Prezența echipei naționale a fost posibilă datorită sprijinului oferit de Asociația Transplantaților din România care a susținut formarea lotului la finalul lunii aprilie a acestui an. Mesajul principal transmis de cei care au participat este unul de mulțumire adresat donatorilor de organe, familiilor acestora și corpului medical implicat în activitatea de transplant.

Echipa de 16 pacienți transplantați s-a antrenat împreună doar 9 zile de la organizarea lotului din această primavară și este formată, conform regulilor internaționale, doar din pacienți care au suferit un transplant de organe vitale și care au nevoie sau au avut nevoie pe perioada tratamentului de medicație imunosupresoare. Meciurile de acest tip au fost formate din două reprize a cate 15 de minute și au un număr nelimitat de înlocuiri de jucători permise.

Echipa României, formată din beneficiari ai transplantului de organe din toate colțurile țării, a terminat grupa din care au mai facut parte Anglia, Franța, Țara Galilor, Statele Unite ale Americii și Irlanda pe ultimul loc. Efortul depus, însă, de aceștia în simpla participare în condițiile unor minusuri majore din punct de vedere logistic, pe lângă mesajul pozitiv “Mișcarea este medicament!” transmis tuturor celor care le-au urmărit parcursul ultimelor 5 luni, sunt o recompensă în sine și o dovadă a rezilienței și perseverenței după proceduri medicale complexe.

Guvernul olandez a informat vineri că va introduce în lunile următoare o serie de măsuri de limitare a imigraţiei, la câteva zile după ce Germania a anunţat introducerea de controale la toate frontierele ţării pentru a nu permite intrarea migranţilor nedoriţi, transmite Reuters, conform Agerpres.

Noul guvern olandez, condus de partidul anti-Islam PVV al lui Geert Wilders, a spus că va declara stare de criză naţională în materie de azil, care să îi permită să ia măsuri de limitare a migraţiei fără aprobare din partea parlamentului.

Partide din opoziţie au pus sub semnul întrebării dacă această măsură este necesară sau chiar legală, însă ministrul migraţiilor, Marjolein Faber, membră a PVV, a afirmat că acţionează pe baza posibilităţilor oferite de legislaţia ţării în materie de migraţie. ‘Luăm măsuri pentru a face Olanda cât mai neatractivă posibil pentru solicitanţii de azil’, a declarat Faber vineri.

Guvernul şi-a reconfirmat obiectivul de a solicita o derogare de la regulile de azil ale UE, chiar dacă este probabil că Bruxellesul se va opune, având în vedere că statele UE au convenit deja asupra pactului de migraţie, iar derogările sunt de obicei discutate în faza de negociere.

‘Noi am adoptat o legislaţie, nu te retragi din legislaţia adoptată în UE, acesta este un principiu general’, a răspuns Eric Mamer, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, întrebat vineri despre o posibilă derogare pentru Olanda.

Care sunt mutările gândite de Olanda

Guvernul olandez a anunţat că, printre primele măsuri, va pune capăt acordării de permise de azil pe termen nelimitat şi va restrânge semnificativ opţiunile de reîntregire familială pentru cei care au obţinut deja azil.

De asemenea, va începe să lucreze la o lege de criză care ar suspenda toate deciziile privind cererile noi de azil pentru până la doi ani, şi va limita facilităţile oferite solicitanţilor de azil.

Geert Wilders a câştigat anul trecut alegerile cu promisiunea de a impune cele mai stricte reguli din UE în materie de migraţie. El a reuşit să formeze un cabinet cu trei parteneri de dreapta în mai, însă numai după ce a renunţat la ambiţia personală de a deveni prim-ministru.

Executivul este condus de Dick Schoof, un birocrat neales şi fără afiliere politică.

Ca şi vecina sa Germania, Olanda a declarat că va impune, de asemenea, controale mai stricte la frontiere pentru a combate traficul de persoane şi a reduce migraţia ilegală.

