Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Domnului Nicolae Manolescu. În legătură cu alungarea scriitoarei Roxana Cesereanu de la revista Steaua

Publicat

in

Domnule Manolescu, sunt membru al Uniunii Scriitorilor din 1995, secția de Critică, Eseistică şi Istorie Literară. Un membru nereprezentativ. Este motivul pentru care, exceptând anii 1990, când am participat la câteva ședințe ale Consiliului USR, am evitat să îmi manifest prezența în viața USR. În Uniune au apărut, de mai mulți ani, scandaluri legate de nominalizări, premii, pierderile de patrimoniu ale USR, reprezentarea diferitelor secții în întâlnirile internaționale, schimbarea statutului, alegerile în cadrul Uniunii. Mi s-a părut firesc ca asupra treburilor breslei să se pronunțe scriitorii al căror nume dau prestanță USR.

Despre viața Uniunii m-am exprimat totuși de câteva ori, însă nu ca membru al ei. Am condamnat campania de denigrare a lui Ștefan Aug. Doinaș lansată sub egida României literare la Clubul Prometheus,pe 26 noiembrie 2003, întărită prin premierea de către USR, în anul 2013, a cărţii lui George Neagoe (Asul de pică: Ștefan Aug. Doinaș) și continuată prin dizgrațioasa calomnie cu care Germina Nagâț a întâmpinat memoria scriitorului – vezi interviul găzduit în România literară nr. 10/2020.

Excluderile. Un afront la adresa „instituției” USR

Despre practicile interne ale Uniunii Scriitorilor am aflat mai multe investigând încercarea de excludere a poetului Ion Vieru, din anul 2013 (aici). Comisia de Monitorizare, Suspendare şi Excludere a USR, căreia i s-a delegat puterea de a propune excluderile constituie o structură abuzivă. Decizia de excludere este luată de Consiliul USR, care alege prin vot Comisia de Monitorizare… Nu există deci o independență între Comisia care propune și Consiliul care hotărăște.

Însă altele sunt temele de adâncime ridicate de excluderea colegilor scriitori. USR este o organizație de utilitate publică. Prerogative precum încasarea taxelor de timbru, dreptul de a iniţia acte normative privindu-i pe scriitori și obştea lor, asigurarea îndemnizaţiei de 50% la pensie au fost atribuite Uniunii ca rezultat al activității membrilor acesteia, nu urmare a calității management-ului organizațional. Scopul Uniunii este „de a apăra interesele de breaslă, economice, sociale şi morale ale membrilor ei şi de a-i reprezenta în raporturile cu autorităţile, cu alte asociaţii de creatori, cu persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate” (art. 1). Desigur, și o asociație precum USR are nevoie de disciplină internă. Pentru a o susține există instrumentul suspendării. Să subminezi statutul de scriitor din cauza disputelor interne Uniunii vulnerabilizează întreaga breaslă.

Alte contrargumente la practica excluderilor: este firesc să existe litigii între membri și conducerea USR; o eventuală insultă sau calomnie la adresa unui membru al conducerii Uniunii nu este „mai vinovată” decât una care țintește un membru oarecare; natura profesiunii de scriitor implică utilizarea limbajului în public cu mai multă libertate (ceea ce susține și instituția PEN Clubului).

Condiția de membru al USR joacă un rol atât de important, încât riscul ca viața profesională a scriitorului să fie afectată de ceea ce scrie sau gândește trebuie redus la minim prin statut. Pot fi reținute doar situații limită în care „grave prejudicii morale și de imagine” duc la situații de incompatibilitate, dar acestea nu pot privi criticile la conducerea organizației, concepția privind structura ei ori alte dezacorduri.

Cazul Ruxandrei Cesereanu

Cazul scriitoarei Ruxandra Cesereanu, până recent redactoră-șefă a revistei Steaua, este de altă natură. Ea nu a fost exclusă din breaslă, ci a fost concediată.

