Fostul premier Victor Ponta a obținut anularea ordinului prin care Ministerul Educației i-a retras, în 2016, titlul de doctor. Decizia este definitivă și a fost pronunțată miercuri de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), în baza unei decizii a Curții Constituționale din 2022. 

„Admite cererea de revizuire formulată de revizuentul Victor Viorel Ponta împotriva deciziei civile nr. 3466 din 13 iulie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 6805/2/2016. Schimbă decizia civilă nr. 3466 din 13 iulie 2020, în sensul că: Admite recursul declarat de recurentul reclamant Ponta Victor Viorel împotriva sentinţei civile nr. 363 din 7 februarie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII- a Contencios administrativ şi fiscal. Casează în parte sentinţa recurată, şi rejudecând: Admite în parte cererea de chemare în judecată. Anulează Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice nr. 4662/01.08.2016”, se arată în decizia ÎCCJ. 

Informația conform căreia Victor Ponta a avut câștig de cauză la ÎCCJ a fost publicată inițial de Edupedu.ro. 

Victor Ponta a împlinit chiar astăzi 52 de ani.

HotNews.ro a scris din februarie 2023 că Ponta a apelat la o cale extraordinară de atac pentru a-și recăpăta titlul de doctor care i-a fost retras în 2016 printr-o decizie a ministrului de atunci ai Educației, Mircea Dumitru. 

Victor Ponta a mers din nou în instanță și a invocat decizia pronunțată în 2022 de Curtea Constituțională conform căreia titlul de doctor poate fi anulat doar dacă „a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice” și doar de o instanță judecătorească.

Contactat în februarie 2023 de HotNews.ro, Victor Ponta spunea că își bazează noua acțiune în instanță împotriva Ministerului Educației pe decizia prin care Curtea Constituțională a stabilit în vara anului trecut că ministrul Educației nu va mai putea retrage titlurile de doctor obținute prin plagiat, ci va trebui să meargă în instanță pentru a dovedi frauda.

Victor Ponta susținea că prin decizia prin care i-a fost retras titlul de doctor „a fost comisă o ilegalitate”.

Decizia CCR privind condițiile în care poate fi retras titlul de doctor: „Înseamnă amnistia plagiatorilor”

Decizia invocată de fostul premier Victor Ponta pentru a-și recâștiga titlul de doctor a fost pronunțată de Curtea Constituțională în iunie 2022 și prevede că titlul de doctor poate fi retras de Ministerul Educației doar în cazul în care „nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice”.

Jurnalista Emilia Șercan, care a dezvăluit numeroase cazuri de plagiat la nivel înalt, spunea atunci că CCR „tocmai a amnistiat în masă toți plagiatorii din România cărora de acum înainte nu li se va mai putea retrage titlul de doctor pentru plagiat”.

• „A admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 sunt constituţionale în măsura în care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice”, a anunțat Curtea Constituțională decizia luată cu majoritate.

Art. 170 la care se referă CCR: Potrivit Legii contenciosului administrativ, o instituție care emite un act administrativ nu poate retrage acest act dacă acesta a produs efecte, retragerea sa putând fi decisă doar în justiție.

Câteve argumente aduse de CCR în motivarea deciziei:

