La cinci ani – și la sute de milioane de cazuri – după ce Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemia de Covid-19, oamenii de știință obțin o imagine mai clară a modului în care virusul poate afecta organismul mult timp după ce infecția pare să fi trecut.

Unele dintre efectele Covid au devenit evidente la scurt timp după ce virusul a început să se răspândească.

Am înțeles rapid cât de mortală poate fi o infecție, în special pentru cei cu afecțiuni preexistente, precum diabetul și bolile de inimă.

Dar a fost nevoie de ani de cercetare pentru a începe să înțelegem cum o criză de Covid poate duce la schimbări de durată, uneori invizibile, în diferite părți ale corpului.

Unele dintre aceste efecte, cum ar fi oboseala cronică și ceața cerebrală, sunt considerate Covid de lungă durată, definite ca simptome ale unei infecții care persistă timp de cel puțin trei luni.

Conform unor estimări, 400 de milioane de persoane din întreaga lume au fost diagnosticate cu o formă sau alta de long-Covid.

Dar o infecție poate duce și la alte probleme, inclusiv la afectarea plămânilor și a inimii și la modificări ale microbiomului intestinal, care nu sunt întotdeauna recunoscute precum Covid de lungă durată, dar care pot avea totuși un efect de durată asupra sănătății noastre.

Acum avem o idee mai bună despre ceea ce ar putea fi în spatele acestor schimbări, inclusiv rolul inflamației răspândite pe care Covid o poate provoca.

Pentru majoritatea oamenilor, inflamația va dispărea odată ce virusul dispare.

Dar pentru unii, dacă „face ravagii” prea intense sau persistă ca o „ardere lentă” pentru prea mult timp, poate face ravagii în organism, a declarat Dr. Braden Kuo, neurogastroenterolog la Massachusetts General Hospital, potrivit New York Times, relatează Mediafax.

Plămânii

Covid irită plămânii și poate cauza probleme pe termen lung, cum ar fi dificultăți persistente de respirație și tuse. În cazuri rare, Covid poate determina pacienții să dezvolte pneumonie și să lase cicatrici și mase mici de țesut, numite noduli, în plămâni. Aceste cicatrici pot îngreuna respirația. Studiile mici au sugerat că peste 10 la sută dintre persoanele spitalizate cu o infecție cu Covid aveau cicatrici pulmonare și alte probleme doi ani mai târziu.

Cauza: Virusul invadează celulele de-a lungul căilor respiratorii, provocând inflamații care pot ataca și uneori distruge țesutul pulmonar sănătos. Acest lucru poate afecta capacitatea plămânilor de a furniza oxigen în întregul organism, a declarat Dr. Ziyad Al-Aly, epidemiolog clinic principal la Universitatea Washington din St. Louis. Pe măsură ce plămânii încearcă să se recupereze și să se repare, ei formează cicatrici. Dar țesutul cicatricial în sine poate rigidiza plămânii și reduce capacitatea pulmonară, ducând la simptome de durată, cum ar fi tusea și dificultăți de respirație.

Intestinul

Covid poate provoca simptome pe termen scurt, cum ar fi greață, vărsături și diaree. Dar la unele persoane, Covid poate duce la probleme gastrointestinale cronice, precum reflux, constipație, diaree și dureri abdominale. Aceste probleme pot dura luni sau chiar ani. Într-un studiu din 2024, cercetătorii au estimat că atacurile cu Covid au lăsat până la 10% dintre persoane cu dureri abdominale de durată și 13% cu probleme gastrointestinale un an mai târziu.

Cauza: Oamenii de știință nu știu exact de ce Covid poate afecta atât de mult funcționarea normală a intestinului, dar înțeleg mai bine care ar putea fi cauza. De exemplu, acum este clar că virusul poate perturba microbiomul intestinal, reducând microbii benefici și crescând numărul celor dăunători. Microbii „buni” pot ajuta la reducerea inflamației, în timp ce microbii „răi” o pot crește.

Inflamația provocată de infecția în sine, precum și de microbii intestinali modificați, ar putea afecta mucoasa intestinului. Acest lucru poate permite toxinelor și componentelor descompuse ale alimentelor să scape din intestin în alte țesuturi ale corpului. Celulele imunitare ar putea apoi declanșa un răspuns de tip alergic la anumite alimente, ducând la intoleranțe alimentare.

Inflamația poate, de asemenea, să „mestece” nervii care semnalizează durerea în intestin sau care controlează contracțiile intestinale care mențin alimentele în mișcare, a declarat Dr. Kuo. Acest lucru poate provoca dureri de stomac sau intestinale sau poate face ca alimentele să se deplaseze prea repede sau prea încet prin tractul digestiv, rezultând simptome precum diareea sau constipația.

Creierul

În perioada de vârf a unei infecții, pacienții dezvoltă adesea dureri de cap și se pot simți amețiți și confuzi. Uneori se luptă să găsească cuvintele potrivite, au dificultăți de concentrare sau de urmărire a unei conversații sau constată că au lacune în memorie.