Nu cunosc nimic în plus față de ceea ce dna Cesereanu a inventariat în scrisoarea deschisă adresată președintelui Uniunii Scriitorilor din România (Observator Cultural, 25 mai 2021- aici). Cele povestite de domnia sa sunt însă suficiente. Conducerea USR a practicat o politică de discriminare față de difuzarea revistei. Analiza situației financiare, de către Comitetul Director al USR, nu a vizat în paralel alte publicații ale Uniunii, pentru a permite comparații. Nerentabilizarea revistei i se impută dnei Cesereanu deși, în intervalul ultimelor șase luni, un Comitet Director condus de Nicolae Manolescu și-a asumat competențe deasupra funcției de redactor-șef. Concedierea a fost explicată prin probleme financiare, și totuși președintele USR a angajat între timp (luna martie 2021) pe dna Andrea H. Hedeș în funcția de redactor la Steaua .

Scriitoarea Ruxandra Cesereanu propune explicații pentru imputările ce i se aduc – în fond, pretexte pentru a fi eliminată de la revistă. Invocă înfruntarea de opinii cu dl Manolescu, având ca obiect libera exprimare în cadrul Uniunii și publicarea unor scriitori neagreați de conducerea USR.

Fosta redactoră-șefă a revistei Steaua denunță nu doar actul concedierii ei, ci și stilul. Citez: „documentul pe care l-am primit de la conducerea USR, de la dumneavoastră ca președinte și de la Comitetul Director al USR, este de o brutalitate și injustețe care m-au consternat” ; „Sînt consternată și totodată dezgustată de termenii și de tonul preavizului oficial primit, semnat de dumneavoastră”. Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

NATIONAL

După o absență de peste cinci decenii, americanii au atins cu succes suprafața lunară

Publicat

in

Firma americană Intuitive Machines a intrat în istorie, devenind prima companie privată care a reuşit să trimită cu succes pe Lună o sondă spaţială, aselenizarea reuşită în noaptea de joi spre vineri (ora României) fiind o premieră pentru SUA de la zborul Apollo 17 din urmă cu 51 de ani.

Sonda spaţială, supranumită Odysseus, a aselenizat în apropierea Polului Sud al Lunii, unde oamenii de ştiinţă speră că ar putea exista o sursă de apă.

Modulul spaţial a făcut o călătorie de 384.400 km de pe Pământ după ce a decolat de la Cape Canaveral, Florida, joia trecută.

Startup-ul Intuitive Machines a primit un contract de la NASA pentru a transporta la bordul navetei şase instrumente ştiinţifice care vor ajuta la studierea suprafeţei Lunii şi la măsurarea undelor radio. Compania cu sediul în Houston speră să trimită o altă navetă spaţială în martie, care va fora pentru a găsi gheaţă subterană

Odysseus transportă, de asemenea, 125 de sculpturi minuscule realizate de artistul american Jeff Koons. Acesta speră că vor fi primele opere de artă care vor ajunge pe suprafaţa lunară.

„Ce triumf”, a exclamat Bill Nelson, administratorul NASA, într-un mesaj după aselenizare. „Odiseu a cucerit Luna. Această ispravă reprezintă un pas uriaş înainte pentru întreaga omenire”, a comentat el folosind cuvintele primului om care a păşit pe Lună în urmă cu mai bine de jumătate de secol.

„Astăzi, pentru prima dată în mai bine de jumătate de secol, SUA s-au întors pe Lună. Astăzi, pentru prima dată în istoria omenirii, o companie comercială, o companie americană, a lansat şi a condus călătoria până acolo. Iar astăzi este o zi care arată puterea şi promisiunea parteneriatelor comerciale ale NASA. Felicitări tuturor celor implicaţi în această mare şi îndrăzneaţă misiune de la Intuitive Machines, SpaceX şi până aici, la NASA”, a declarat Nelson, citat de The Guardian.

