Șeful ANAF a fost invitat într-un podcast realizat de Vlad Mercori, unde a dezvăluit câți bani ajung la bugetul de stat de la persoanele care desfășoară activități de videochat.

„Cifrele sunt destul de bune. Cred că în jurul a câteva miliarde de lei”, a declarat șeful ANAF.

Adrian Nica a susținut, totodată, că autoritățile fiscale pot urmări activitatea desfășurată pe platformele online și pot verifica veniturile obținute. Șeful ANAF a afirmat că metodele prin care veniturile ar fi fost ascunse de la impozitare nu mai funcționează, explicând că instituția poate estima câștigurile inclusiv pe baza timpului petrecut pe platforme și a tarifelor practicate.

Citeşte şi: Gafă a Oanei Țoiu în plină criză la Marea Neagră. A transmis condoleanțe familiilor celor răniți VIDEO

Totuși, suma menționată de Adrian Nica reprezintă o estimare exprimată în cadrul podcastului, nu o valoare detaliată printr-un raport fiscal prezentat public. De asemenea, declarația nu clarifică în ce măsură miliardele de lei se referă la veniturile totale ale industriei sau la sumele care ajung efectiv la bugetul de stat.

De ce spunea ANAF că nu poate furniza date exacte

Cu mai puțin de două săptămâni înainte de declarațiile șefului instituției, ANAF transmisese pentru Digi24 că nu poate comunica date distincte despre numărul persoanelor care desfășoară activități de videochat și despre veniturile fiscale aferente acestui sector.

Explicația oferită de instituție era legată de modul în care sunt organizate clasificările oficiale ale ocupațiilor și activităților economice. Potrivit ANAF, videochatul nu este evidențiat ca domeniu distinct în Clasificarea ocupațiilor din România (COR) și în Clasificarea activităților din economia națională (CAEN).

În plus, veniturile obținute de persoanele fizice din această activitate nu au o categorie separată în actualul sistem declarativ, reprezentat de Declarația unică, formularul 212.

Citeşte şi: Victor Ciutacu îl ironizează pe Luca Niculescu. „Mi-e groază de ce am putea afla mâine de la el”

Sute de persoane, depistate cu venituri nedeclarate

Activitatea din sectorul videochatului a intrat și în atenția inspectorilor Antifraudă. În 2025, reprezentanții instituției anunțau că au identificat cel puțin 500 de persoane care lucrau în domeniu și care obținuseră venituri de milioane de lei fără să le declare autorităților fiscale.

În anii anteriori, un fost șef al ANAF avansase cifra de aproximativ 400.000 de persoane care ar lucra în industria videochatului din România. Această estimare a fost vehiculată în spațiul public, însă nu reprezintă un număr confirmat printr-o evidență oficială distinctă a instituției.

Leonard Miron, în vârstă de 57 de ani, a vorbit în cadrul unor emisiuni TV despre viața sa departe de România. Deși a slăbit foarte mult, fostul prezentator a subliniat că se simte bine și că pierderea în greutate nu este pe fondul unor probleme de sănătate.

Citește și: Jaf în cimitir, în timpul parastasului! Leonard Miron a fost prădat de hoți, chiar în timp ce își pomenea rudele decedate

Leonard Miron: „Nu am probleme de sănătate”

„Am dat jos 60 de kilograme, aveam 120 de kilograme înainte, m-am operat în Turcia. Nu am probleme de sănătate, am slăbit că așa am vrut, și îmi asum asta, nu ca alte vedete”, a menționat fostul prezentator.

Trecând prin numeroase schimbări profesionale și lăsând în urmă munca pe vasele de croazieră, Leonard Miron s-a reorientat complet. În prezent, acesta ocupă funcția de ofițer de probațiune pentru serviciul de profil și cel penitenciar din Marea Britanie.

„Toți prietenii noștri au dat ochii peste cap, ca rața când tună, când au auzit unde voi lucra. Sunt și purtător de cuvânt, dar și ofițer de probațiune. Mulți îmi ziceau că sunt nebun să lucrez cu oameni care ies din pușcărie. Care e problema? Fiecare om are o a doua șansă. Acolo e mentalitatea ca cel care a greșit o dată trebuie ajutat, consiliat, e și mai ieftin.

Eu mă ocup de cazurile ușoare, pentru că sunt la început. Nu le spun ce să facă, eu le dau niște opțiuni, le explic că sunt acolo ca să îi ajut, însă, dacă ei nu se schimbă, se întorc de unde au venit. Nu m-am gândit niciodată că este periculos.