Delegaţia română din Grupul PPE şi eurodeputaţi din Bulgaria, Grecia, Croaţia şi Ungaria au solicitat Comisiei Europene măsuri urgente pentru a corecta disfuncţionalităţile de pe piaţa energiei are au dus, pentru a 4-a lună la rând, la scumpiri nepermise, anunţă europarlamentarul PNL Rareş Bogdan.

”Uniţi pentru scăderea preţului la energie! Am cerut explicaţii Comisiei Europene, prin intermediul unei întrebări semnate de deputaţii Delegaţiei EPP România şi colegi europarlamentari din Bulgaria, Grecia, Croaţia şi Ungaria, pentru disfuncţionalităţile de pe piaţa energiei care au dus, pentru a 4-a lună la rând, la scumpiri nepermise”, afirmă Rareş Bogdan.

El spune că împreună cu colegii săi a cerut măsuri urgente pentru a combate posibilele urmări dramatice ale acestei perturbări care afectează mai ales Europa de Est.

”Despre ce convergenţă vorbim? Adică vorbim doar, sau şi facem ceva? Mai ales că aceste dezechilibre sunt exploatate masiv de propaganda pro-rusă, antieuropeană, care subminează la baionetă orice disfuncţionali#mce_temp_url#tate din UE. Deci vrem aşa: cauzele care stau la baza scumpirilor din ţările noastre, ce perspective există şi ce măsuri are în vedere Comisia”, conchide Rareş Bogdan.

Stadionul din Hunedoara, cunoscut până de curând sub numele „Michael Klein”, își schimbă denumirea în „Complexul Sportiv Corvinul 1921 Hunedoara”. Decizia vine în urma unei dispute legale între moștenitoarele fostului fotbalist și autoritățile locale, după ce familia lui Klein a solicitat plata unor sume de bani pentru utilizarea numelui sportivului, considerat un simbol al orașului.

Conform unui comunicat emis de clubul Corvinul Hunedoara, moștenitoarele lui Michael Klein (soția și fiica) au notificat Primăria Hunedoara că dețin marca înregistrată „Michael Klein”. Solicitarea pentru înregistrarea mărcii a fost depusă la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) în martie 2023, iar drepturile au fost obținute în decembrie 2023. Autoritățile locale, în 2011, au decis redenumirea stadionului în onoarea fotbalistului, printr-o hotărâre a Consiliului Local.

În contextul acestei notificări, Primăria Hunedoara, care deține marca „FC Corvinul 1921 Hunedoara”, a fost obligată să schimbe denumirea stadionului pentru a evita orice litigiu legal. Astfel, atât stadionul actual, cât și viitoarea arenă ce urmează a fi construită de Compania Națională de Investiții vor purta denumirea „Stadionul Corvinul 1921 Hunedoara”.

Poziția primarului

Primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouțanu, a explicat că discuțiile cu moștenitoarele lui Michael Klein nu au dus la o soluție favorabilă pentru păstrarea numelui pe stadion, singura variantă propusă de familie fiind semnarea unui contract de licențiere. Aceasta ar fi presupus plata unor sume de bani, însă primăria consideră că nu există cadrul legal pentru utilizarea fondurilor publice în acest scop.

„Am încercat să găsim o soluție împreună cu moștenitoarele, însă nu am reușit. Respectăm legea și, din acest motiv, suntem nevoiți să schimbăm denumirea stadionului. Este o decizie tristă, mai ales că suporterii și Primăria au menținut vie amintirea lui Michael Klein prin diverse evenimente comemorative, inclusiv prin ridicarea unei statui și organizarea anuală a comemorărilor acestuia”, a declarat primarul Bobouțanu.

Vor și alți bani

Pe lângă schimbarea numelui stadionului, un alt punct de dispută este legat de o cerere privind achitarea sumei de 8.000 de euro, sumă obținută în cadrul unui eveniment organizat în 2021, unde au fost donate tricouri inscripționate cu numele unor jucători emblematici, inclusiv al lui Michael Klein. Familia fotbalistului susține că aceste sume trebuie plătite, actualizate cu inflația și dobânda legală, însă autoritățile locale contestă această solicitare, considerând că nu s-a desfășurat o licitație oficială.