Aceste simptome pot persista: Studiile au constatat că aproximativ 20 până la 30 % dintre persoanele infectate cu Covid au prezentat ceață cerebrală cel puțin trei luni după infecția inițială. Cercetările arată, de asemenea, că Covid poate duce la afecțiuni precum anxietatea sau depresia, sau poate exacerba problemele de sănătate mintală existente.

Cauza: Oamenii de știință încă lucrează pentru a identifica toți factorii care contribuie la problemele neurologice de durată după Covid. Dar un vinovat pare clar: inflamația persistentă, care deteriorează neuronii și inhibă crearea de conexiuni cheie între sinapse. Toate acestea pot provoca simptome precum cele descrise mai sus. Unii cercetători cred, de asemenea, că zonele creierului implicate în cogniție și emoții sunt deosebit de vulnerabile la inflamație, ceea ce ajută la explicarea de ce o infecție poate induce sau agrava problemele de sănătate mintală.

O altă teorie este că virusul perturbă bariera hemato-encefalică, care protejează țesutul cerebral și este vitală pentru funcția cognitivă.

Fragmente ale virusului pot, de asemenea, să rămână în creier pe termen lung, ceea ce ar putea explica de ce unele simptome cognitive durează și după infecția inițială.

Inima

O infecție cu Covid-19 crește riscul de probleme cardiace, inclusiv atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, leziuni ale mușchiului cardiac și bătăi neregulate ale inimii, cunoscute sub numele de aritmie. Un studiu amplu a constatat că având Covid a dublat riscul unui eveniment cardiovascular major timp de până la trei ani.

Cauza: Atunci când aveți o infecție acută cu Covid, stresul provocat de febră și inflamație poate solicita excesiv inima. În cazul unei persoane care are deja plăci acumulate în artere sau mușchiul inimii care a început să devină rigid, această solicitare poate duce la o bătaie neregulată a inimii sau la un atac de cord.

Dar oamenii de știință cred că, mai frecvent, virusul provoacă inflamații care lezează mușchiul inimii. Virusul poate, de asemenea, să afecteze celulele care căptușesc vasele de sânge, ducând la inflamarea acestora. Aceasta ar putea provoca formarea unui nou cheag sau ar putea face ca placa existentă să se desprindă și să blocheze un vas de sânge. Acest tip de blocaj poate provoca moartea subită în urma unui atac de cord sau poate duce la deteriorarea în aval a mușchilor inimii și a altor țesuturi, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă sau aritmie.

Persoanele care au fost spitalizate pentru Covid au cel mai mare risc pe termen scurt și lung de complicații cardiace. Unele cercetări sugerează că persoanele cu o grupă de sânge non-O – A, B sau AB – au un risc deosebit de crescut, poate pentru că grupa de sânge poate fi legată de modul în care sângele se coagulează.

Sistemul circulator

Studiile efectuate pe pacienții cu long-Covid arată că organismul lor are probleme în a transfera sângele din picioare și abdomen către inimă. Acest lucru poate reduce cantitatea de sânge pe care inima o pompează, cauzând oboseală, dificultăți de respirație și o senzație de rău după efort.

Cauza: Nu este clar de ce apar aceste probleme circulatorii, dar oamenii de știință presupun că, la unii pacienți, inflamația afectează anumite fibre nervoase din afara creierului și a măduvei spinării care reglează capacitatea de strângere a vaselor de sânge. Acest lucru ar putea duce la afectarea fluxului sanguin, a declarat Dr. David Systrom, medic pneumolog și de îngrijire critică la Brigham and Women’s Hospital din Boston.

La unii pacienți cu long-Covid, se pare, de asemenea, că mușchii sunt mai puțin capabili să extragă oxigen din sânge decât în mod normal, împiedicându-le capacitatea de a ține pasul cu exercițiile fizice, a spus Dr. Systrom. În plus, este posibil ca mitocondriile – centralele de producere a energiei din celule – să nu funcționeze corespunzător sau la capacitate maximă, oferind o altă lovitură țesutului muscular.

Prof. Dr. Gelu Onose, şeful secţiei clinice de recuperare neuromusculară de la Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar Arseni din Capitală, medic primar Recuperare, Medicină Fizică şi Baneologie, medic primar de Geriatrie şi Gerontologie, a explicat pentru News.ro că un articol modificat din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 66/2024, modificare apărută în Camera Deputaţilor, for decizional, după ce proiectul de lege a trecut de Senat în formă corectă, scoate din circuit rolul medicilor de recuperare fizică şi reabilitare în diagnosticul şi stabilirea planului de tratament al pacienţilor şi îl introduce pe cel al fiziokinetoterapeuţilor care ar primi astfel dreptul de a lua decizii medicale fără să mai fie nevoie de aprobarea unui medic de recuperare fizică şi reabilitare. Joi, medicii de medicină fizică şi reabilitare vor protesta la Palatul Cotroceni, de la ora 13.30 şi vor cere preşedintelui României să nu promulge legea şi să o retrimită în Parlament pentru revizuire, notează news.ro

1200 de medici de medicină fizică şi reabilitare, în pericol de nu mai putea profesa. Noua lege i-ar putea determina pe medicii rezidenţi să-şi schimbe specialitatea, iar pe cei care intră în toamnă în Rezidenţiat să nu mai aleagă deloc specialitatea de medicină fizică şi reabilitare.