• „Retragerea titlului de doctor – act administrativ – care a intrat în circuitul civil şi a generat drepturi subiective garantate de lege nu poate lua forma revocării dispuse de instituția emitentă, ci pe cea a anulării, sens în care Curtea, prin Decizia nr.624 din 26 octombrie 2016, paragraful 51, a impus exigența ca aceasta să se realizeze exclusiv de o instanță judecătorească. Nu este suficient ca doar anularea diplomei să fie realizată de instanța judecătorească, pentru că această operațiune este una formală, o consecință firească a desființării titlului. Prin urmare, indiferent de denumirea lor, actele administrative, odată intrate în circuitul civil, se anulează de instanța judecătorească, și nu de instituția emitentă, tocmai pentru că ele nu mai pot fi revocate.
• Dacă principiul revocabilității actelor administrative are o consacrare constituțională implicită în art.21 şi 52 din Constituţie, excepțiile de la acestea sunt cuprinse, de asemenea, în mod implicit în aceleași prevederi coroborate cu alte valori, exigențe și principii cu consacrare constituțională. În acest sens, Curtea reține art.1 alin.(5) din Constituție, în componenta de securitate juridică, care conturează conținutul și limitele revocabilității actelor administrative. Astfel, odată ce un act administrativ a intrat în circuitul civil și produce efecte juridice, principiul securității juridice interzice revocarea lui chiar de către emitent.
• Curtea reține că trebuie realizată o diferențiere între, pe de o parte, anularea titlului de doctor de către instanța judecătorească și, pe de altă parte, controlul judecătoresc cu privire la revocarea acestui titlu de către organul administrativ emitent. Cele două situații evocă ipoteze distincte, conturate după criteriul intrării în circuitul civil și a producerii de efecte juridice.
• Rezultă că, în cazul în care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, atât titlul de doctor, cât și înscrisul constatator pot fi desființate numai prin hotărâre judecătorească, pentru că, altfel, dacă se lasă la îndemâna instituției emitente a actului desființarea titlului, se imprimă și se induce o insecuritate asupra raportului juridic deja stabilit”.

Cronica celui mai mare scandal de plagiat din România

Cel mai cunoscut caz de plagiat din România este fără îndoială cel al lui Victor Ponta, iar momentul în care instanța a decis ca fostul premier să rămână fără titul de doctor a venit după o serie întreagă de evenimente și la capătul a opt ani de la dezvaluirile de plagiat din revista Nature (iunie 2012).

Mai exact, în iulie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv cererea prin care fostul premier Victor Ponta a solicitat anularea ordinului ministrului Educaţiei prin care i-a fost retras în anul 2016 titlul de doctor în Drept.

Instanţa supremă a respins recursul lui Victor Ponta şi a menţinut o decizie a Curţii de Apel Bucureşti din februarie 2017, instanţa care a confirmat atunci retragerea titlului de doctor.

În 1 august 2016, ministrul Educaţiei de la acea vreme Mircea Dumitru a semnat ordinul de retragere a titlului ştiinţific de doctor în Drept în cazul lui Victor Ponta. Ordinul ministrului Educaţiei a venit ca urmare a deciziei luate de CNATDCU în 27 iulie 2016, prin care s-a confirmat că Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat.

Ponta a deschis atunci două procese în instanţă, în care a cerut suspendarea, respectiv anularea ordinului ministrului Educaţiei, însă acţiunile sale au fost respinse.

În cazul plagiatului lui Ponta a fost implicat și fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu, care a demisionat tot după ce a fost acuzat de plagiat. Astfel, în decembrie 2014, la scurt timp după numirea lui Cîmpeanu în funcția de ministru al Educației, a fost adoptată o OUG prin care li se permite doctorilor să renunțe la titlul de doctor, modificând astfel Legea Educației. Această modificare venea la scurt timp după ce Victor Ponta anunțase că renunță la titlul de doctor, însă nu exista bază legală pentru această măsură. Cîmpeanu motiva că „altfel nu am cadru legal să îndeplinesc cererile venite din partea societătii civile și academice”, în ceea ce privește titlul de doctor al lui Victor Ponta.

Victor Ponta a obținut titlul de doctor în drept la Universitatea din București în iulie 2003, cu teza „Curtea Penală Internațională”. Îndrumatorul stiintific al lui Victor Ponta pentru această teză de doctorat a fost Adrian Năstase, care în 2003 era prim-ministru al României. Victor Ponta era la acel moment secretar de stat în Guvernul Năstase.