A trebuit însă să îmi schimb numele de familie, ca să mă protejez, așa am fost sfătuit. Însă numai în adresa oficială și pe legitimațiile lor, ca să nu mi se caute numele pe Internet, ca să am și viața privată, mai ales că port și ecuson. Am luat numele de familie al mamei, Petrescu, mi-a plăcut mereu. Mă numesc Leonard Petrescu în actele de la acel loc de muncă”, a mai spus Leonard Miron.

Ilie Bolojan își numără zilele până la plecarea de la Palatul Victoria. Luca Niculescu are șanse mari să fie învestit în locul său, mai ales că însuși președintele PNL își îndeamnă colegii de partid să-l sprijine pe premierul desemnat la votul din parlament, pentru depășirea crizei politice majore pe care o traversează România.

În acest context, Bolojan a dat, vineri seară, un veritabil test de întrebări incomode, la iminentul final de mandat prelungit cu cinci luni de interimat.

Întrebat ce i-ar transmite acum președintelui Nicușor Dan, președintele PNL a răspuns:

”Dacă ar trebui să-i spun ceva, o să-i spun fără niciun fel de rezerve într-o întâlnire directă. Președintele României, având legitimitatea a milioane de voturi, are responsabilitatea a ceea ce se întâmplă în țară, cu bune și cu rele. (…)

Nu este cazul să dau eu sfaturi”.

Citește și Bolojan, atac dur la social-democrați: ”Să se întrebe când nu au fost băuți: când nu au votat legea salarizării în august sau când propun acum să votăm”

”Credeți că există o înțelegere Nicușor Dan-PSD?”, a mai fost întrebat Bolojan.

În răspunsul său, liderul liberalilor a invocat desemnarea ”rebelului” liberal Adrian Veștea pentru funcția de premier, fără știrea PNL.

”Guvernul care va fi supus votului săptămâna viitoare e un rezultat al deciziilor luate de președintele României și de PSD.

Sigur, de exemplu, nominalizarea lui Adrian Veștea nu a fost în interesul PNL. Dimpotrivă, poate al PSD”, a răspuns Bolojan.

Președintele PNL a fost întrebat și despre discuția cu șeful statului purtată miercuri la Bruxelles, subliniind că nu a fost abordat subiectul votului pentru cabinetul Niculescu.

”Mi s-a părut normal ca venind președintele României să-l salut și am stat la o discuție. (…) O chestiune de bun-simț când președintele e cazat în același hotel.

Am discutat despre subiectele de pe agenda de la Bruxelles, despre bugetul UE, pentru care nu s-a ajuns la o înțelegere.

Nu a fost o discuție legată de votul vizavi de guvern”, a spus, la digi24, premierul interimar.

Ilie Bolojan a fost provocat să spună și care a fost cea mai mare greșeală din mandatul său de prim-ministru.

”Nu am o greșeală anume mare pe care am făcut-o. Nu toate zecile de decizii zilnice au fost perfecte, dar totul am decis ca și cum țara mea este familia mea sau firma mea”, a declarat el.

Citește și Ce spune Bolojan despre propunerile PSD pentru cabinetul Niculescu. ”La ce vă așteptați? Că Olguța Vasilescu o va propune pe Andreea Chiș în loc de Radu Marinescu la Justiție?”

Bolojan continuă conflictul cu social-democrații, care a escaladat odată cu moțiunea de cenzură ce l-a transformat din premier ”plin” în unul interimar.

Întrebat despre programul de guvernare al cabinetului Luca Niculescu, în care se regăsește ca prioritate și noua legea a salarizării, șeful PNL a lansat un atac dur la adresa PSD. Contextul? Readucerea actului normativ în actualitate, după ce social-democrații s-au opus proiectului cu același obiect promovat de cabinetul Bolojan.

”Legat de legea salarizării, trebuie să se întrebe când nu au fost băuți: când nu au votat legea salarizăii în august și am pierdut 770 de milioane de euro sau când propun acum, în programul de guvernare, să votăm legea salarizării, care e necesară, dar după ce am pierdut banii?”, a declarat șeful PNL.

Bolojan a adăugat, referitor la necesitatea adoptării unei noi legi a salarizării, că ”e mai bine mai târziu decât niciodată”.

Citește și Ce spune Bolojan despre propunerile PSD pentru cabinetul Niculescu. ”La ce vă așteptați? Că Olguța Vasilescu o va propune pe Andreea Chiș în loc de Radu Marinescu la Justiție?”

Tot legat de politicile viitorului guvern ”plin”, premierul interimar a spus că este obligatorie indexarea pensiilor și a salariilor: ”Am spus acum câteva luni că indiferent ce guvern va fi nu va putea să nu indexeze componenta de pensii sau salarii”.