„Noi nu vrem să se schimbe şi nu înţelegem de ce doresc unii să se schimbe în mod cel puţin ciudat statutul unei specialităţi din cele peste 40 de specialităţi care se găsesc în opisul specialităţilor medicale din România şi în general cam în opisul comun al specialităţilor medicale din UE şi în general din lume.

Specialitatea de medicină fizică şi de reabilitare la noi are o particularitate foarte importantă, avem legată în specialitate unică, unitară cu balneologia, mai ales că România e o ţară balneară de forţă, avem între un sfert şi o treime din totalul factorilor fizici, chimici, sanogeni terapeutico – recuperatori naturali din Europa, dar nu numai atât, nu suntem numai binecuvântaţi ca resurse naturale ci şi cu o şcoală de profil. Anul trecut pe vremea asta am serbat centenarul Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, al doilea ca vechime în Europa, fondat în 1924.

Şi din punct de vedere al resursei umane specialitatea asta a făcut şi face nu numai foarte mult bine pacienţilor ci şi foarte mult bine prestigiului României.

Nu înţeleg de ce această specialitate în primul rând unanim recunoscută atât în lume, cât şi în România, acum este pusă sub semnul întrebării. Nu înţelegem de ce şi cine vrea să schimbe acest lucru pentru că, practic, printr-o refolmulare în articolul 13 din Ordonanţa 66 medicul de recuperare este scos din circuit”, a explicat Prof. Onose.

Fiziokinetoterapeutul este parte a echipei multi-disciplinare al cărei coordonator trebuie să fie medicul de medicină fizică şi reabilitare. Fiziokinetoterapeutul se ocupă de partea de terapie, pe câtă vreme partea de diagnostic aparţine medicului. Noua lege creează o anumită antagonizare a celor două profesii care este dăunătoare, spune Prof. Onose. Cele două nu se exclud, ci se completează foarte bine în echipa care îngrijeşte pacientul.

„Se vehiculează termenul de fizioterapeuţi. Se ajunge la o anumită antagonizare care nu-şi are rostul , este dăunătoare, tocmai asta este caracteristica specialităţii noastre, este transversală, prin urmare nu se ocupă de patologia unui anumit aparat sau organ anume, cum este oftalmologia care se ocupă de ochi, nefrologia de rinichi, noi ne ocupăm de identificarea prin evaluare clinică şi biologică şi funcţională a diverselor tipuri de deficit de incapacitate funcţională şi care devin astfel ţinte sau obective terapeutico-recuperatorii.

Prin urmare, noi abordăm recuperator şi patologie post ortopedică, neurologică şi post arsuri şi geriatrică şi reumatologică, etc. De aceea recuperarea se face în echipă multi profesională, asta înseamnă medic de recuperare, kinetoterapeut, logoped dacă e nevoie, ergoterapeut, psihoterapeut, etc. Integratorul, coordonatorul acestei echipe este medicul de recuperare, asta e definiţia, paradigma, pentru asta ne pregătim în Rezidenţiat 5 ani de zile, după ce am făcut 6 ani de Medicină şi s-a intrat în Rezidenţiat prin concurs.

Ori prin această formulare de la Camera Deputaţilor, care este for decizional, practic se prevede faptul că, pe de o parte se pot adresa pacienţii direct fizioterapeuţilor, ceea ce nu corespunde realităţii pentru că este vorba despre kinetoterapeuţi, profesionişti foarte buni, cu care noi lucrăm, sunt mâinile noastre drepte, dar a căror pregătire este universitară de licenţă de 3 ani, de scurtă durată.

Şi atunci să nu mai fie nevoie de medic pentru că lor li se conferă şi atribuţii de diagnostic, ori prin însăşi denumirea fizioterapeut se vorbeşte de terapie, componenta de diagnostic este una eminamente medicală, a medicului”, a explicat medicul.

Planul de recuperare poate fi făcut de medicul curant sau prescriptor, conform articolului modificat din lege. Exprimarea din articolul din lege lasă loc interpretărilor, însemnând în acelaşi timp şi că planul de recuperare nu mai este prerogativa exclusivă a medicului de recuperare.

„Pe lângă asta a mai apărut şi formularea că eventual se poate face planul de recuperare, dacă nu-l face kinetoterapeutul, medicul de recuperare este scos din această ecuaţie, poate face medicul curant sau prescriptor. Poate să însemne orice, din moment ce nu este prerogativa exclusivă a medicului de recuperare.

Nu este vorba despre monopol, este vorba despre exclusivitate profesională într-un domeniu bazată pe expertiza acumulată şi bazată pe pregătiea focalizată. Ca să nu fie monopol înseamnă că şi orice medic poate să dea anestezie generală, orice medic de recuperare să zicem poate să facă transplant renal sau proteze de şold.

Colegii mei vor cere preşedintelui să retrimită această lege, să nu o promulge, să o retrimită pentru revizuire. Noi am formulat propuneri de reformulare echilibrată. În procesul de legiferare parlamentară sunt cele două Camere. În situaţia acestei Ordonanţe prima Cameră sesizată a fost Senatul, care a dat o formulare foarte corectă, în care recunoaşte că coordonatorul şi elaboratorul planului complex de recuperare este medicul specialist de medicină fizică şi de reabilitare, iar Camera Deputaţilor care a fost cameră decizională a schimbat această formulare, cu medicul prescriptor şi curant”, a explicat Prof.Onose.

Impact asupra modului în care vor fi îngrijiţi pacienţii, dacă legea nu va fi revizută. Procedurile trebuie să fie prescrise de medicul de medicină fizică şi reabilitare care este pregătit în acest sens, cu atât mai mult cu cât anumite proceduri au şi anumite contraindicaţii. Un medic de medicină fizică şi reabilitare face 11 ani de pregătire. În România sunt în jur de 1200 astfel de specialişti şi câteva sute se pregătesc în cadrul Rezidenţiatului. Sistemul ar putea rămâne fără aceşti profesionişti foarte bine pregătiţi, dacă legea rămâne în forma actuală.

„Dacă lucrurile rămân aşa, colegii noştri tineri, important e să lăsăm lucrurile în oridine pentru generaţiile care vin, medicii rezidenţi sunt extrem de speriaţi şi de dezamăgiţi, îşi vor schimba probabil specialitatea, probabil că la toamnă, când va fi Rezidenţiatul, dacă lucrurile rămân aşa, nu o să mai aleagă nimeni specialitatea de recuperare deşi este una extrem de importantă, frumoasă, care se ia la medii foarte mari. Şi atunci probabil că reţeaua se va stinge. Se va pricepe probabil oricine din orice specialitate să prescrie proceduri de fizioterapie, de electroterapie, de fototerapie, de termoterapie care sunt proceduri nu de puţine ori cu răsunet sistemic care în principiu au şi contrandicaţii, că nu oricine poate să facă o procedură de termoterapie sau să fie trimis la staţiune sau să facă electroterapie. Ori aceste aspecte de indicaţii şi contraindicaţii, mă rog, vor intra în sarcina şi răspunderea unor medici din alte specialităţi sau de familie sau direct a kinetoterapeuţilor.

Cealaltă motivare, că să nu aştepte pacienţii. În primul rând recuperarea este o specialitate prin definiţie de neacut. Procedurile de kinetoterapie nu poţi să spui că fără ele este pusă în pericol viaţa pacientului, uneori dacă o aplici şi nu era cazul poţi să faci un rău.

Eu pun întrebarea, dacă există liste de aşteptare, dar oare pentru proteze de şold sau de genunchi nu există liste de aşteptare? Eu cred că este mult mai imperios pentru un pacient să ajungă să poată să facă o proteză care îl va repune pe picioare decât faptul că face nişte kinetoterapie. Liste de aşteptare există peste tot în lume şi văd că ele nu au deranjat niciodată decât acum, pentru ca să facă pacientul kinetoterapie.

Invocarea faptului că suntem puţini…Există între cele 40 şi ceva de specialităţi câteva reţele cu număr mare de medici, peste 2000 spre 3000, mici, sub 1000, şi reţele de dimeniuni medii, aici ne clasăm noi, undeva peste 1200 de medici. Cam tot atâtea sunt şi din principalele specialităţi beneficiare şi atunci de unde până unde suntem noi mai puţini”, a explicat într-un interviu acordat News.ro Prof. Dr. Gelu Onose de la Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar Arseni din Capitală.

Ce prevede OUG şi cum a fost modificată

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 66/2024 prevedea, în forma iniţială, că ” Asiguraţii beneficiază de activităţi de fizioterapie, stabilite în condiţiile art. 25 din Legea nr. 229/2016 privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum şi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Fizioterapeuţilor din România, cu modificările ulterioare, pe baza recomandărilor medicale, cu sau fără contribuţie personală, în condiţiile prevăzute în contractul-cadru şi în normele sale de aplicare.

Articolul 25 din Legea nr. 229/2016 privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, invocat în OUG, menţionează: ”Activităţile specifice de fizioterapie de care beneficiază persoanele asigurate în sistemul naţional de asigurări sociale de sănătate sunt stabilite prin negociere între Colegiul Fizioterapeuţilor din România, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi sunt prevăzute în Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei de specialitate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, fiind decontate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”.

La Camera Deputaţilor, care este for decizional, prevederea a fost modificată, fiind eliminată referirea explicită la articolul 25 din Legea nr. 229/2016 privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, înlocuirea formulării referitoare la ”activităţi de fizioterapie” cu ”servicii de fizioterapie”dar şi prin înlocuirea formulării ”pe baza recomandărilor medicale” cu ” conform planului terapeutic, pe baza prescripţiei medicale şi a diagnosticului clinic stabilit de către medicul de specialitate curant sau medicul prescriptor”.

