Disputa din Piața Amzei pe tema merdenelelor a atras atenția jurnaliștilor de la „Le Monde”. Celebrul ziar francez a publicat un articol detaliat despre reacția dură a bucureștenilor după comentariile lui Edmond Niculușcă, explicând că revolta oamenilor este mai mult decât o simplă întrecere între merdenele și croasante.

Apare astfel titlul „La merdenea, feuilleté au fromage, symbole de la lutte contre la gentrification de Bucarest” („Merdeneaua, plăcinta cu brânză, simbol al luptei împotriva gentrificării Bucureștiului”). Jurnaliștii francezi arată cum un scurt videoclip pe rețelele sociale a stârnit un val uriaș de susținere pentru patiseria tradițională din cartier și pentru un produs ieftin, plin de amintiri.

„Le Monde” amintește că, pe 21 august, Edmond Niculușcă a publicat un videoclip în care promova croasantele cu unt vândute la braseria sa franțuzească Mita Biciclista, din Piața Amzei.

În videoclip, Niculușcă vorbea despre o „specie” de oameni pentru care margarina din merdenelele făcute de „Nea Mihai”, de la Patiseria Amzei, este cea mai gustoasă și care nu ar fi cunoscut niciodată gustul „rafinat” al croissantului franțuzesc cu unt. El îl cita, de asemenea, pe gastronomul francez Jean-Anthelme Brillat-Savarin: „Spune-mi ce mănânci, îți voi spune cine ești”.

Declarațiile au provocat rapid reacții pe rețelele sociale. Au apărut comentarii critice, meme-uri și mesaje de solidaritate cu merdenelele, iar controversa a ajuns până la personalități cunoscute din România.

Deși videoclipul a fost șters, iar Edmond Niculușcă și-a cerut scuze, reacția nu s-a oprit. Publicația franceză notează că, în zilele următoare, sute de oameni au stat mai bine de o oră la coadă la mica patiserie din Amzei. Unii s-au fotografiat în fața clădirii Mita Biciclista în timp ce mâncau merdenele proaspăt scoase din cuptor. „Le Monde” menționează și momentul în care Loredana Groza a împărțit merdenele în timpul unui concert pe Arena Națională.

O confruntare culinară devenită simbol social

Jurnaliștii francezi susțin că reacția publicului trebuie privită dincolo de aparenta banalitate a disputei culinare.

„Mai mult decât o simplă confruntare între croasant și merdenea”, Edmond Niculușcă ar fi concentrat în jurul său o nemulțumire legată de „o anumită formă de condescendență și clasificare socială”, scrie „Le Monde”.

Publicația o citează pe Monica Stroe, antropolog specializat în studiul alimentației, care explică de ce o asemenea controversă poate genera o reacție atât de puternică.

„Mâncarea și actul de a mânca reprezintă mult mai mult decât o nevoie fiziologică”, spune antropoloaga citată de „Le Monde”, explicând că alimentele pot activa emoții și relații și pot contribui la construirea identităților.

În interpretarea sa, mobilizarea din jurul Patiseriei Amzei reprezintă și o formă accesibilă de acțiune într-un context în care mobilizările civice din ultimii ani au produs dezamăgiri.

„Persoanele care s-au adunat în fața patiseriei lui «Nea Mihai» au vrut să transmită idei care se pot înscrie într-un registru politic”, afirmă Monica Stroe, potrivit publicației franceze.

Antropoloaga consideră că oamenii au protestat, fie și simbolic, împotriva pierderii uneia dintre puținele surse de hrană accesibilă din centrul înstărit al Capitalei.

Impactul economic și diferența de prețuri

„Le Monde” pune controversa și în contextul diferenței de preț dintre cele două produse.

Un croasant cu unt este vândut la Mița cu 3 euro, în timp ce un pain au chocolat ajunge la 5 euro. În schimb, o merdenea de la Patiseria Amzei costă 1,50 euro, notează publicația franceză.

Cotidianul francez amintește și că salariul minim din România este de 850 de euro brut pe lună. În acest context, Monica Stroe interpretează reacția clasei de mijloc drept o conștientizare a „propriei vulnerabilități într-un context de incertitudine economică generalizată”.

Valoarea sentimentală a merdenelei românești

Un alt element subliniat de jurnaliștii francezi este componenta emoțională a merdenelei.

