajuns aici. Și, mai important, ce putem face de acum încolo pentru a schimba direcția? Căci altfel, peste alți zece ani, ne vom mira de fenomene și mai extreme, uitând la fel de pudici dar nesimțiți că noi înșine le-am plantat semințele. Până atunci, ciocu mic, vinovaților!

După ce au semănat panică în anumite zone din Capitală, cicadele și-au făcut simțită prezența și în Curtea de Argeș. Locuitorii sunt asaltați de aceste insecte extrem de zgomotoase și deranjante, însă specialiștii subliniază că nu reprezintă niciun pericol pentru oameni.

Cicadele sunt ușor de recunoscut: au aripi transparente, ochi mari și produc un sunet specific, foarte puternic, folosit de masculi pentru a atrage femelele. Acest zgomot poate ajunge la intensități de până la 100 de decibeli, transformând zonele afectate într-un adevărat cor sonor. Cele mai populate locuri sunt cele cu vegetație densă, cum ar fi parcurile și pădurile, dar ele apar frecvent și în zonele centrale ale orașului Curtea de Argeș.

Deși prezența lor masivă și intensitatea sunetelor, mai ales dimineața și la apus, pot fi extrem de deranjante, este important de reținut că cicadele nu înțeapă, nu mușcă și nu transmit boli. Specialiștii reiterează că sunt complet inofensive pentru oameni.

Apariția lor este un eveniment natural și o etapă normală din ciclul lor de viață. Cicadele ies la suprafață, în special vara, când temperaturile cresc, pentru a se reproduce. Fenomenul este, de regulă, unul temporar și durează cel mult câteva săptămâni, după care activitatea lor se diminuează.

Așadar, deși disconfortul sonor poate fi considerabil, locuitorii din Curtea de Argeș sunt încurajați să privească acest eveniment ca pe o manifestare naturală a verii.