Lacul Vidraru, unul dintre cele mai importante lacuri de acumulare din România, a atras atenția publicului după ce imagini și videoclipuri cu nivelul scăzut al apei au circulat pe rețelele sociale. În acest context, Hidroelectrica a intervenit pentru a clarifica situația și a asigura populația că nu există motive de îngrijorare.

O situație normală pentru această perioadă a anului

Potrivit Hidroelectrica, lacul Vidraru se află în regim de exploatare normală, conform programului de iarnă stabilit cu Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) și Transelectrica. Nivelul scăzut al apei este un fenomen natural, care permite acumularea apei pentru viiturile de primăvară așteptate.

Compania a precizat că, la momentul actual, lacul este umplut în proporție de 58%, un nivel considerat normal pentru această perioadă a anului. Pentru a oferi o perspectivă comparativă, Hidroelectrica a menționat că în martie 2012, nivelul de umplere al lacului a fost de doar 45,77%.

Lucrările de reabilitare nu afectează nivelul apei

Hidroelectrica a subliniat că lucrările de reabilitare a hidrocentralei de la Vidraru, aflate în desfășurare, nu vor afecta nivelul apei din lac. Modernizarea hidrocentralei va crește puterea instalată și va îmbunătăți eficiența, contribuind la o gestionare mai bună a resurselor de apă și a producției de energie pe termen lung.

Compania a anunțat că raportările financiare și informațiile complete despre producția de energie vor fi publicate pe site-ul oficial al Hidroelectrica începând cu 26 martie 2025.

Pentru cei interesați de detalii despre lucrările de modernizare ale hidrocentralei Vidraru, Hidroelectrica pune la dispoziție rapoarte și proiecte de retehnologizare, care vizează îmbunătățirea infrastructurii pentru a răspunde cerințelor secolului 21.

Asigurări pentru populație

În ciuda nivelului scăzut al apei din lac, Hidroelectrica asigură că regimul de exploatare este unul optim și că nu există motive de îngrijorare pentru producția de energie sau pentru capacitatea lacului de a gestiona viiturile care urmează.

Consiliul Local Pitești a aprobat joi, 20 martie, bugetul de venituri și cheltuieli al municipiului pentru anul 2025. Ședința a fost marcată de un dialog constructiv între partidele politice, iar bugetul a fost adoptat cu amendamente propuse de PNL și cu sprijinul USR.

Amendamente acceptate și respinse

Primarul Cristian Gentea (PSD) a acceptat câteva amendamente formulate de consilierii PNL, inclusiv cel referitor la studiul de fezabilitate pentru un nou pod peste râul Argeș. Alte amendamente au fost respinse, edilul oferind explicații pentru fiecare decizie.

USR susține bugetul pentru a evita blocajul administrativ

Consilierii USR, prin vocea lui Mihai Mihăilescu, au anunțat că vor vota bugetul, chiar dacă nu toate propunerile lor au fost acceptate. „Refuzul de a vota ar însemna un blocaj administrativ”, a declarat Mihai Mihăilescu, subliniind că USR va rămâne un partener critic și constructiv în implementarea bugetului.

Bugetul pe scurt

• Bugetul total: 1.052.393 mii lei
• Dezvoltare: 479.343 mii lei
• Funcționare: 573.050 mii lei
• Priorități: educație, protecția mediului, asistență socială

Adoptarea bugetului reprezintă un pas important pentru dezvoltarea Piteștiului în 2025. Dialogul politic constructiv și sprijinul larg pentru buget indică o dorință comună de a servi interesele cetățenilor.

Un grav accident rutier s-a produs în urmă cu puțin timp pe Autostrada A1, sensul către București, zona km 111, în care sunt implicate două vehicule.

Este vorba despre un accident rutier produs între un autoturism și un autocamion, în urma căruia autoturismul a lovit glisiera despărțitoare a autostrăzii.

Intervin pompierii de la Detașamentul Pitești cu o autospecială de stingere, o autospecială de descarcerare și o ambulanță SMURD de prim ajutor calificat.

Revenim cu detalii….

Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a anunțat joi că ultimii kilometri ai secțiunii 5 Curtea de Argeș – Pitești vor fi dați în circulație în luna mai. Amintim că anul trecut, din lotul de peste 31 kilometri din Autostrada Sibiu – Pitești, construit de WeBuild, a fost dat în trafic tronsonul de aproape 16 kilometri de la Pitești la Băiculești.

În mai se dă drumul de la Băiculesti la Curtea de Argeș”, a transmis joi ministrul Transporturilor, cu privire la secțiunea 5 Pitești – Curtea de Argeș din Autostrada A1 Sibiu – Pitești.

Pe ultimii 15 km ai acestei secţiuni (Nod Băiculeşti – Curtea de Argeş) stadiul lucrărilor la partea de drum a ajuns la 95%. Aceştia se vor adăuga celor 15,77 km pe care s-a deschis circulaţia anul trecut, cu aproape 8 luni mai devreme faţă de termenul contractual”, a notat Pistol pe pagina de Facebook.

Constructorul italian WeBuild a deschis traficului în decembrie prima secțiune de aproape 16 kilometri din lotul Curtea de Argeș – Pitești (între Pitești și Băiculești) de pe Autostrada A1 Sibiu – Pitești.