Potrivit publicației, Edmond Niculușcă a greșit mizând pe superioritatea croasantului franțuzesc în raport cu specialitatea românească. Controversa i-a adus inclusiv apelativul „franțuzit”, un termen ironic folosit pentru o persoană care imită într-un mod excesiv sau superficial stilul de viață și limba franceză.

Cotidianul explică faptul că merdeneaua cu margarină este asociată, spre deosebire de croasant, cu un „gust al copilăriei”, fiind un produs accesibil în special în perioada comunistă și în anii de tranziție de după Revoluția din 1989.

Publicația amintește și originea numelui specialității, despre care scrie că provine de la „merdane”, termen turcesc pentru „sucitor”, și o plasează în tradiția produselor de patiserie din Balcani.

Comunitate și unitate în fața patiseriei lui Nea Mihai

În articolul său, „Le Monde” îl prezintă și pe Nea Mihai, în vârstă de 65 de ani, care pregătește merdenele după o rețetă din regiunea Dobrogea încă de la începutul anilor ’90.

Patiseria funcționează într-un spațiu îngust, iar merdenelele sunt vândute printr-o mică deschidere de la parterul unui bloc. Clienții le mănâncă pe drum sau la mesele înalte amplasate în fața patiseriei.

Publicația franceză vorbește și despre dimensiunea socială a acestui spațiu, citându-l pe antropologul Bogdan Iancu. Acesta spune că, la Patiseria Amzei, oamenii ajung să mănânce „în stradă cu necunoscuți, studenți, doamne în vârstă, tineri la modă și oameni fără adăpost”.

În opinia lui Iancu, tocmai această amestecare a oamenilor și a categoriilor sociale a transformat controversa într-o formă de acțiune colectivă.

Antropologul descrie mobilizarea drept una „carnavalescă”, amuzantă și subversivă. În interpretarea sa, oamenii nu s-au dus la Amzei doar pentru merdenea, ci și pentru sentimentul de comunitate creat în jurul ei.

Horoscop rune 8 septembrie 2026.  Totalitatea runelor laolaltă cu puterile și conexiunile lor formează un sistem magic, adevărat centru de forță ce se consideră că aduce mesaje de la zei. Runele sunt una din formele de divinație folosită cu succes și în zilele noastre, fiind folosite și ca amulete de protecție și talismane norocoase.

Horoscop rune 8 septembrie 2026 FECIOARA

Runa etalată – ODIN. Runa ODIN îți aduce claritate și înțelepciune. Fii deschis să primești noi informații și să vezi lucrurile dintr-o perspectivă diferită. Cunoștințele acumulate te vor ghida pe drumul tău. E momentul să îți asculți intuiția și să acționezi cu încredere.

Citeste si Planeta iubirii Venus și Luna Neagră Lilith răscolesc iubirea din 9 septembrie. 4 ZODII descoperă secrete, atracții și dorințe ascunse

Horoscop rune 8 septembrie 2026 BALANTA

Runa etalată – Berkano: Runa arată că o etapă dificilă poate fi urmată de refacere. Dă-ți voie să începi din nou fără să porți permanent teama eșecului trecut.

Citeste si Horoscop luna septembrie 2026. Camelia Pătrășcanu dezvăluie cum afectează Umbra lui Venus toate zodiile

Horoscop rune 8 septembrie SCORPION

Runa etalată – Fehu: Fehu este simbolul bunăstării, al posesiunii câștigate prin acțiuni personale sau prin noroc. Abundența și puterea socială și financiară sunt asociate cu această rună. De asemenea, Fehu mai poate fi simbolul fertilității, al creației și al energiei creatoare.

Restul zodiilor, pe www.sfatulparintilor.ro

În 2025, veniturile bugetare totale ale României au reprezentat 35,4% din PIB, cu 1,4 puncte procentuale mai mult decât în 2024. Și ponderea veniturilor fiscale a crescut, de la 28,7% la 29,2% din PIB.

Creșterea nu schimbă însă poziția României în clasamentul european. Țara noastră rămâne pe penultimul loc în UE27 în privința veniturilor fiscale. La nivelul veniturilor bugetare, diferența față de media europeană este de 11 puncte procentuale: 35,4% din PIB în România, față de 46,4% în UE. În cazul veniturilor fiscale, diferența este de 11,2 puncte procentuale, media europeană fiind de 40,4%.