În ciuda acestei situații tensionate, administrația locală subliniază că amintirea lui Michael Klein rămâne vie în inimile locuitorilor din Hunedoara, iar acțiunile de comemorare și respect față de marele fotbalist vor continua, indiferent de statutul legal al mărcii.

Despre Michael Klein

Michael Klein, unul dintre cei mai mari fotbaliști români, a fost un simbol al orașului Hunedoara și al echipei Corvinul. Decesul său tragic, în 1993, la doar 33 de ani, a lăsat o amprentă puternică asupra comunității locale, iar stadionul a purtat numele său timp de peste un deceniu.

Primăria Hunedoara a reiterat faptul că toate acțiunile întreprinse în memoria lui Michael Klein au fost făcute în spiritul respectului și al recunoașterii meritelor acestuia, iar comunitatea locală rămâne atașată de moștenirea sportivă lăsată de fostul internațional.

Liderul PNL, preşedintele Senatului Nicolae Ciucă, afirmă că este alături de oamenii din zonele afectate de inundaţii, precizând că a cerut ministrului de Interne Cătălin Predoiu sa meargă la faţa locului şi ”să facă tot ce e omeneşte posibil pentru a limita efectele precipitaţiilor abundente care au cauzat aceste revărsări de ape”.

”Sunt alături de oamenii din comunităţile afectate de inundaţii, din Sudul Moldovei şi urmăresc situaţia încă din momentul în care am fost informat de către ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. Am cerut domnului ministru sa meargă la faţa locului şi să facă tot ce e omeneşte posibil pentru a limita efectele precipitaţiilor abundente care au cauzat aceste revărsări de ape”, scrie Ciucă pe Facebook.

El afirmă că, potrivit echipelor de intervenţie de la faţa locului este posibil ca bilanţul victimelor să crească.

”Ministrul Afacerilor Interne m-a asigurat că este în legătură permanentă cu toate instituţiile care depun eforturi la această oră. De asemenea, domnul ministru mi-a confirmat că autorităţile locale şi structurile Inspectoratelor locale pentru Situaţii de Urgenţă acţionează cu toată forţa pentru a salva şi proteja oamenii”, precizează Ciucă.

Casa Albă critică discursul „incredibil de periculos” al lui Vladimir Putin privind războiul cu NATO.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a criticat vineri comentariile „incredibil de periculoase” ale lui Vladimir Putin cu privire la un posibil război între ţara sa şi ţările NATO, scrie AFP, conform News.ro.

Preşedintele rus a declarat joi că, dacă Occidentul permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază mai lungă de acţiune, ar însemna că „ţările NATO sunt în război cu Rusia”.

„Nu am o părere prea bună despre Putin”, a declarat vineri preşedintele american Joe Biden, întrebat despre ameninţările preşedintelui rus privind un posibil război între Rusia şi NATO.

Context

Tensiunile dintre Moscova şi aliaţii occidentali ai Ucrainei au urcat încă o treaptă, liderii american şi britanic urmând să discute despre posibilitatea de a autoriza Kievul să utilizeze rachete cu rază lungă de acţiune împotriva Rusiei.

De asemenea, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a acuzat vineri pe aliaţii săi că „se tem” să evoce posibilitatea de a doborî ei înşişi dronele şi rachetele ruseşti, într-un moment în care ţara sa se confruntă cu o creştere a atacurilor aeriene. El a anunţat că se va întâlni luna aceasta cu preşedintele american Joe Biden pentru a-i prezenta „un plan de victorie” pentru Ucraina.

Unda verde pentru utilizarea rachetelor occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva Rusiei a fost vineri pe agenda discuţiilor dintre premierul britanic Keir Starmer şi Joe Biden la Casa Albă, însă nu a fost dată către Kiev.