DIICOT anunță joi dimineața reținerea unui tânăr de 21 de ani, recidivist, cercetat pentru că i-ar fi pus la dispoziție lui Rareș Ion, cunoscut sub numele „Castron”, garajul pentru a se droga. Tânărul de 20 de ani a fost găsit mort acasă, în Sectorul 2 al Capitalei.

Potrivit DIICOT, joi, procurorii au dispus reținerea unui inculpat, în vârstă de 21 de ani, recidivist, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de punerea la dispoziție a locuinței pentru consumul ilicit de droguri sau tolerarea consumului ilicit în locuință, conform Mediafax.

Din cercetări a reieșit că, în intervalul 14-15 aprilie, inculpatul, cu știință, a pus la dispoziția unei persoane vătămate garajul imobilului în care locuiește pentru consumul de metadonă, consum urmat de moartea victimei la data de 15 aprilie 2025.

„Analiza efectuată în cursul zilei de 16 aprilie 2024 de Institutul Național de Medicină Legală asupra probelor biologice recoltate de la cadavrul victimei a condus la constatarea prezenței de benzodiazepine, metadonă, tramadol, canabinoizi, 6-MAM și alfa PVP”, transmite DIICOT.

Tot miercuri a fost pus în aplicare un mandat de percheziție la locuința inculpatului, fiind găsite și ridicate mai multe mijloace de probă.

Joi, urmează să fie sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile.

Surse din anchetă au declarat pentru MEDIAFAX că este vorba de „Maru”, cel acuzat că ar fi fost dealerul de droguri al lui Vlad Pascu.

Secția 8 Poliție a fost sesizată, prin apel 112, marți, că la o adresă din Sectorul 2 a murit un tânăr în vârstă de 20 de ani. Au fost solicitați polițiștii din cadrul Serviciului Omoruri, care au preluat cercetările la fața locului, iar în urma examinării medico-legale nu au fost constatate urme de violență, potrivit Poliției Capitalei. Trupul neînsuflețit a fost transportat la INML, pentru necropsie și pentru a se stabili cauzele ce au determinat decesul.

DIICOT s-a sesizat din oficiu, miercuri, în acest caz.

Surse judiciare au declarat că victima este Rareș I., un apropiat al lui Vlad Pascu. Tânărul era pasionat de știință, dar între timp a devenit dealer de droguri periculoase, și era cunoscut în București cu porecla „Castron”.

Acesta a fost la Spitalul Floreasca în urmă cu o zi, din cauza consumului de stupefiante, însă a refuzat internarea și a plecat acasă, unde a și fost găsit decedat. Se pare că în ultimele ore de viață a fost alături de „Maru”, cel acuzat că ar fi fost dealerul de droguri al lui Vlad Pascu. Acesta l-ar fi filmat în timp ce agoniza, iar imaginile au fost postate pe TikTok.

Marile magazine au introdus casele self pay ca o metodă pentru a grăbi procesul de cumpărături, iar oamenii își scanează singuri produsele. Un bărbat din Buzău a decis că e cazul să-și creeze și propriile prețuri, dacă tot își scanează singur produsele.

Bărbatul din Buzău a mers la Carrefour cu un set de coduri de bare confecționate de acasă și le-a lipit peste produsele achiziționate din magazin.

Omul a reușit să păcălească sistemul, a plătit o sumă infimă și a ieșit cu coșul de cumpărături din magazin. El a fost însă văzut pe camerele de supraveghere, iar magazinul a sunat la poliție, iar aceștia l-au prins.

Deocamdată nu se știe dacă este prima dată când bărbatul apelează la această ”șmecherie” sau a făcut-o în mai multe rânduri și acum a fost prins.

Detalii ale Poliției

„Un bărbat de 52 de ani, din Buzău, ar fi pătruns în incinta societății comerciale și ar fi lipit, peste codurile de bare de pe ambalajele mai multor produse, hârtie autocolantă, ce avea imprimată pe partea din spate coduri de bare confecționate de către acesta, scopul fiind acela de a induce în eroare sistemul de plată al caselor de marcat pentru a achiziționa produsele la prețuri reduse.

După ce ar fi indus în eroare sistemul de plată al caselor de marcat rapide, persoana cercetată ar fi părăsit incinta magazinului, fiind interceptat în proximitate”, a transmis IPJ Buzău, într-un comunicat de presă.