Ilie Bolojan s-a referit și la reforma administrației, subliniind că guvernul său a reușit ”foarte greu” să reducă organigrama statului cu 10 procente.

”România are nevoie de reformă în administrație. Foarte greu am reușit să reducem cu 10 la sută aparatul public”, a declarat, la digi24, prim-ministrul interimar.

Ilie Bolojan nu este surprins nicidecum de lista miniștrilor social-democrați din cabinetul lui Luca Niculescu.

Solicitat să comenteze numele din PSD propuse pentru viitorul guvern, șeful PNL a răspuns:

”Și le asumă. La ce vă așteptați? Că Olguța Vasilescu o va propune pe Andreea Chiș în loc de Radu Marinescu la Justiție?”, a comentat Bolojan.

Andreea Chiș a fost propunerea pentru șefia Ministerului Justiției în cabinetul liberalului Siegfried Mureșan. Respectivul cabinet a picat la vot în parlament, după care președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Luca Niculescu.

”Asta poate PSD… Nu cred că lupul își schimbă năravul”, a mai spus, la digi24, Bolojan.

Citește și Bolojan își menține poziția de sprijin pentru învestirea cabinetului Niculescu. ”Nu un vot politic, ci un vot, pur și simplu, de responsabilitate și necesitate”

Oana Țoiu a transmis condoleanțe familiilor persoanelor rănite, ]n timp ce vorbea despre incidentele grave din Marea Neagră, deși mesajul era destinat rudelor celor care și-au pierdut viața.

Declarația a venit într-un moment tensionat, după o serie de atacuri asupra unor nave comerciale în Marea Neagră, unele produse în apropierea coastelor României. Oana Țoiu a avertizat că regiunea a devenit extrem de periculoasă pentru navigatori și a atras atenția asupra numărului ridicat de victime înregistrate în ultima perioadă.

„Marea Neagră în acest moment este unul dintre cele mai riscante locuri pentru un navigator. Numărul de decese din ultima vreme depășește practic riscurile din alte zone de comerț maritim”, a declarat ministra.

Citeşte şi: Victor Ciutacu îl ironizează pe Luca Niculescu. „Mi-e groază de ce am putea afla mâine de la el”

Ulterior, aceasta a încercat să transmită un mesaj de compasiune pentru familiile victimelor, însă a folosit o formulare nepotrivită.

„Și aici e un moment să reafirm condoleanțele noastre față de familiile celor răniți. Am fost în legătură în aceste zile la fiecare dintre incidente și cu oficiali din țările de naționalitate al pacienților. Au mulțumit României pentru efortul care a fost realizat atât în zona de salvare, cât și de tratament medical de care au avut parte”, a spus Oana Țoiu.

Formularea folosită de Oana Țoiu este improprie, întrucât condoleanțele sunt adresate, în mod obișnuit, familiilor persoanelor decedate. În cazul răniților, mesajele potrivite sunt cele de solidaritate și sprijin, precum și urările de însănătoșire. Atunci când un incident se soldează atât cu morți, cât și cu răniți, condoleanțele se adresează apropiaților celor decedați, iar persoanele rănite și familiile lor pot primi mesaje de susținere.

Gafa este cu atât mai sensibilă cu cât vine din partea șefei diplomației române, pentru care transmiterea mesajelor oficiale de compasiune și solidaritate reprezintă o componentă importantă a comunicării diplomatice.

Citeşte şi: Când se vor plăti despăgubirile din Dosarul ROBOR. Lovitură pentru români: „Judecata pe fond s-ar putea amâna 4-6 ani”

Șapte marinari sunt dați dispăruți după atacul asupra navei Wine Trader

Declarațiile ministrei au fost făcute pe fondul unor incidente repetate care au vizat nave comerciale în Marea Neagră, în apropierea coastelor României.

Joi, 15 octombrie 2026, nava comercială Wine Trader, care naviga sub pavilion San Marino, a fost cuprinsă de un incendiu în apropiere de Sulina, în urma unui atac cu dronă. Vasul se afla la aproximativ 13 mile marine de țărm și avea la bord 12 membri ai echipajului. Potrivit Autorității Navale Române, cinci marinari au fost salvați, în timp ce alți șapte au fost dați dispăruți. Operațiunile de căutare și salvare au continuat vineri, 16 octombrie 2026, în condiții meteorologice dificile.

În ultimele zece zile, cel puțin alte cinci nave comerciale au fost lovite în apropierea coastelor României și Bulgariei. Bilanțul incidentelor anterioare menționat în relatarea inițială include 23 de marinari morți sau dispăruți.