Poreclit „Odie” sau IM-1, modulul se află pe suprafaţa Lunii şi transmite, a anunţat Intuitive Machines, cu sediul în Houston, compania care a dezvoltat nava spaţială. „Bine aţi venit pe Lună”, a declarat directorul general al companiei, după încercarea destul de dificilă de aselenizare.

Călătoria lui Odie pe Lună este concepută pentru a evalua mediul lunar de la polul sud al Lunii, înaintea planului actual al NASA de a trimite acolo o misiune cu echipaj uman, la sfârşitul anului 2026.

Succesul din 22 februarie vine după o misiune eşuată de aselenizare a SUA, luna trecută, iar nava spaţială Peregrine a ars în atmosferă în timp ce se îndrepta spre Pământ 10 zile mai târziu.

India şi Japonia au reuşit recent să ajungă cu propriile sonde pe Lună, dar cu ajutorul agenţiilor lor spaţiale naţionale, devenind astfel a patra şi respectiv a cincea ţară care reuşeşte acest lucru, după Uniunea Sovietică, Statele Unite şi China. Însă mai multe companii – israeliene, japoneze şi americane – nu au reuşit până acum să reproducă aceeaşi performanţă. De asemenea, Rusia a ratat o aselenizare a unui modul în această vară.

O ASELENIZARE CU EMOŢII

Odysseus, o sondă-robot cu şase picioare, a aterizat în jurul orei 23:23 GMT (1:23, ora României). Conform planificării, sonda spaţială s-a oprit într-un crater numit Malapert A, în apropiere de polul sud al Lunii. Aselenizarea, la o zi după ce nava spaţială a ajuns pe orbita lunară şi la o săptămână de la lansarea sa din Florida, a fost confirmată de semnalele transmise către controlul misiunii.

Însă comunicarea cu vehiculul a avut nevoie de câteva minute pentru a fi restabilită, iar semnalul iniţial a fost slab, ceea ce a lăsat controlul misiunii nesigur în ceea ce priveşte starea şi poziţia exactă a modulului de aterizare, potrivit controlorilor de zbor audiaţi în transmisiunea web.

Modulul spaţial nu a fost proiectat pentru a furniza imagini video în direct ale evenimentului.

Aselenizarea a avut loc după o problemă de ultimă oră cu sistemul de navigaţie autonom al navei spaţiale, care a necesitat ca inginerii de la sol să găsească o soluţie alternativă.

Astfel, joi, 22 februarie, Intuitive Machines, cu sediul în Texas, a realizat cu succes prima aselenizare a unei sonde americane după mai bine de 50 de ani, devenind în acelaşi timp prima companie privată care reuşeşte acest lucru. „Putem confirma fără nicio îndoială că echipamentul nostru se află pe suprafaţa Lunii şi că transmitem” un semnal, a declarat un oficial al companiei în timpul transmisiunii video în direct a aselenizării.

Coborârea temerară, care a fost complet automatizată, a durat aproximativ o oră. Camerele şi laserele au fost folosite pentru a ghida aeronava în timp real. Coborârea finală a început de la o altitudine de 30 de metri. În acest moment, o mică navă echipată cu o cameră, dezvoltată de Universitatea de Aeronautică Embry-Riddle, a fost ejectată din modulul lunar pentru a surprinde momentul din exterior.

CE TRANSPORTĂ ODYSSEUS

Vehiculul transportă o suită de instrumente ştiinţifice şi demonstraţii tehnologice pentru NASA şi pentru mai mulţi clienţi comerciali, concepute pentru a funcţiona timp de şapte zile cu energie solară înainte ca Soarele să apună deasupra locului de aterizare la polul opus.

Misiunea IM-1, fără echipaj, a fost lansată miercuri pe Lună cu ajutorul unei rachete Falcon 9, lansată de compania lui Elon Musk, SpaceX, de la Centrul Spaţial Kennedy al NASA din Cape Canaveral, Florida.