România este în urma mai multor state din Europa Centrală și de Est. Croația și Slovenia au venituri bugetare de 47,1% din PIB, în timp ce Polonia ajunge la 43,6%. În privința veniturilor fiscale, Croația are 39,3%, Slovenia 39,1%, iar Polonia 37,6%.

Și Bulgaria colectează mai mult raportat la PIB: veniturile bugetare sunt cu 2,7 puncte procentuale peste cele ale României, iar veniturile fiscale cu 0,9 puncte procentuale.

România are cea mai mare gaură de TVA din UE

Una dintre principalele probleme identificate în raport este colectarea TVA. România a avut în 2025 cel mai scăzut nivel din Europa Centrală și de Est atât în ceea ce privește ponderea încasărilor din TVA în PIB, cât și în raport cu cota medie ponderată de TVA.

Problema este legată de ceea ce raportul numește „deficitul de încasare a TVA”. Indicatorul arată diferența dintre suma care ar trebui colectată dacă toți contribuabilii s-ar conforma integral și veniturile încasate efectiv de administrația fiscală.

Citește și: O nouă ediţie TEZAUR. La ce dobânzi poţi să investeşti în titluri de stat în septembrie

Conform celor mai recente evaluări prezentate în studiul anual al Comisiei Europene din decembrie 2025, deficitul de încasare a TVA din România a crescut de la 26,7% în 2022 la 30% în 2023. În bani, aceasta a însemnat aproximativ 9,2 miliarde de euro.

România a rămas astfel pe primul loc în UE în ceea ce privește acest indicator. La nivelul UE27, deficitul mediu de încasare a TVA a crescut de la 7,9% în 2022 la 9,5% în 2023. Prin urmare, nivelul României este de aproximativ 3,2 ori mai mare decât media europeană.

Potrivit raportului, adâncirea decalajului a fost favorizată de încetinirea creșterii economice, creșterea ponderii serviciilor în valoarea adăugată brută și reducerea numărului de intrări în faliment ale companiilor din România. În sens invers au acționat creșterea volumului plăților digitale și încetinirea ritmului de creștere a turismului.

România colectează mai mult din contribuții decât din impozite directe

Raportul arată și o structură diferită a veniturilor fiscale față de media europeană.

În 2025, impozitele directe au reprezentat 21,6% din totalul veniturilor fiscale ale României, mult sub media UE27, de 32,9%. Ponderea este însă apropiată de cea din Bulgaria, de 21,6%, și Slovenia, de 21,7%.

În schimb, impozitele indirecte au reprezentat 38,4% din veniturile fiscale românești, peste media UE27, de 31,7%. România este însă sub Croația, Ungaria și Bulgaria, unde ponderea acestora ajunge la 48,9%, 48,6%, respectiv 47,8%.

Contribuțiile de asigurări sociale au reprezentat 40,1% din veniturile fiscale ale României, peste media UE27 de 35,4% și media statelor din Europa Centrală și de Est, de 37,4%.

Astfel, impozitele indirecte și contribuțiile de asigurări sociale au ajuns împreună la 78,4% din veniturile fiscale ale României, același nivel ca în Bulgaria și cu 11,3 puncte procentuale peste media UE.

În ceea ce privește contribuțiile de asigurări sociale plătite de angajați și angajatori, România se află la mijlocul clasamentului statelor analizate. În 2025, încasările din CAS s-au menținut la 11,7% din PIB, în condițiile unei cote legale de contribuții sociale de 37,25%, a cincea ca mărime dintre statele analizate.

Încasările României sunt peste cele din Bulgaria, unde contribuțiile au reprezentat 9,2% din PIB, Ungaria, cu 10,7%, și Lituania, cu 11,4%.

Citește și: Ţara birurilor: În România există peste 150 de taxe, impozite și contribuții

Digitalizarea ANAF, văzută drept soluția pentru reducerea evaziunii

Raportul subliniază că, deși cotele de TVA au fost majorate prin pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie 2025, România a rămas și în 2025 pe ultimul loc între statele ECE în ceea ce privește ponderea încasărilor din TVA în PIB și nivelul cotei medii ponderate de TVA.