Compania americană Scale AI a încheiat un acord cu Qatar pentru a dezvolta instrumente de inteligenţă artificială dedicate unor domenii-cheie precum educaţia, administraţia publică, centrele de contact, turismul, sănătatea şi transporturile, potrivit unui document consultat de CNBC citat de news.ro

Contractul, semnat în februarie, are o durată de cinci ani şi prevede inclusiv crearea unei platforme de învăţare personalizată bazate pe AI şi a unui ”asistent virtual pentru profesori” în şcolile din Qatar. Proiectele sunt însă în curs de definire şi detaliile pot suferi modificări.

Scale AI, furnizor de date de antrenament pentru giganţi precum OpenAI, Google, Microsoft şi Meta, estimează că îşi va dubla veniturile în 2025, ajungând la aproximativ 2 miliarde de dolari, faţă de circa 870 de milioane de dolari în 2024, potrivit unei surse apropiate companiei, care a solicitat anonimatul din cauza caracterului confidenţial al informaţiilor.

Colaborările cu guverne din Asia şi Europa ar putea reprezenta o parte semnificativă a vânzărilor Scale AI în următoarele două trimestre, a declarat compania pentru CNBC.

În Qatar, compania va dezvolta agenţi AI vocali, de chat şi email pentru centrele de contact. În sectorul administraţiei publice, Scale AI lucrează la automatizarea eliberării autorizaţiilor de construcţie, dezvoltarea unui agent AI pentru redactarea şi revizuirea contractelor, asistenţă juridică şi reglementare, precum şi portaluri automatizate de licenţiere.

În domeniul sănătăţii, Scale AI va crea un sistem AI de programare a consultaţiilor şi ”un scrib medical bazat pe inteligenţă artificială”, potrivit documentului. În transport şi logistică, compania va automatiza procesul vamal şi va introduce soluţii de monitorizare AI pentru servicii rutiere şi detectarea incidentelor, inclusiv accidente rutiere.

De asemenea, în sectorul turismului, Scale AI lucrează la o aplicaţie pentru experienţe personalizate ale vizitatorilor şi la ghiduri interactive pentru turişti.

Trevor Thompson, directorul global de dezvoltare al Scale AI, a declarat că principala provocare este integrarea acestor soluţii în sistemele existente: ”Întrebarea-cheie este: construim ceva care să se integreze cu adevărat şi să-ţi facă viaţa mai uşoară?”.

Scale AI îşi intensifică colaborările cu autorităţile publice, inclusiv în Statele Unite. Luna trecută, compania a anunţat un acord cu Departamentul Apărării al SUA pentru dezvoltarea ”Thunderforge”, un program de agenţi AI pentru planificare şi operaţiuni militare, descris ca fiind programul de referinţă al Pentagonului în acest domeniu. Contractul este evaluat la mai multe milioane de dolari.

Şi alte startupuri din domeniul AI vizează contracte guvernamentale. În ianuarie, OpenAI a lansat ChatGPT Gov, o versiune specială pentru agenţiile guvernamentale americane, care permite lucrul cu informaţii sensibile în medii securizate, a declarat Kevin Weil, şeful de produs al OpenAI.

Pe măsură ce războiul comercial dintre China și SUA se intensifică, atenția s-a concentrat pe nivelurile din ce în ce mai ridicate ale tarifelor reciproce pe care cele două țări și le impun reciproc.

Dar impunerea de tarife reciproce Washingtonului nu este singurul mod în care Beijingul a reușit să riposteze, conform CNN.

China a impus, de asemenea, controale la export pentru o serie de minerale și magneți din pământuri rare esențiale, dând o lovitură majoră SUA.

Măsura a scos la iveală cât de dependentă este America de aceste minerale.

Săptămâna aceasta, Trump a ordonat departamentului comerțului să găsească modalități de a stimula producția americană de minerale esențiale și de a reduce dependența de importuri – o încercare a Washingtonului de a recupera această industrie esențială. Dar de ce anume sunt pământurile rare atât de importante și cum ar putea ele să zguduie războiul comercial?

Ce sunt pământurile rare și la ce sunt ele utilizate?

„Pământurile rare” sunt un grup de 17 elemente asemănătoare din punct de vedere chimic care sunt esențiale pentru fabricarea multor produse de înaltă tehnologie.

Majoritatea sunt abundente în natură, dar sunt cunoscute ca „rare” deoarece este foarte neobișnuit să le găsești într-o formă pură și sunt foarte periculoase pentru a fi extrase.

Deși este posibil să nu fiți familiarizați cu numele acestor pământuri rare – cum ar fi neodimul, ytriul și europiul – veți fi foarte familiarizați cu produsele în care sunt utilizate.

De exemplu, neodimul este folosit la fabricarea magneților puternici utilizați în difuzoare, hard disk-uri de calculator, motoare EV și motoare cu reacție, care le permit să fie mai mici și mai eficiente.