Aselenizarea de joi a reprezentat prima coborâre controlată pe suprafaţa lunară pe care o efectuează o navă spaţială americană de la Apollo 17 în 1972, când ultima misiune lunară cu echipaj uman al NASA a ajuns acolo cu astronauţii Gene Cernan şi Harrison Schmitt.

Sosirea lui Odysseus marchează, de asemenea, prima „aselenizare uşoară” pe Lună realizată vreodată de un vehicul fabricat şi operat comercial şi prima în cadrul programului lunar Artemis al NASA, în timp ce SUA se grăbeşte să readucă astronauţi pe satelitul natural al Pământului înainte ca China să trimită acolo propria navă spaţială cu echipaj.

NASA îşi propune să trimită prima sa misiune Artemis cu echipaj uman la sfârşitul anului 2026, ca parte a unei explorări lunare susţinute pe termen lung şi ca o piatră de temelie pentru eventuale zboruri cu echipaj uman spre Marte. Iniţiativa se concentrează pe polul sudic al Lunii, în parte pentru că acolo se presupune că există o abundenţă de apă îngheţată care poate fi folosită pentru susţinerea vieţii şi producerea de combustibil pentru rachete.

Este de aşteaptat ca o serie de mici vehicule de aselenizare precum Odysseus să deschidă calea misiunii în cadrul programului Commercial Lunar Payload Services (CLPS) al NASA, conceput pentru a livra instrumente şi echipamente pe Lună la costuri mai mici decât metoda tradiţională a agenţiei spaţiale americane de a construi şi lansa aceste vehicule.

Citeste mai mult

NATIONAL

Vladimir Putin, reacție la televiziunea publică rusă, după ce Biden l-a numit ‘fiu de căţea’ – VIDEO

Publicat

in

Vladimir Putin l-a lăudat ironic, joi, pe Joe Biden pentru că l-a numit „ticălos nebun”, spunând cu un zâmbet că remarca arată de ce Kremlinul consideră că Biden este un viitor preşedinte american preferabil lui Donald Trump, relatează Reuters.

Joe Biden a vorbit miercuri seară, la San Francisco, în cadrul unui eveniment de strângere de fonduri pentru campania sa electorală, despre ameninţările cu care se confruntă lumea, menţionând riscul unui conflict nuclear şi ameninţarea existenţială reprezentată de schimbările climatice.

„Aceasta este cea mai recentă ameninţare existenţială. Este vorba despre climă. , şi trebuie să ne facem în continuare griji cu privire la conflictul nuclear, dar ameninţarea existenţială pentru omenire este clima”, a declarat Joe Biden în faţa unui mic grup de donatori.

Biden a folosit termenul „SOB”, prescurtare în engleză de la „son of a bitch” (fiu de căţea).

Întrebat joi, de televiziunea publică rusă, despre comentariile „grosolane” ale preşedintelui american, Vladimir Putin a zâmbit ironic, muşcându-şi buza înainte de a privi spre pământ.

„Suntem gata să lucrăm cu orice preşedinte”, a spus el, reiterând comentarii făcute în trecut. „Dar cred că, pentru noi, Biden este un preşedinte preferabil şi, judecând după ceea ce tocmai a spus, am perfectă dreptate”, a comentat Putin cu un zâmbet în colţul gurii.

Liderul de la Kremlin, în vârstă de 71 de ani, crede că afirmaţiile sale anterioare similare despre Joe Biden (că ar fi preferabil pentru ruşi să fie el preşedinte – n.r.) au provocat o „reacţie adecvată” din partea preşedintelui american. „Nu este ca şi cum ar putea spună: Voloia, mulţumesc, bravo, mai ajutat foarte mult!. M-aţi întrebat cine este (cel mai bun preşedinte american) pentru noi. Am spus-o, o voi spune din nou, este Biden”, a declarat el.