Potrivit documentului, nivelul redus al veniturilor fiscale și bugetare este explicat atât printr-o administrație fiscală ineficientă, cât și prin cotele mai reduse de impozitare rezultate în urma relaxărilor fiscale succesive din trecut.

Consiliul Fiscal vorbește despre erori repetate în construcția regimului fiscal, ignorarea nevoii de creștere a veniturilor și un aparat de administrare fiscală nemodernizat, cu reforme lente și parțiale.

Raportul mai arată că legislația și modul în care aceasta a fost aplicată au favorizat o „cultură a impunității”, care a permis fraudarea bugetului public.

În acest context, digitalizarea administrației fiscale este indicată drept principalul instrument pentru creșterea conformării voluntare, reducerea economiei subterane și consolidarea finanțelor publice. Reducerea deficitului de TVA depinde, potrivit raportului, în mare măsură de extinderea instrumentelor digitale și de capacitatea ANAF de a monitoriza și analiza tranzacțiile economice în timp real.

Elena Udrea a publicat pe rețelele de socializare imagini de la eveniment și a mărturisit că momentul strigării catalogului a făcut-o să lăcrimeze.

Elena Udrea a petrecut trei ani în închisoare, perioadă în care a fost departe de fiica sa. După eliberare, aceasta spunea că își dorește să fie prezentă în viața Evei și să nu mai lipsească de la momentele importante din copilăria ei. Luni, 7 septembrie, și-a respectat promisiunea.

Elena Udrea, alături de Eva în prima zi de școală

Fosta ministră a Turismului și-a însoțit fiica în prima zi de școală. Eva a intrat în clasa a II-a, iar întâlnirea cu colegii a fost un moment special pentru ea.

Elena Udrea a imortalizat câteva dintre momentele de la festivitate și le-a împărtășit cu urmăritorii săi. În imaginile publicate, Eva apare vizibil emoționată, dar bucuroasă să-și revadă colegii și să înceapă un nou an școlar.

Pentru mama sa, însă, momentul a avut o încărcătură aparte. Fosta ministră a recunoscut că emoțiile au copleșit-o atunci când a fost strigat numele fiicei sale.

Mesajul transmis de Elena Udrea a reflectat, astfel, bucuria de a fi din nou prezentă la unul dintre momentele importante din viața Evei, după anii în care distanța dintre cele două a fost impusă de perioada petrecută în detenție.

„Din nou, prima zi de școală! Din nou un alt început, cu emoții și bucurie! A trecut doar o vară și totusi copiii au crescut atât de mult! Aud numele Evei strigat din catalog și îmi dau lacrimile. Momentul acesta va fi de atât de puține ori… încă doi ani și merge deja la gimnaziu.

Azi dimineață am ținut să o îmbrac eu, poate la anul, în doi ani, nu mă va mai lăsa să fac asta. Ce frumos și ce dureros este să fii mamă!”, a scris Elena Udrea în mediul online.

Fosta consilieră a lui traian Băsescu nu a vorbit doar despre rolul de mamă și emoțiile care au cuprins-o. Elena Udrea a scris și un mesaj de susținere pentru toți elevii care au pășit în noul an școlar.

„Draga mea Eva, îți urez ție și urez tuturor copiilor să aveți un an de școală cu reușite mari și mici, în care să aflați lucruri noi și importante, să adunați experiențe cu care să deveniți mai buni și mai puternici, să trăiți sentimente și emoții care să vă umple sufletul și să vă formeze caracterul, frumos și temeinic! Și, până când roboții îi vor înlocui, să vă iubiți și să vă respectați profesorii!”, a mai adăugat ea.

Mama lui Costeluș de la Clejani ar fi întrebat în repetate rânduri unde este fiul ei, iar apropiații i-ar fi spus că se află la spital. Potrivit lui Feraru, unul dintre apropiații lui Costeluș, femeia ar avea probleme serioase de sănătate, iar familia se teme că vestea morții ar putea avea consecințe grave asupra ei.

„Mama lui are probleme mari rău de tot cu sănătatea și nu știe cum să ascundă să nu vadă, face infarct. Tot sună, unde e, e la spital, când vine acasă, ce face, unde e, nu mai răspunde. Dar la un moment dat… îți dai seama. Ei ziceau să nu îl arate pe ultimul drum”, a declarat Feraru, într-un live pe TikTok.