Yttrium și Europium sunt utilizate la fabricarea ecranelor de televizor și de computer datorită modului în care afișează culorile.

„Tot ceea ce puteți porni sau opri funcționează probabil pe bază de pământuri rare”, explică Thomas Kruemmer, director al Ginger International Trade and Investment.

Pământurile rare sunt, de asemenea, esențiale pentru producția de tehnologie medicală, cum ar fi chirurgia cu laser și scanările MRI, precum și pentru tehnologiile-cheie din domeniul apărării.

Ce controlează China?

China deține aproape monopolul asupra extracției de pământuri rare, precum și asupra rafinării acestora – care este procesul de separare a acestora de alte minerale.

Agenția Internațională pentru Energie (IEA) estimează că China deține aproximativ 61% din producția de pământuri rare și 92% din prelucrarea acestora.

Producția rafinată de materiale din pământuri rare în 2023

Aceasta înseamnă că, în prezent, domină lanțul de aprovizionare cu pământuri rare și are capacitatea de a decide ce companii pot și ce companii nu pot primi livrări de pământuri rare.

Atât extracția, cât și prelucrarea acestor pământuri rare sunt costisitoare și poluante.

Toate resursele de pământuri rare conțin, de asemenea, elemente radioactive, motiv pentru care multe alte țări, inclusiv cele din UE, sunt reticente în a le produce.

„Deșeurile radioactive rezultate din producție necesită în mod absolut o eliminare sigură, conformă și permanentă. În prezent, toate instalațiile de eliminare din UE sunt temporare”, spune dl Kruemmer.

Dar dominația Chinei în lanțul de aprovizionare cu pământuri rare nu a avut loc peste noapte, ci mai degrabă este rezultatul a zeci de ani de politici guvernamentale strategice și investiții.

Într-o vizită în Mongolia Interioară în 1992, răposatul lider chinez Deng Xiaoping, care a supervizat reforma economică a Chinei, a declarat celebra declarație: „Orientul Mijlociu are petrol, iar China are pământuri rare”.

„Începând cu sfârșitul secolului al XX-lea, China a acordat prioritate dezvoltării capacităților sale de extracție și prelucrare a pământurilor rare, adesea la standarde de mediu și costuri ale forței de muncă mai scăzute în comparație cu alte națiuni”, a declarat Gavin Harper, cercetător în domeniul materialelor critice la Universitatea din Birmingham.

„Acest lucru i-a permis să submineze concurenții globali și să construiască aproape un monopol pe întregul lanț valoric, de la minerit și rafinare la fabricarea de produse finite precum magneții.”

Cum a restricționat China exporturile acestor minerale?

Ca răspuns la tarifele impuse de Washington, China a început la începutul acestei luni să impună restricții asupra exporturilor a șapte minerale de pământuri rare – dintre care majoritatea sunt cunoscute ca pământuri rare „grele”, care sunt esențiale pentru sectorul apărării.

Acestea sunt mai puțin comune și sunt mai greu de prelucrat decât pământurile rare „ușoare”, ceea ce le face, de asemenea, mai valoroase.

Începând cu 4 aprilie, toate companiile trebuie să obțină licențe speciale de export pentru a putea trimite pământuri rare și magneți în afara țării.

Aceasta deoarece, în calitate de semnatar al tratatului internațional privind neproliferarea armelor nucleare, China are capacitatea de a controla comerțul cu „produse cu dublă utilizare”.

Potrivit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), acest lucru face ca SUA să fie deosebit de vulnerabile, deoarece în afara Chinei nu există nicio capacitate de prelucrare a pământurilor rare grele.

Cum ar putea afecta acest lucru SUA?

Un raport geologic al SUA menționează că, între 2020 și 2023, SUA s-au bazat pe China pentru 70% din importurile sale de compuși și metale de pământuri rare.

Aceasta înseamnă că noile restricții au capacitatea de a afecta puternic SUA.

Pământurile rare grele sunt utilizate în multe domenii militare, cum ar fi rachetele, radarele și magneții permanenți.

Un raport CSIS notează că tehnologiile de apărare, inclusiv avioanele F-35, rachetele Tomahawk și vehiculele aeriene fără pilot Predator, depind toate de aceste minerale.

Raportul adaugă că acest lucru se întâmplă pe măsură ce China „își extinde producția de muniții și achiziționează sisteme și echipamente de arme avansate într-un ritm de cinci până la șase ori mai rapid decât Statele Unite”

„Impactul asupra industriei de apărare din SUA va fi substanțial”, a declarat dl Kroemmer.