Aceste comentarii evidenţiază dificultatea lui Vladimir Putin de a se poziţiona înaintea alegerilor prezidenţiale americane din noiembrie, când Joe Biden, în vârstă de 81 de ani, care l-a insultat public pe liderul rus de mai multe ori de la preluarea mandatului la Casa Albă, în 2021, se va confrunta cu Donald Trump, care a promis să pună capăt rapid războiului din Ucraina, dacă va reveni la Casa Albă.

„COWBOY DE LA HOLLYWOOD”

Relaţiile dintre Rusia şi Statele Unite s-au deteriorat la un nivel nemaiîntâlnit de la Războiul Rece, din cauza războiului din Ucraina, denunţat de aliaţii Kievului, inclusiv de Washington, drept o „invazie” rusă, iar mai recent, în urma morţii opozantului rus Aleksei Navalnîi şi a acuzaţiilor americane potrivit cărora Moscova intenţionează să desfăşoare o armă nucleară în spaţiu.

Niciodată, până la Joe Biden, un preşedinte american în exerciţiu nu a folosit în mod public cuvinte atât de insultătoare pentru a descrie un preşedinte rus în funcţie la Kremlin.

Fostul preşedinte american Ronald Reagan a jignit Moscova în 1983, descriind Uniunea Sovietică drept un „imperiu al răului”, deşi insultele personale între lideri erau rare în timpul Războiului Rece.

Joi, ceva mai devreme, Kremlinul declarase că insulta lui Joe Biden nu a făcut decât să „înjosească” Statele Unite şi că a fost o încercare zadarnică a preşedintelui american de a arăta ca un „cowboy de la Hollywood”.

„Este puţin probabil ca folosirea unui astfel de limbaj împotriva şefului unui alt stat de către preşedintele Statelor Unite să îl afecteze pe preşedintele nostru, preşedintele Putin”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru Reuters. „Dar îi înjoseşte pe cei care folosesc un astfel de vocabular”, a adăugat el.

Nu este prima dată când Joe Biden foloseşte termenul de „SOB” pentru a se referi la anumite persoane. În ianuarie 2022, el a folosit acest termen împotriva unui jurnalist de la Fox News, când a crezut că microfonul său era oprit. În ceea ce-l priveşte pe Vladimir Putin, în 2021, preşedintele american a spus că, în opinia sa, omologul său rus este un „criminal”. Ulterior, Putin a declarat că Biden l-a sunat pentru a clarifica sensul remarcilor sale.

ALTE REACŢII LA MOSCOVA

Ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov, a declarat că a trimis Departamentului de Stat al SUA „o notă puternică de protest cu privire la natura scandaloasă şi la caracterul inacceptabil” al comentariilor lui Biden. Antonov a declarat pe Telegram că Moscova nu anticipeză o „reacţie adecvată”. „Pe măsură ce se apropie alegerile americane din noiembrie, astfel de derive vor deveni o rutină”, crede ambasadorul.

Aliaţii lui Putin au fost mai puţin reţinuţi în legătură cu ceea ce a spus Biden despre liderul de la Kremlin.Dmitri Medvedev, care a fost preşedinte în perioada 2008-2012, a declarat că ameninţarea existenţială la adresa lumii provine de la „bătrâni inutili, precum Biden însuşi”. Medvedev a mai spus că Biden este „senil” şi „gata să înceapă un război cu Rusia”.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că data viitoare când Biden va folosi expresia „ticălos nebun” ar trebui „să încerce să îşi amintească faptul că americanii o asociază cel mai bine cu propriul său urmaş, Hunter Biden”.

Ziarul rus Moskovski Komsomoleţ a scris că „Biden l-a insultat pe Putin”, în timp ce Serghei Markov, un fost consilier al Kremlinului, a declarat că remarca lui Biden arată că Occidentul îşi intensifică încercarea de a-l demoniza pe Putin înaintea alegerilor prezidenţiale din Rusia din martie.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend