Paştele este cea mai importantă sărbătoare creștină. De Paști se sărbătorește Învierea Domnului Iisus Hristos, care simbolizează, de fapt, fundamentul creștinismului.

Sărbătorile Pascale sunt un prilej bun să petrecem timp cu familia, dar și timp în natură dat fiind faptul că aceste zile de sărbătoare sunt libere.

Tocmai de ceea, chiar și în această perioadă, Cetatea Poienari, adevărată cetate a lui Vlad Țepeș, își așteaptă vizitatorii.

Astfel, Cetatea Poienari – Cuibul vulturilor – va fi deschisă după un program special:

• 17 – 18 aprilie 2025 – deschis între orele 10:00 – 18:00 (program normal). Ultimul grup urcă la ora 17:00.

• 19 aprilie 2025 – deschis între orele 10.00 -14.00. Ultima urcare la ora 13.00.

• 20 aprilie 2025 (duminică) – închisă.

• 21 aprilie 2025 –  deschis între orele 10.00 -14.00. Ultima urcare la ora 13.00.

Programul normal de vizitare va fi reluat începând cu marți, 22 aprilie 2025.

Ridicată în vârf de munte, acolo unde doar vulturii stăpânesc cerul, Cetatea Poienari este una dintre cele mai frumoase și mai spectaculoase cetăți din țară.

Cu ale ei 1480 de trepte și cu toate legendele legate de Vlad Țepeș – cetatea atrage atât turiști din țară cât și de peste hotare.

Un nou proiect de mobilitate urbană, finanțat cu 20 de milioane de euro prin semnarea unui contract între primarul Constantin Panțurescu și directorul general al ADR Sud Muntenia, Liviu Gabriel Mușat, a stârnit o amplă discuție în rândul locuitorilor orașului Curtea de Argeș . Proiectul, intitulat „Creșterea mobilității urbane nepoluante prin investiții în soluții inteligente aferente Coridorului de mobilitate integrată Sud Vest (strada Râmnicu Vâlcea – Bulevardul Basarabilor) al Municipiului Curtea de Argeș”, vizează modernizarea unui coridor important din oraș, incluzând străzile Râmnicu Vâlcea, 1 Decembrie 1918 și Bulevardul Basarabilor. Asta in timp ce un alt proiect de mobilitate urbană nu este pe deplin finalizat, desi termenul de finalizare a fost depasit nepermis de mult și s-a dovedit a contribui nu la mobilitate și aer curat ci la imobilitate, haos rutier si poluare dublată.

Inițiativa, ambițioasă în alte context si in alt oraș decat Curtea de Argeș unde prioritatile reale sunt legate de canalizari, retea de strazi moderne sau refacerea centrului vechi al orasului care arata ca după bombardament și nicidecum atractiv turistic, prevede construirea unei pasarele pentru biciclete cu dublu sens, care va conecta strada Râmnicu Vâlcea cu zona străzii 1 Decembrie 1918, implementarea unui sistem de bike-sharing și crearea a aproximativ 7,2 km de piste pentru biciclete. În plus, proiectul include modernizarea trotuarelor și a 12 treceri de pietoni prin semnalizare orizontală.

În timp ce oficialii locali laudă beneficiile aduse de un astfel de proiect în direcția unei mobilități mai verzi și a unui oraș mai prietenos cu bicicliștii, o parte semnificativă a comunității argeșene își exprimă rezervele și ridică întrebări cruciale privind prioritățile de investiții.

„Este minunat că se investește în mobilitatea alternativă, dar oare asta este cea mai urgentă nevoie a orașului nostru? Hai să fim serioși….”, se întreabă Maria Iliescu, o locuitoare a zonei centrale. „Avem străzi pline de gropi și canalizari învechite în multe cartiere. Nu ar trebui acestea să fie prioritare înaintea unor pasarele pentru biciclete?”

Această opinie este împărtășită de mulți alți argeșeni care consideră că infrastructura de bază a orașului necesită o atenție urgentă. Problemele legate de starea drumurilor, sistemul de canalizare depășit și lipsa unor trotuare sigure în anumite zone sunt aduse frecvent în discuție.

„Apreciem ideea de a încuraja transportul pe două roți, dar pentru cine vor fi aceste facilități dacă străzile sunt impracticabile pentru mașini, darămite pentru biciclete?”, a comentat un alt locuitor. „Înainte de pasarele, avem nevoie de străzi reparate și de un sistem de canalizare modernizat care să nu mai creeze probleme la fiecare ploaie.”