În varianta Camerei Deputaţilor, articolul are umătoarea formă: „Asiguraţii beneficiază de servicii de fizioterapie, conform planului terapeutic, pe baza prescripţiei medicale şi a diagnosticului clinic stabilit de către medicul de specialitate curant sau medicul prescriptor, servicii stabilite in conformitate cu prevederile Legii nr. 229/2016 privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum şi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Fizioterapeuţilor din România, cu modificările ulterioare, în condiţiile prevăzute în contractul-cadru şi în normele sale de aplicare.”

Protest la Palatul Cotroceni

Medicii din specialitatea de Medicina Fizica si Reabilitare au anunţat pentru joi, intre orele 13:30 si 15: 30, la Palatul Cotroceni, intrarea din Bulevardul Geniului nr. 1, o adunaree publică în legătură cu promulgarea legii Pl-x NR.442/2024 votată în Parlament pe 19.03.2025 prin care se permite oricărui medic din orice specialitate să întocmească planul de recuperare/ reabilitare.

”Astfel se eludează competenţele şi formarea profesională strictă care se realizeaza in 5 ani de rezidentiat si se finalizeaza cu un examen de specialitate , a unui medic specialist în Medicină Fizică şi Reabilitare”, anunţă organizatorii.

Când Jeffrey Goldberg a publicat o poveste-bombă care sublinia modul în care unii dintre cei mai înalți oficiali americani i-au împărtășit din greșeală informații sensibile, el a obținut cea mai mare primă a anului. Editorul Atlantic a devenit, de asemenea, ținta principală pentru fiecare oficial înalt al administrației Trump din Washington, noteazăBBC.

În ultimele două zile, președintele Trump l-a numit un „învins” și un „sleazebag”, precum și un mincinos și „scam” de către consilierul american pentru securitate națională Michael Waltz, care părea să fi adăugat din greșeală pe Goldberg la o discuție de grup la începutul acestei luni.

Cu toate acestea, înainte de a deveni un paratrăsnet politic, Goldberg și-a urmărit pe telefon oficialii cabinetului – inclusiv secretarul de stat american Marco Rubio, secretarul al Apărării Pete Hegseth, directorul CIA John Ratcliffe și directorul Serviciului de Informații Naționale Tulsi Gabbard – discutau despre detaliile sensibile, momentele și țintele unei viitoare operațiuni militare în Yemen. Nu păreau să-i observe prezența.

Într-un interviu acordat miercuri pentru BBC, el mi-a spus că totul a început când a primit un mesaj pe telefon, prin intermediul aplicației de mesagerie Signal, disponibilă public, care permite utilizatorilor să-și trimită reciproc mesaje criptate. Este popular printre jurnalişti şi oficiali guvernamentali. Un cont sub numele lui Waltz îi trimisese un mesaj, despre care a presupus că era o farsă.

„Aș vrea să existe o calitate Le Carré aici, știi”, a spus el, referindu-se la regretatul romancier britanic de spionaj. „Dar mi-a cerut să vorbesc. Am spus da. Și următorul lucru pe care îl știu, sunt în acest grup de chat foarte ciudat cu conducerea securității naționale a Statelor Unite.”

Pe măsură ce incidentul episodului a cuprins Washingtonul, Waltz și-a asumat responsabilitatea pentru adăugarea greșită a lui Goldberg la chat-ul de grup, sugerând că a vrut să invite pe altcineva.

El a insistat că nu s-a întâlnit niciodată cu redactorul, spunând: „Nu l-aș cunoaște dacă m-aș ciocni de el, dacă l-aș vedea într-un grup de poliție”.

Potrivit relatării lui Goldberg, cei doi s-au întâlnit de mai multe ori, deși acesta a refuzat să intre în detalii despre relația lor.

„El poate spune, evident, orice vrea, dar nu comentez despre relația mea sau despre non-relație”, mi-a spus Goldberg. „Ca reporter, nu mă simt confortabil să vorbesc public despre relațiile pe care le pot avea sau nu cu oameni care produc știri”.

Totuși, un lucru este clar: trebuie să aveți deja informațiile de contact ale cuiva pentru a-l contacta pe Signal, așa că Waltz avea numărul de telefon al lui Goldberg. Consilierul de top pentru securitate a spus că i-a cerut lui Elon Musk, miliardarul tehnologic și țarul eficienței guvernamentale de la Casa Albă, să investigheze cum s-a întâmplat greșeala – o mișcare care a fost ridiculizată de Goldberg.

„Într-adevăr, îl vei pune pe Elon Musk la întrebarea cum ajunge numărul de telefon al cuiva în telefonul cuiva? Adică, știi, majoritatea copiilor de 8 ani ar putea să-și dea seama”, a spus el.

Întrebarea mai mare? „Trebuie, ca oficiali de securitate națională, să faceți asta pe Signal de pe telefon?” spuse Goldberg.

În povestea sa de luni Atlantic – primul care a raportat accesul său la chat – Goldberg a ascuns detaliile precise care au fost împărtășite în jurul misiunii de bombardare care a atacat ținte rebele Houthi în Yemen pe 14 martie. Dar oficialii administrației Trump au minimizat raportul, numindu-l mincinos și contestându-i afirmațiile conform cărora informații clasificate au fost partajate.

Aici, încă o dată, revista completă de text, inclusiv Hegseth câteva, include detalii operaționale. L-am întrebat dacă a fost ost ot decizie grea de luat.

„Îl urăsc pe Donald Trump pentru că este inamicul nostru, de fapt, îi urăsc pe Tulsi Gabbard și John Ratcliffe pentru că nu există informații sensibile, informații clasificate etc. – Nu cred, hm, un rezumat de acord”, a spus el. “He started the auction and we suntem cei dear avem textele, așa că poate că oamenii ar trebui să le vadă”.

Există un mesaj text în chat-ul grupului – trimise înainte de primul val de lovituri – detaliază exact cum a decolat aeronava F-18, care a fost lansată de primele bombe ale inteligenței Houthi. Greble Tomahawk. Hegseth to respins, s-a dovedit că era „razboi planuri” și nu existau informații clasificate.

Președintele lui Trump a spus că a fost șocat de Hegseth, declarând că are „față sau treab” și l-a descris pe Goldberg drept un „sleazebag”. Casa Albă a încercat, de asemenea, să argumenteze că informațiile partiajate au erau at the point of seeing technical or planning of război.

Goldberg nu poate fi influențat de insultele și cerințele lor.

„Dacă Pete Hegseth, secretarul apărării, îmi trimite mesaje, spunându-mi că atacul era pe cale să fie lansat asupra Yemenului – spunându-mi ce fel de aeronave vor fi folosite, ce fel de arme vor fi folosite și când vor cădea bombele la două ore după primirea textului – mi se pare o informație sensibilă, informații de planificare a războiului”, mi-a spus el.

Nu este prima dată când editorul veteran a fost supus furiei lui Trump: în 2020 a publicat un articol în The Atlantic, în care oficiali militari înalți l-au citat pe Trump că s-a referit la soldații americani căzuți ca fiind „răpiți” și „învinși”, ceea ce președintele și administrația sa au negat cu fermitate.

L-am întrebat cum se simte în legătură cu atacurile personale vitriolice împotriva lui, venite de la cele mai înalte niveluri ale guvernului.

„Aceasta este mișcarea lor. Nu te aperi niciodată, ci doar ataci”, a spus Goldberg. „Așa că stau acolo, mă ocup de treburile mele. Ei mă invită în această conversație cu Signal și acum mă atacă ca pe o geantă ticăloasă, nici măcar nu înțeleg.”

Până acum, Trump și-a apărat echipa de securitate națională și nu pare înclinat să concedieze pe nimeni din cauza a ceea ce el numește o „vânătoare de vrăjitoare”. Dar Goldberg spune că există un sentiment larg răspândit la Casa Albă că Waltz a făcut o greșeală gravă, precum și o îngrijorare mai profundă cu privire la modul în care este gestionat incidentul.

„Dacă ești căpitan al Forțelor Aeriene, lucrează în prezent cu CIA și Departamentul de Stat și ai gestionat greșit informațiile sensibile în felul în care, evident, au manipulat greșit informațiile sensibile? Ai fi concediat, ai fi urmărit penal”, a spus Goldberg.

El a spus că acum există ceva „zâmbet” printre rânduri în jurul standardelor de responsabilitate aparent diferite pentru liderii administrației Trump.

Goldberg nu a rămas în discuție pentru consecințe. El a hotărât că lucrul responsabil de făcut era să părăsească grupul. Unii jurnaliști și-au exprimat neîncrederea că el va părăsi voluntar.

Dar ceea ce se va întâmpla în continuare se va desfășura la Casa Albă și Congres, unde parlamentarii democrați și unii republicani au cerut o anchetă.

„Există o parte din mine căreia i-ar plăcea să vadă ce se mai întâmplă acolo. Dar există o mulțime de probleme diferite aici legate de drept și etică și tot felul de alte probleme în care chiar nu pot intra”, a spus Goldberg. „Crede-mă când spun că am luat acea decizie cu sfaturi bune de la diverse părți”.

China va continua să investească mai mult decât orice altă regiune geografică în echipamente pentru fabricarea de cipuri şi în 2025, în pofida unei scăderi semnificative de la an la an, a anunţat miercuri grupul industrial SEMI, într-un nou raport citat de Reuters.

Pe următoarele locuri se vor clasa Taiwanul şi Coreea de Sud, relatează News.ro.

• În ansamblu, investiţiile în echipamente pentru semiconductori reflectă intensificarea competiţiei tehnologice globale şi accelerarea tranziţiei către autonomie în producţia de cipuri, alimentată de cererea în creştere pentru soluţii bazate pe inteligenţă artificială.