Citește și: Michele Morrone, mâncat de tigru după metoda „Nuțu Cămătaru” în cel mai nou serial cu mafioți de pe Netflix! Imagini de colecție cu iubitul imaginar al Nikitei

În timp ce femeia încă își așteaptă fiul, familia se pregătește pentru înmormântare. Funeraliile urmează să aibă loc în orașul natal al lui Costeluș, unde acesta va fi condus pe ultimul drum de cei apropiați.

Feraru a dezvăluit și un detaliu despre felul în care va fi înmormântat tiktokerul. Costeluș ar urma să fie pus în sicriu purtând ochelarii de soare, un accesoriu pe care îl purta foarte des și pentru care avea o adevărată pasiune.

„Normal că îl pun în coșciug cu ochelari. Păi fără ochelari ne nenorocește, vine după noi. Numai cu ochelari a stat toată viața, era disperat după ochelari”, a declarat Feraru.

Costeluș de la Clejani a murit în urmă cu două zile, după ce s-ar fi confruntat cu o infecție la picior. Potrivit informațiilor prezentate de apropiați, infecția nu ar mai fi putut fi tratată și s-ar fi transformat în septicemie.

Citește și: Iancu Guda, regele ratingului ZERO scos din grilă, dezamăgit că PRO TV-ul l-a făcut pe Pescobar vedeta unui nou reality-show: „Stricăciunea asta se afișează cu o imagine de lux”

Gratuitatea este valabilă pe întreaga durată a anului școlar pentru elevii înscriși în unități de învățământ preuniversitar acreditate sau autorizate. În cazul trenurilor pentru care este neceară rezervarea locului, elevii nu trebuie să plătească nici taxă de rezervare.

Pentru a primi un bulet sau un abonament gratuit, elevii trebuie să prezinte carnetul sau legitimația de elev, vizată pentru anul școlar în curs și care să conțină numele, prenumele și CNP-ul. Poate fi folosită și o adeverință eliberată de unitatea de învățământ.

CFR Călători a stabilit însă o perioadă de tranziție. Până la 30 septembrie 2026 inclusiv sunt acceptate și documentele vizate pentru anul școlar 2025-2026.

Începând cu 1 octombrie 2026, biletele și abonamentele gratuite vor putea fi eliberate numai pe baza documentelor care confirmă calitatea de elev pentru anul școlar 2026-2027. Astfel, carnetul sau legitimația de elev trebuie să fie vizată pentru noul an școlar.

Citește și: Propunere radicală la început de an şcolar: Fără telefoane mobile nici măcar în pauze

Cum pot fi obținute biletele și abonamentele

Biletele gratuite pot fi procurate de la casele de bilete și agențiile CFR Călători, dar și online sau de la automatele din stații.

Pentru obținerea unui bilet în format digital este necesar un ID de elev valabil, emis după verificarea calității de elev la casa de bilete.

Dacă stația de plecare nu are casă de bilete, documentul de călătorie poate fi emis și în tren.

Elevii beneficiază și de abonamente lunare gratuite, cu un număr nelimitat de călătorii la clasa a II-a. Acestea pot fi cumpărate prin aceleași modalități, iar variantele digitale pot fi păstrate pe telefon sub forma unui cod QR.

La verificarea biletelor, elevul trebuie să prezinte atât biletul sau abonamentul gratuit, cât și un document de identitate.

Sunt acceptate cartea de identitate, pașaportul sau permisul de ședere. Pentru copiii cu vârsta sub 14 ani poate fi prezentat certificatul de naștere, în original sau copie.

Citește și: Burse tehnologice în 2026-2027. Proiect de modificare a legii educației: bani pentru elevii de clasa a IX-a din liceele tehnologice duale

În cazul în care elevul nu are un act de identitate, poate prezenta carnetul sau legitimația de elev, cu condiția ca documentul să conțină fotografia și CNP-ul.

Elevii care nu pot prezenta documentele necesare sunt considerați călători fără bilet valabil. În această situație, aceștia vor fi taxați în tren, iar tarifele aplicate la bord sunt mai mari decât cele de la casele de bilete.