Pe de altă parte, susținătorii proiectului argumentează că investiția în mobilitatea urbană durabilă este esențială pentru viitorul orașului, contribuind la reducerea poluării, decongestionarea traficului și promovarea unui stil de viață sănătos dar, supriza, nimeni nu prea mai crede asta după ce s-au trezit cu un oraș gri, poluat si cu trafic blocat dupa anteriorul proiect de mobilitate urbană.

„Acest proiect este un pas important pentru a alinia Curtea de Argeș la standardele europene în ceea ce privește mobilitatea urbană”, a declarat primarul Constantin Panțurescu în cadrul conferinței de presă. „Împreună cu modernizarea infrastructurii pentru bicicliști, vom crea un oraș mai atractiv și mai respirabil pentru toți.”

Rămâne de văzut cum va evolua dezbaterea și dacă administrația locală va lua în considerare și vocile care solicită prioritizarea investițiilor în infrastructura de bază. Cert este că semnarea acestui contract de finanțare a deschis o discuție vitală despre direcția în care se îndreaptă dezvoltarea urbană a Curtea de Argeș și despre așteptările reale ale cetățenilor săi.

Clopotele Învierii să vestească o primăvară frumoasă, încărcată de bucurii și de speranțe, energie nouă și lumină caldă. Vă dorim din suflet să aveți parte de minuni și să prețuiți momentele frumoase alături de cei pe care îi iubiți.

Avem deosebita bucurie de a adresa cele mai bune gânduri tuturor angajaților și colaboratorilor care sărbătoresc Învierea Domnului, Lumina Sfântă să vă deschidă sufletul spre armonie și speranță. Hristos a înviat ! transmite conducerea STEINEL ELECTRONIC

Fie ca bucuria Învierii Domnului să vă aducă în suflet liniște, pace și fericirea de a petrece aceste clipe magice alături de cei dragi. Hristos a înviat! Sărbători fericite încărcate de lumină, seninătate, bucurie şi dragoste! transmite conducerea ERREA CURTEA DE ARGEȘ, tuturor angajaților și colaboratorilor !

O nouă etapă în controversatul „Cazul Cărjan”, ce vizează un teren al Serviciului Public de Gospodărire Comunală (SPGC) Curtea de Argeș, s-a consumat ieri la Judecătoria Curtea de Argeș. Magistrații au respins cererea de chemare în garanție a mai multor consilieri locali în funcție la în perioada in care decizia definitiva de punere in posesie a terenului a fot luata dar nepusa in executare .

Decizia Judecătoriei Curtea de Argeș

Conform hotărârii pronunțate marți, 15 aprilie 2025, Judecătoria Curtea de Argeș a respins ca inadmisibilă în principiu cererea de chemare în garanție a următorilor consilieri locali: Badea Florian, Bădescu Nicolae Răzvan, Bucur Ovidiu Dumitru, Drăgăneci Mihai Bogdan, Dumitrache Maria, Dumitrache Ştefan, Lica Emanoil Gheorghe, Marina Ionuţ Bogdănel, Marinescu Ion Mădălin, Moisescu Marius Octavian, Petrescu Daniel, Popescu Silviu, Răduţu Babeţ Ana, Şerban Ion, Tiţa Nicolae Cătălin, Georgescu Doru, Stancu Alexandra Loredana, Socaciu Bogdan și Deaconu Marius.

Instanța a respins, de asemenea, cererea de disjungere a cererii de chemare în garanție, considerând-o rămasă fără obiect.

Următorul termen: 26 mai 2025

Judecătoria Curtea de Argeș a stabilit următorul termen pentru continuarea judecății în acest caz la data de 26 mai 2025, ora 10:00, dată pentru care toate părțile implicate vor fi citate. Decizia de respingere a chemării în garanție poate fi atacată odată cu fondul cauzei.

Cazul Cărjan

„Cazul Cârjan” se referă la o decizie judecătoreacă definitivă prin privind un teren aparținând SPGC Curtea de Argeș care, conform magistraților, ar fi trebuit retrocedat lui Constantin Cțrjan, o retrocedare care a generat un amplu scandal local și a ajuns în instanță. Cererea de chemare în garanție a consilierilor locali viza responsabilizarea acestora în legătură cu deciziile luate la momentul respectiv.