Și nu numai în domeniul apărării.

Industria prelucrătoare din SUA, pe care Trump a declarat că speră să o relanseze prin impunerea tarifelor sale, va fi grav afectată.

„Producătorii, în special în domeniul apărării și al tehnologiilor de vârf, se confruntă cu potențiale penurii și întârzieri ale producției din cauza opririi livrărilor și a stocurilor limitate”, a declarat Dr. Harper.

„Se preconizează că prețurile pentru materialele critice din pământuri rare vor crește, crescând costurile imediate ale componentelor utilizate într-o gamă largă de produse, de la smartphone-uri la hardware militar”, spune el, adăugând că acest lucru ar putea duce la posibile încetiniri ale producției pentru companiile americane afectate.

Dacă o astfel de penurie din partea Chinei persistă pe termen lung, SUA ar putea începe să își diversifice lanțurile de aprovizionare și să își mărească capacitățile interne și de prelucrare, deși acest lucru ar necesita în continuare „investiții substanțiale și susținute, progrese tehnologice și costuri globale potențial mai mari în comparație cu dependența anterioară de China”.

Și este clar că Trump se gândește deja la acest lucru. Săptămâna aceasta, el a ordonat o anchetă privind riscurile la adresa securității naționale pe care le prezintă dependența SUA de astfel de minerale esențiale.

„Președintele Trump recunoaște că o dependență excesivă de mineralele critice străine și de produsele lor derivate ar putea pune în pericol capacitățile de apărare ale SUA, dezvoltarea infrastructurii și inovarea tehnologică”, se arată în ordin.

„Mineralele critice, inclusiv elementele pământului rar, sunt esențiale pentru securitatea națională și reziliența economică”.

Statele Unite nu își pot produce propriile pământuri rare?

SUA are o mină de pământuri rare funcțională, dar nu are capacitatea de a separa pământurile rare grele și trebuie să trimită minereul în China pentru prelucrare.

Pe vremuri, existau companii americane care produceau magneți cu pământuri rare – până în anii 1980, SUA a fost de fapt cel mai mare producător de pământuri rare.

Dar aceste companii au ieșit de pe piață pe măsură ce China a început să domine în termeni de scară și cost.

În mare parte, se crede că acesta este motivul pentru care președintele american Donald Trump este atât de dornic să semneze un acord privind mineralele cu Ucraina – acesta dorește să reducă dependența de China.

Un alt loc pe care Trump a pus ochii este Groenlanda – care este dotată cu a opta cea mai mare rezervă de elemente de pământuri rare.

Trump și-a arătat în mod repetat interesul pentru preluarea controlului asupra teritoriului autonom dependent de Danemarca și a refuzat să excludă forța economică sau militară pentru a prelua controlul asupra acestuia.

Acestea ar fi putut fi locuri din care SUA și-ar fi putut procura o parte din exporturile de pământuri rare, dar tonul advers pe care Trump l-a adoptat față de acestea înseamnă că SUA ar putea rămâne cu foarte puțini furnizori alternativi.

„Provocarea cu care se confruntă SUA este dublă: pe de o parte, a înstrăinat China, care asigură monopolul aprovizionării cu pământuri rare, iar pe de altă parte, antagonizează multe națiuni care au fost anterior colaboratori prietenoși prin tarife și alte acțiuni ostile”, a declarat Dr. Harper.

„Rămâne de văzut dacă vor continua să acorde prioritate colaborării cu America în mediul politic turbulent al acestei noi administrații.”

Armata israeliană a anunţat miercuri că a transformat 30% din teritoriul palestinian din Fâşia Gaza într-o zonă-tampon, unde îşi continuă neîncetat ofensiva devastatoare şi mortală.

Israelul a interzis, de asemenea, intrarea ajutoarelor umanitare în Fâşia Gaza, unde a asediat aproximativ 2,4 milioane de palestinieni de la începutul războiului declanşat de un atac fără precedent al Hamas pe teritoriul israelian la 7 octombrie 2023, scrie AFP citat de news.ro

În Gaza, Apărarea civilă locală a raportat că 11 palestinieni, inclusiv femei şi copii, au fost ucişi miercuri în noi bombardamente israeliene.

100 de „eliminări ţintite” de la 18 martie

După un armistiţiu de două luni, armata israeliană şi-a reluat bombardamentele aeriene şi apoi ofensiva terestră în Fâşia Gaza la 18 martie, premierul Benjamin Netanyahu considerând că o presiune militară sporită va forţa Hamas să returneze ostaticii răpiţi în timpul atacului din 7 octombrie.

„Aproximativ 30% din Gaza este acum desemnată drept perimetru de securitate”, a afirmat armata, în timp ce încearcă să îşi extindă controlul asupra unor mari suprafeţe din enclava palestiniană care se învecinează cu sudul Israelului.

Armata a mai precizat că a atacat din aer aproximativ 1.200 de „ţinte teroriste” şi a efectuat peste 100 de „eliminări ţintite” de la 18 martie.

La rândul său, Jihadul Islamic, o grupare armată palestiniană aliată cu Hamas, a publicat o înregistrare video cu un ostatic israelian-german în viaţă, care s-a identificat drept Rom Braslavski, un agent de securitate care avea 21 de ani la momentul răpirii sale.

În această înregistrare de aproape şapte minute, realizată în mod clar sub constrângere, ostaticul îi imploră pe Benjamin Netanyahu şi pe preşedintele american Donald Trump să obţină eliberarea sa.

Hamas, care a preluat puterea în Gaza în 2007 şi este considerată o organizaţie teroristă de către Israel, Statele Unite şi Uniunea Europeană, examinează în prezent o propunere israeliană de armistiţiu, înaintată de mediatorii egipteni.

Israelul nu a comentat public această propunere, care ar implica eliberarea treptată a ostaticilor.

Cu toate acestea, biroul prim-ministrului israelian a anunţat miercuri seară că Benjamin Netanyahu a organizat „o reuniune de evaluare pe tema ostaticilor cu echipa de negociere şi cu membri de rang înalt ai aparatului de securitate”.

„Prim-ministrul a dat instrucţiuni pentru a continua demersurile menite să avanseze eliberarea ostaticilor noştri”, a adăugat aceeaşi sursă.

În ceea ce priveşte Hamas, unul dintre responsabilii săi a declarat miercuri seara pentru AFP că răspunsul său la propunerea israeliană este „încă în curs de pregătire”. De asemenea, acesta a reafirmat că nu se pune problema ca Hamas să negocieze dezarmarea sa.

Michelle Trachtenberg, actriţă americană de televiziune care a jucat rolul principal în serialul difuzat și în România ”Buffy spaima vampirilor”, a murit ca urmare a complicaţiilor cauzate de diabet, potrivit biroului medicului legist din New York, scrie BBC, informează News.ro.

Trachtenberg, în vârstă de 39 de ani, a fost găsită moartă în februarie şi primise recent un transplant de ficat, potrivit NBC News, însă cauza morţii sale nu a fost clară până la acel moment.

Născută la New York la 11 octombrie 1985, Trachtenberg a început să joace la o vârstă fragedă. Avea 3 ani când a început să apară în reclame şi, la scurt timp după aceea, a obţinut primul ei rol TV, în serialul pentru Nickelodeon „The Adventures of Pete & Pete”, care a fost difuzat la mijlocul anilor 1990. La vârsta de 10 ani, a obţinut primul său rol principal în film, în 1996, în „Harriet the Spy”, în care a jucat rolul detectivului aspirant omonim, alături de Rosie O’Donnell şi J. Smith-Cameron.

A jucat rolul principal în ”Buffy, spaima vampirilor”

Cu toate acestea, Trachtenberg a devenit cunoscută prin interpretarea lui Dawn Summers în serialul pentru adolescenţi „Buffy the Vampire Slayer”, difuzat pe WB la începutul anilor ’80. Trachtenberg s-a alăturat popularului serial în sezonul al cincilea, ca sora mai mică a lui Buffy Summers, interpretată de Sarah Michelle Geller, şi a rămas în serial până la finalul sezonului şapte, în 2003.

A avut succes într-o altă dramă pentru adolescenţi, interpretând-o pe veşnica fată rea Georgina Sparks în „Gossip Girl”, care a rulat din 2007 până în 2012. Personajul lui Trachtenberg, o mondenă diabolică din Manhattan, se certa în mod regulat sau o şantaja pe Serena van der Woodsen a lui Blake Lively şi Blair Waldorf a lui Leighton Meester. Şi-a reluat pentru scurt timp rolul în reboot-ul „Gossip Girl” al HBO Max în 2022.

Printre rolurile ei din filme se numără „Eurotrip” din 2004, comedia pentru adolescenţi care a popularizat cântecul „Scotty Doesn’t Know”, şi „Ice Princess” din 2005, un film despre o liceană tocilară pasionată de patinaj artistic. A jucat, de asemenea, în filmul „17 Again” din 2009, cu Zac Efron şi Matthew Perry, precum şi în episoade din seriale TV precum „Law & Order”, „Clarissa Explains It All”, „All My Children”, „Six Feet Under” şi „Weeds”.