Dacă n-ar fi de râs, ar fi de plâns! Dar… traim în Argeș și asta ne enervează zilnic până la resemnare. Am văzut ieri un comunicat de presă din partea multilateralului dezvoltat, polivalentulului și inegalabilului Adrian Bughiu, vicele CJ, sef colo, șef și dincolo, expert în cele și în toate cele înclusiv în fisiune nucleară și propulsie geomagnetică – apropos, aștept nominalizarea sa pentru șef al NATO.

Acesta ne anunță prin intermediul lăutarilor și pocânzeilor din presa argeșeană ceva nemaivăzut, nemaiîntîlnit, o veste uriașă, o initițiativă fără precedent: înființarea unui OMD la nivel județean, adică, pe înțelesul prostimii creatoare de conspirații, o Organizație de Management al Destinației. Și pentru că proștii e proști și nu prea știe d-astea – acronime, pantonime și altea alea, marele Bughiu a strîns la o masă principalii gropari ai turismului argeșean ca să dea forță și putere inovatoarei sale idei la care, desigur, au achiesat toti cei prezenți prin preajma sa. Și vine și cireașa de pe tortul expirat. Cică, anunță maiestuos groparii in comunicat, „Vom face primul pas pentru un cadru stabil și eficient pentru dezvoltarea turismului în județul Argeș, pentru a atrage turiști și investiții importante!”…. Au, au, au! Ia-mă, Doamne, stinge-mi neamul, în drum pe Tranfăgărășanu` ca ca s-ajung la Moldoveanu!

Băi, băieți, v-ați carmolit în noaptea precedentă și v-ați trezit mahmuri și teleportați prin anii 90? Cum dracu, măh, să anunți în 2025 că tu vrei să faci primul pas pentru dezvoltarea turismului. Cum să vorbiți, măh, taman voi, aștia care ați făcut praf turismul argeșean în ultimii 10-15 ani despre primii pași…? Cum să anunți așa ceva alături de dinozaurii Gheorghe Badea, Caval sau Grecu, cei care ceartă argeșenii pentru nerealizările lui Bughiu si trupa PSD în materie de turism? Taman voi ăștia care țineți Argeșul blocat în materie de turism. Poate ați uitat dar va reamintesc aici o mică parte din lista trăsnăilor voastre turistice din ultimii 10 ani. Milioane de lei pierdute și un proiect făcut pardaf pentru a ține blocată ani de zile Cetatea Poienari, doar 2 statiuni turistice de interes național și alea aproape inaccesibile din cauza infrastructurii rutiere ( Bughea de Sus și Dâmbovicioara), 0 centimetri de partie de ski și milioane pierdute, absența totală a județului la marile targuri de Turism (n-ai cu cine, n-ai cu ce), obiective turistice tinute inchise ani de zile, drumuri praf pe Valea Topologului sau Vâlsanului, 0 hoteluri de 5 stele…. iar lista poate continua rușinos pentru un județ lăsat de Dumnezeu cu tot ceea ce altor județe nu prea le-a dat.

Nu zic, anunțați, bre, pe la întîlnirile voastre de partid sau chermezele de pe la Valea cu Pești aberații d-astea că v-ați găsit taman acum, în 2025 după decenii de frecat menta ciuntind turismul, să faceți primul pas pentru dezvoltarea turismului. Nu de-alta dar sunteți penibili și enervați argeșenii care se minunează de tupeul vostru căpătat se pare, cel puțin în cazul lui Bughiu, de pe TikTok. OMG, OMD?

Mircea Drăghici, fost deputat de Argeș a scăpat de închisoare. Astfel, printr-o decizie a Tribunalului Ilfov, pronunțată ieri, 17 martie, fostul deputat de Argeș Mircea Drăghici și fost Trezorier al PSD a fost eliberat din închisoare. Acesta era încarcerat în Penitenciarul București-Jilava după ce a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru delapidarea subvențiilor primite de PSD, fiind găsit vinovat de utilizarea fondurilor partidului pentru achiziționarea unei vile în București, a unei mașini de lux și pentru plata unor vacanțe exotice.

Tribunalul Ilfov a admis, luni, contestaţia formulată de Mircea Gheorghe Drăghici împotriva sentinţei penale din data de 21 ianuarie 2025, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, Secția I Penală, și a admis cererea de liberare condiţionată formulată de condamnat.

Vă reamintim că Mircea Drăghici, pe vremea când era deputat și trezorier al partidului, a folosit banii partidului, și-a luat vilă, un autoturism de lux și a plecat în vacanțe pe banii PSD.

Mircea Drăghici s-a ales cu 6 ani de închisoare, pe 5 septembrie 2022, atunci când Tribunalul București i-a contopit pedeapsa de 2 ani de închisoare pentru utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate și un an de închisoare pentru delapidare cu o condamnare mai veche, de 5 ani, pronunțată pentru același gen de fapte de Înalta Curte, pe 1 iulie 2021.

În „minuta” soluției dispuse luni de Tribunalul Ilfov se mai menționează că intervalul cuprins între data liberării condiţionate a lui Mircea Drăghici şi data împlinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

„În baza art. 101 alin. 1 C. pen., condamnatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune Ilfov, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele persoanei desemnate cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, orice schimbare a locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 101 alin. 2 lit.c) C. pen., i se impune condamnatului obligaţia de a nu părăsi teritoriul României, pe durata termenului de supraveghere. În baza art. 100 alin. 5 C.pen., atrage atenţia condamnatului asupra dispoziţiilor referitoare la conduita sa viitoare şi consecinţele la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere” – se arată în soluția pe scurt.