Plagiatul a fost dezvăluit în 2012 de revista Nature, care a scris că a văzut documente compilate de o sursă anonimă (“whistle-blower” in original – N.red.) ce arătau că mai mult de jumătate din teza de 432 de pagini a lui Ponta constă în texte duplicate“.

Probabil că dacă toți ar gândi că mine, ședințele cu părinții s-ar situa în afară legii. Cât privește grupurile de whatsapp, cea mai îngrozitoare formă de socializare, unde, pentru fiecare postare cu “mulțumesc” aș percepe o taxa suficient de mare, încât a două oară când te apucă politețea excesivă, să rămâi cu degetul suspendat.

Dar, pentru că nu toată lumea gândește că mine, ceea ce este minunat, iată că s-a deschis sezonul ședințelor și conversațiilor inutile. Stau aliniată în banca cu carnețelul în față, notând conștiincios diferite date și nume de profesori pe care oricum le voi uită de îndată ce îmi închid stiloul. Știu că peste câteva luni voi fi la cancelarie întrebând cine e profa/proful la materia unde fiica-mea s-a dat iar în spectacol, după cum e tradiția din ultimii zece ani.

Mica mea răzbunare – l-am introdus pe soț în grupul de părinți al clasei

În ultimii doi ani, am ieșit din toate grupurile de whatsapp, iar anul asta l-am introdus fără să știe pe domnul tată, dintr-un soi de răzbunare pentru toți anii în care eu eram obligată să citesc sute de mesaje izvorâte dintr-o nesecată dorința de afirmare și de idei pe care nu le cerea nimeni. Este în continuare perplex și deși a trecut doar o săptămâna, evident că nu știe ce avem de plătit pentru că nu poate citi cele saptesutedecatralioane de mesaje cu „să avem un an minunat” și „fie că”.

Cele mai interesante sunt discuțiile legate de cadourile pentru Crăciun, Paște, mărțișor, ziua școlii, ziua numelui, ziua școlii și serbările de sfârșit de an. Oh! Serbările de sfârșit de an. Câte pregătiri, cât talent, câtă lume, câți fotografi pe metru pătrat pozându-și copilul care, desigur, e cel mai deștept și talentat, mânca-l-ar mama. Când am zis că nu plătesc nimic pentru nici un cadou, cineva mi-a urat „economisire plăcută”.

Nu vorbește nimeni despre problemele reale

Să ne întoarcem la ședințe. Să nu credeți că se discuta ceva interesant, chiar dacă ele durează și două ore. Nicidecum. Nu știe nimeni ce programa au, ce metode există de a îi face pe copii să vină cu plăcere, ce cărți sunt îndemnați să citească, ce lucruri interesante se pregătesc în anul care începe. Și mai ales nu vorbește nimeni despre problemele reale: drogurile din școală, bețiile din excursii, sexul început mult prea devreme.

Articolul poate fi citit în întregime pe www.totuldespremame.ro

Cel mai recent bilanț al cazurilor de toxiinfecție alimentară din Mehedinți arată că joi au ajuns la spital 118 persoane. Cei mai mulți pacienți au ajuns la Spitalul Județean de Urgență (SJU) din Drobeta-Turnu Severin. 

Persoanele care se simțeau rău au ajuns la trei spitale: SJU Drobeta-Turnu Severin, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Craiova și la Spitalul Municipal Băilești. 

În total, 115 copii și trei adulți au avut nevoie de ajutorul medicilor, conform datelor transmise de Ministerul Sănătății. Cei trei adulți și 21 de copii rămas internați în noaptea de joi spre vineri:

• La Spitalul Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin s-au prezentat 104 persoane (102 copii și 2 adulți). Dintre acestea, au fost internate 10 persoane (8 copii și 2 adulți). În cursul zilei de astăzi vor fi externați 9 pacienți, unul dintre copii va rămâne sub supraveghere medicală în secția de Diabet și boli de nutriție.
• La Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Craiova s-au prezentat 7 persoane (6 minori și 1 adult) cu forme ușoare și medii ale bolii. Acestea au rămas sub supraveghere medicală.
• La Spitalul Municipal Băilești s-au prezentat 7 persoane (minori) cu forme ușoare și medii ale bolii. Pacienții vor fi externați în cursul zilei de astăzi.

Ministerul Sănătății a anunțat joi seara că Direcția de Sănătate Publică (DSP) Mehedinți a informat DSVSA Mehedinți cu privire la suspiciunea de toxiinfecție alimentară, precum și prestatorul de servicii și au fost începute controale. 

Anunțul a venit după ce ISU Mehedinți a activat planul roșu de intervenție, joi, după ora 14:00, pentru că mai mulți copii se simțeau rău și aveau nevoie de îngrijiri medicale. În sprijin au fost chemate și inspectoatele de urgență din județele Caraş-Severin, Dolj și Gorj.

Inspectorul școlar general din Mehedinți, Ion Alin Tomescu, a spus, pentru Europa FM, că din informațiile sale copiii au mâncat paste cu sos și „posibil sosul acela să fi creat probleme, dar vom vedea în urma analizelor”. 

Ion Alin Tomescu a declarat că toate școlile au aceeași firmă de catering care oferă mâncarea în cadrul programului „O masă sănătoasă”.

În timp ce mă apropii de terenul de fotbal, simt cum mă apucă o furie oarbă şi cum îmi vine să mătur pământul cu puştiul ăsta pe care, de cum am dat colţul şi m-am apropiat de şcoală, l-am văzut bătându-şi joc şi lovind trei copii, la rând. Unul dintre ei este al meu. Încerc să pun stop şi îl strig pe al meu. Refuză să lase jocul, spunându-mi că vrea să mai stea puţin „cu prietenii lui”.

Locul în care diferenţele sociale ar trebui să dispară

Pe terenul de sport, care e mai mult o mare întindere de beton, mărginită de două bare de fier, pe post de porţi, băieţii joacă fotbal. Jocul copiilor e flancat, la stânga şi la dreapta, de părinţi plictisiţi, grăbiţi sau enervaţi, care aşteaptă să îşi poată lua odrasla acasă, după ore. E locul în care diferenţele sociale ar trebui să dispară, pierdute în mormanul de ghiozdane, unele mai ieftine, altele foarte scumpe, aruncate de-a valma, într-un colţ. Sau măcar să rămână în parcare, acolo unde maşini cu leasinguri costisitoare aşteaptă la umbră, alături cele „second hand”, să îşi ducă micii proprietari spre casă.

Băieţii sunt la fotbal. Aleargă şi se înjura. Nimic ieşit din comun, să fim sinceri. Nu sunt nici primii şi nici ultimii. Dacă stai însă puţin atent, observi că există diferenţe clare între ei, diferenţe care nu vin din numărul de goluri date, ci din altceva, ceva pe care ai vrea să poţi pune degetul, însă nu ştii exact unde. Băieţii sunt împărţiţi în dominaţi şi dominatori, în mod evident. Dominatorii sunt în fapt numai vreo trei, dominaţii sunt restul de aproximativ zece. Cei din urmă se milogesc pentru o pasă amărâtă, cer fault când cad la pământ şi primesc, în schimb, câte un şut în fund din partea dominatorului, ba chiar şi câte o vorbă ce conţine, invariabil, „prostule, ratatule, handicapatule”. E adevărat, dominatul nu poate fi bun la fotbal cu adidaşii ăia de piaţă în picioare. Ai dominatorului sunt de firmă şi tine morţiş să o demonstreze, ridicând un şut încălţat în piele veritabilă până la doi centimetri de faţa dominatului, într-o figură de karate. „Hai, bă, că nu te loveam!”, râde şeful echipei şi pleacă să dea un gol.