Conform previziunilor SEMI privind cheltuielile în fabricile de semiconductori, investiţiile globale în echipamente vor creşte cu 2% în acest an, ajungând la 110 miliarde de dolari – al şaselea an consecutiv de creştere – datorită cererii pentru echipamente necesare în producţia de cipuri destinate inteligenţei artificiale. SEMI estimează că impactul AI va fi şi mai puternic în 2026, când investiţiile ar putea creşte cu încă 18%.

China, cel mai mare consumator de cipuri din lume, îşi extinde de ani buni capacităţile de producţie, dar a accelerat masiv acest proces începând cu mijlocul anului 2023, pe fondul sprijinului guvernamental.

Iniţiativa face parte dintr-un efort amplu de a reduce dependenţa de cipuri importate, în contextul restricţiilor impuse de Statele Unite.

Cheltuieli în scădere, dar încă dominante

Cheltuielile Chinei în 2025 sunt estimate la 38 de miliarde de dolari, în scădere cu 24% faţă de 50 de miliarde în 2024, dar rămân semnificativ peste cele ale altor regiuni. În Coreea de Sud, unde SK Hynix şi Samsung Electronics îşi extind capacităţile pentru cipuri de memorie, investiţiile sunt prevăzute la 21,5 miliarde de dolari. În Taiwan, unde TSMC produce cipuri AI pentru Nvidia şi alţi clienţi, cheltuielile vor ajunge la 21 miliarde de dolari.

În celelalte regiuni, investiţiile se prezintă astfel: America de Nord şi Japonia vor investi câte 14 miliarde de dolari fiecare, iar Europa doar 9 miliarde de dolari, potrivit SEMI.

Firme dominante şi noi jucători chinezi

Pe segmentul de echipamente, ASML (Olanda), cel mai mare producător de echipamente pentru litografie, estimează pentru 2025 vânzări între 32 şi 38 de miliarde de euro, ceea ce i-ar conferi o cotă de piaţă de peste 25% pe sub-segmentul său.

Alte firme majore din industrie includ Applied Materials, KLA, LAM Research şi Tokyo Electron.

Între timp, producătorii chinezi precum Naura, AMEC şi SiCarrier (afiliată Huawei) înregistrează o creştere rapidă şi îşi consolidează prezenţa pe piaţă.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, cercetătorii şi universităţile din Statele Unite se află în vizorul preşedintelui republican şi se tem pentru viitorul lor, cu libertatea academică şi cercetarea subminate şi finanţarea redusă, scrie AFP, relatează news.ro

La New York, confruntată cu ameninţarea de a fi privată de 400 de milioane de dolari, prestigioasa Universitate Columbia tocmai s-a conformat cererilor formulate de Donald Trump, care o acuză că a permis desfăşurarea în campusul său a unor manifestaţii pro-palestiniene, pe care le consideră „antisemite”.

„Ameninţările şi constrângerile administraţiei Trump împotriva Columbia fac parte dintr-o agendă autoritară clară de strivire a libertăţii academice şi a cercetării critice în învăţământul superior american”, a avertizat marţi Todd Wolfson, preşedintele Asociaţiei americane a profesorilor universitari. Repercusiunile se extind mult dincolo de zidurile universităţii”.

Aceste „cereri fără precedent şi ameninţări cu acţiuni similare împotriva a 60 de universităţi au creat instabilitate şi un profund efect de înfricoşare în campusurile universitare de la nivelul întregii ţări”, a avertizat grupul profesorilor.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, o serie de decizii şoc au zguduit comunitatea ştiinţifică şi universitară: subiecţi de studiu brusc scoşi în afara legii, miliarde de dolari îngheţaţi pentru activităţi de cercetare, cercetători persona non grata pentru presupuse considerente politice.

„Există o specie de frică şi incertitudine latentă la ideea că orice se poate întâmpla de la o zi la alta”, a rezumat pentru AFP un cercetător în astronomie stabilit în Colorado (vest), Boulder, sub rezerva anonimatului.

„Libera circulaţie a ideilor”

Faptul că un om de ştiinţă francez a fost recent împiedicat să intre în Statele Unite, din cauza, potrivit guvernului său, a unei „opinii personale” critice la adresa noii puteri americane, a sporit îngrijorările cu privire la libertatea de cercetare. Washingtonul a negat că acesta ar fi fost motivul deportării sale.

La aceasta s-a adăugat arestarea în vederea expulzării – între timp suspendată de un judecător – a unui student cercetător indian din Georgetown, Washington, care avea viză şi care a fost acuzat de administraţia Trump de apropiere de Hamas palestinian. Universitatea sa a revendicat dreptul la cercetare şi dezbatere „chiar dacă ideile de bază pot fi dificile, controversate sau de prost gust”.

Dincolo de idei, sub Donald Trump, vocabularul este constrâns: cercetătorii consideră că şi-au pierdut finanţarea publică din cauza termenilor afiliaţi îndeaproape sau la distanţă cu ţintele preferate ale miliardarului republican, de la probleme de diversitate la climă.

„Când ştiinţa începe să fie reglementată de persoane din exterior, nu mai este ştiinţă, ci politică””, a declarat pentru AFP un alt om de ştiinţă specializat în cercetarea biomedicală de treizeci de ani. „Acesta nu este un curs de poezie engleză”.