Decizia de respingere a acestei cereri reprezintă un nou capitol în acest dosar complex, iar evoluția sa va fi urmărită cu atenție de opinia publică locală.

Cetatea lui Vlad Ţepeş de la Poenari a fost redeschisă pentru vizitare, luni, după ample lucrări de conservare şi restaurare.

Cetatea, aflată pe teritoriul administrativ al comunei Arefu, este ridicată pe un vârf de munte, la intrarea în Cheile Argeşului, lângă DN 7C – Transfăgărăşan, accesul turiştilor făcându-se pe 1.480 de trepte amenajate pe versant, prin pădure. Fortificaţia a fost iniţial construită în secolul al XIV-lea, fiind consolidată şi extinsă în timpul domniei lui Vlad Ţepeş.

„De astăzi, cel mai cunoscut obiectiv turistic al judeţului, cel care atrage peste 100.000 de turişti anual, atât din ţară cât şi din străinătate, a fost redeschis. Încă din primele minute de la deschidere, zeci de turişti au urcat, alături de oficialităţi, cele 1.480 de trepte care duc la cetate (…). Cel mai tânăr turist a fost Eveline, o fetiţă de numai 5 ani şi jumătate, venită din Bucureşti împreună cu părinţii ei”, se arată într-un comunicat al Consiliului Judeţean (CJ) Argeş.

Traseul de trepte a fost urcat şi de un grup de turişti din Elveţia, primii vizitatori de peste hotare după redeschiderea cetăţii.

Evenimentul de redeschidere a debutat cu un moment artistic inedit, un monolog susţinut de actorul Puiu Mărgescu de la Teatrul „Alexandru Davila” care l-a interpretat pe Vlad Ţepeş, alături de frumoase domniţe îmbrăcate în ţinută de epocă.

Lucrările de conservare şi restaurare au durat trei ani, timp în care monumentul nu a putut fi vizitat.

A primit finanţare nerambursabilă

Proiectul privind „Conservarea şi Consolidarea Cetăţii Poenari Argeş” a primit finanţare nerambursabilă în cadrul Axei Prioritare 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural. Valoarea totală a contractului de finanţare a fost de peste 25 de milioane de lei, din care 9.647.565 de lei reprezintă valoarea totală nerambursabilă publică şi 16.021.201,29 lei este contribuţia beneficiarului.

„Lucrările realizate au vizat reabilitarea structurală şi arhitecturală a Cetăţii Poenari, lucrări de conservare, lucrări de stopare a umidităţii şi protecţia zidurilor, lucrări de refacere a pavimentelor şi pardoselilor, reabilitarea traseelor de vizitare, reabilitarea căii de acces pietonală, înlocuirea cablului de alimentare cu energie electrica a cetăţii, montarea unui traseu de fibră optică şi a ridicătoarelor de semnal Wi-Fi pe traseu, înfiinţarea instalaţiei de iluminat şi a unui sistem de supraveghere pe traseul de acces-evacuare, montarea Acces Point exterior Wi-Fi 6, montarea pe traseu a generatoarelor acustice de zgomot, amplasare de bănci şi coşuri de gunoi”, au transmis reprezentanţii CJ Argeş.

Conform aceleiaşi surse, proiectul va contribui la dezvoltarea comunităţii şi va duce la creşterea atractivităţii turistice şi investiţionale a zonei, la consolidarea identităţii culturale, la revitalizarea economică şi social-culturală.

„Cetatea Poenari este ridicată în perioada de constituire a statelor feudale Ţara Românească şi Moldova (sec. XIII – XV) din necesitatea de a apăra independenţa obţinută, dar şi datorită pericolului turcesc. Cetatea Poenari, proprietate a Judeţului Argeş, aflată în administrarea Muzeului Judeţean Argeş, este încadrată ca Monument istoric de categoria A (de importanţă naţională şi internaţională)”, se mai menţionează în comunicat.

Cetatea Poienari poate fi vizitată zilnic între 10:00 şi 18:00, ultimul grup putând să urce la ora 17:00. Preţul biletului de intrare este 30 de lei pentru adulţi şi 20 de lei pentru elevi, studenţi, pensionari. Biletele pot fi achiziţionate atât fizic, de la cetate, cât şi online, prin cardul turistic – ARGES TUORIST PASS.