Citește continuarea articolului pe site-ul nostru de parenting www.totuldespremame.ro

74 de de absolvenți ai clasei a VIII-a care au obținut media 10 la Evaluarea națională în sesiunea din acest an vor primi câte 2.000 de lei și 80 de elevi care au obținut media 10 la Bacalaureat vor primi câte 5.000 de lei, a anunțat miercuri Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Acesta a anunțat că Guvernul a aprobat miercuri actul normativ care vizează aceste premii financiare pentru elevii cu medii de 10 la Evaluarea Națională și la BAC.

„Acest proiect implica o finanțare de 548.000 de lei din bugetul Ministerului Educației pe anul in curs, iar lista beneficiarilor și modalitatea efectivă de acordare a stimulentelor financiare vor fi aprobate ulterior prin ordin al Ministerului Educației”, a spus Mihai Constantin.

Citește și: Cu cât vrea să îi răsplătească Ministerul Educației pe elevii cu medii de 10 la Evaluarea Națională și la BAC

Noutatea pentru elevii claselor a II-a este că la Evaluarea Națională le crește timpul de rezolvare a subiectelor de la 30 la 45 de minute.

Ministerul Educației a anunțat modificările marți, printr-un comunicat de presă. 

Decizia de a crește durata probei pentru Evaluarea Națională la clasa a II-a a fost „bazată pe armonizarea duratei testelor scrise, astfel încât toți elevii, inclusiv cei din mediul rural, să-și poată demonstra abilitățile de scris-citit-socotit fără presiunea timpului, într-o oră de curs, așa cum sunt obișnuiți”. 

Pentru elevii de clasa a VI-a s-a introdus și proba la Limba maternă (acolo unde este cazul). 

Testele elaborate pentru EN la clasa a VI-a vor fi structurate astfel: 

• primul test vizează evaluarea unor competenţe din aria curriculară „Limbă şi comunicare” – Limba română;
• al doilea test vizează evaluarea unor competențe din aria curriculară „Limbă și comunicare” – Limba maternă;
• al treilea test vizează evaluarea unor competenţe din aria curriculară „Matematică şi Ştiinţe ale naturii”.

„Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale, care au urmat cursurile în limba maternă, li se va asigura testul care vizează evaluarea unor competenţe din aria curriculară „Matematică şi Ştiinţe ale naturii” atât în limba în care au studiat, cât şi în limba română”, conform Ministerului Educației. 

Rezultatele elevilor vor fi exprimate în punctaje, nu sub formă de coduri, ca până acum. 

„Rezultatele individuale obținute la EN 2025 nu se afișează/nu se comunică public şi nu se înregistrează în catalogul clasei. Prin excepție, la solicitarea scrisă a elevului, punctajele obținute se vor putea echivala în calificative / note și pot fi trecute în catalog”, mai precizează instituția. 

Calendar Evaluare Națională clasa a II-a

• 13 mai 2025: Limbă și comunicare — scris — Limba română;
• 13 mai 2025: Limbă și comunicare — scris — Limba maternă;
• 14 mai 2025 Limbă și comunicare — citit — Limba română; 
• 14 mai 2025: Limbă și comunicare — citit — Limba maternă;
• 15 mai 2025: Matematică și Explorarea mediului 
• 16 mai 2025: Limbă și comunicare — scris — citit — Limba română pentru minoritățile naționale 

Calendar Evaluarea Națională clasa a IV-a

• 20 mai 2025: Limbă și comunicare — Limba română/Limba română pentru minoritățile naționale;
• 21 mai 2025: Matematică și Științe ale naturii; 
• 22 mai 2025: Limbă și comunicare — Limba maternă. 

Calendar Evaluarea Națională clasa a VI-a 

• 27 mai 2025: Limbă și comunicare — Limba română;
• 28 mai 2025: Matematică și Științe ale naturii; 
• 29 mai 2025: Limbă și comunicare — Limba maternă.