„Forţa învăţământului superior american şi raţiunea de a fi a universităţilor noastre este să creeze şi să disemineze cunoştinţe şi să investească în cercetare, creativitate şi inovare în serviciul interesului general”, a reamintit recent pentru AFP preşedintele Asociaţiei Americane a Universităţilor. „Îndeplinirea acestor obiective presupune libera circulaţie a ideilor şi căutarea necondiţionată a adevărului, care sunt fundamentele libertăţii academice şi ale autonomiei instituţionale”, a adăugat Lynn Pasquerella.

Confruntaţi cu roluri cruciale în finanţarea federală, mulţi cercetători şi universităţi păstrează totuşi tăcerea.

„Acest lucru ilustrează atmosfera de frică: chiar dacă eşti cetăţean american ca mine, te întrebi dacă mai ai libertate de exprimare şi dacă vor exista consecinţe dacă eşti surprins de o cameră în timp ce demonstrezi”, se îngrijorează cercetătorul din Colorado.

Pentru un student la genetică, faptul că universitatea sa din estul ţării nu reacţionează este „cel mai înfricoşător lucru”. „Există sentimentul că universitatea a dat bir cu fugiţii şi că nu există comunicare sau transparenţă pe această temă”, se îngrijorează el. Cu toate acestea, el speră că cei responsabili „acţionează în spatele scenei”.

Omul de ştiinţă povesteşte cum colegii săi din străinătate sunt „îngroziţi” de evenimente.

„Sunt în stare de şoc”, spune el. „Nu le vine să creadă că aşa ceva ni se poate întâmpla cu adevărat. Statele Unite sunt considerate stabile, tendinţele politice vin şi pleacă, iar ceea ce se întâmplă în acest moment este fără precedent”.

Atât de mult, încât pentru unii s-a pus problema viitorului lor profesional în Statele Unite. Cercetătoarea în astronomie povesteşte că a primit o mulţime de mesaje de la „oameni care întreabă despre procesul de obţinere a vizei pentru Spania”. Ea însăşi nu a exclus posibilitatea de a pleca.

Locuitorii din Galicia dau în judecată statul spaniol pentru poluarea provocată de fermele de porci, într-un proces fără precedent în Europa.

Mai multe organizaţii de mediu şi persoane fizice au dat în judecată statul spaniol şi regiunea Galicia într-un dosar care se anunţă a fi unul de referinţă cu privire la mai multe decenii de proastă gestiune a poluării create de creşterea intensivă a porcilor, a anunţat miercuri organizaţia ClientEarth, transmite Reuters.

Dosarul, care susţine că lipsa de acţiune a autorităţilor celui mai mare producător de carne de porc din Europa a încălcat legislaţia naţională şi cea europeană, a fost demarat la Curtea Supremă de Justiţie din Galicia, o regiune din nord-vestul Spaniei care adăposteşte o treime din toate fermele de porci din Spania.

Scandal ecologic în Galicia

ONG-ul de mediu ClientEarth, care a demarat acţiunea alături de subsidiara din Spania a ONG-ului Prietenii Pământului, a subliniat că este pentru prima dată când un tribunal din Europa va judeca un dosar care vizează impactul operaţiunilor de creştere intensivă a animalelor asupra surselor de apă şi, în consecinţă, asupra drepturilor oamenilor, potrivit Agerpres.

Oamenii din zona A Limia din regiunea Galicia spun că viaţa lor a devenit imposibilă din cauza sutelor de ferme care se ocupă cu creşterea intensivă a porcilor şi păsărilor, care pun în pericol sănătatea comunităţilor lor. Mirosul pestilenţial, care împiedică rezidenţii să deschidă fereastra locuinţelor, este doar una dintre probleme, susţin rezidenţii. Substanţele chimice, precum nitraţii, care sunt frecvent utilizate în creşterea intensivă a animalelor, ajung în apele subterane şi rezervoarele de apă. Aproximativ 20.000 de persoane locuiesc în zonele afectate.

Procesul secolului în Spania: Porcii dați în judecată pentru poluare

Reclamanţii susţin că un „nivel extrem de ridicat al nitraţilor”, care prezintă un risc de cancer şi alte boli, a fost înregistrat în rezervoarele locale, unde studiile au identificat de asemenea bacterii rezistente la antibiotice şi o substanţă extrem de toxică denumită hepatotoxină.

„Suntem atât de îngrijoraţi cu privire la poluare încât chiar şi ideea de a ne plimba în apropiere de rezervoare a devenit nefezabilă”, spune Pablo Alvarez Veloso, preşedintele unei asociaţii a localnicilor.

Guvernul regional din Galicia a anunţat că lucrează cu industria şi municipalităţile locale pentru a veni cu soluţii şi a subliniat că Guvernul naţional nu ar trebui să ignore responsabilităţile care îi revin.

Guvernul „lucrează la un proiect de economie circulară pentru creşterea sustenabilă a animalelor care implică transformarea reziduurilor în resurse”, a transmis Executivul într-un comunicat de presă.