Președintele Klaus Iohannis dă vina pe schimbările climatice pentru inundațiile care afectează o parte din țară în ultimele ore. Iohannis susține că este în permanentă legătură cu persoanele responsabile de coordonarea activităților de intervenție.

„Inundațiile severe care au afectat o mare parte din țară au dus la pierderi de vieți și la daune semnificative. Ne confruntăm din nou cu efectele schimbărilor climatice, prezente tot mai des pe întregul continent european, cu consecințe dramatice asupra oamenilor.

Transmit condoleanțe familiilor îndoliate care au pierdut pe cineva drag și un mesaj de solidaritate cu toți cei afectați de această calamitate.

În aceste momente dificile, autoritățile centrale și locale împreună cu echipele de salvare au mobilizat toate resursele disponibile pentru a interveni rapid și eficient. Sunt în permanentă legătură cu cei responsabili să coordoneze intervențiile pentru a ne asigura că sinistrații primesc cât mai rapid asistența necesară, adăpost, hrană și îngrijiri medicale. Operațiunile de salvare și evaluare a pagubelor trebuie să se desfășoare neîntrerupt în zonele cele mai afectate, până când situația revine sub control și viețile oamenilor nu mai sunt puse în pericol. Pe termen mediu și lung, trebuie să sprijinim reconstrucția comunităților afectate și să luăm măsuri adiționale de adaptare a infrastructurii la inundații și viituri.

Din păcate, schimbările climatice cresc riscul asociat fenomenelor ciclonice și al inundațiilor pe care le provoacă. Având în vedere creșterea frecvenței acestor fenomene, este obligatoriu să accelerăm proiectele de infrastructură critică, menite să reducă riscurile dezastrelor provocate de inundațiile severe.

Totodată, trebuie să continuăm să întărim capacitatea de a anticipa fenomenele meteorologice extreme, de a alerta populația și de a răspunde eficient la aceste fenomene amplificate de schimbările climatice. În egală măsură, este foarte important ca cetățenii să urmărească și să respecte avertizările emise de meteorologi, care pot preveni pierderile de vieți omenești și pagubele materiale semnificative”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Candidatul AUR, George Simion, pentru alegerile prezidențiale susține că în calitate de viitor președinte al României se va implica în reconstruirea locuințelor distruse de ape în aceste zile:

”În aceste vremuri grele, mă uit cu groază la ce se întâmplă în județele afectate de inundații, acolo unde ploile torențiale au luat patru vieți omenești și au distrus zeci de locuințe.

Cuvintele sunt prea puțin importante într-o asemenea tragedie și nu îi ajută cu nimic pe cetățenii îndurerați.

Colegii mei din AUR se mobilizează în aceste momente pentru a veni în sprijinul oamenilor afectați de inundații. Iar eu, chiar dacă mulți „deontologi” spun că nu intră în atribuțiile unui președinte, voi sprijini reconstruirea locuințelor distruse de ploile torențiale.”, a spus George Simion pe pagina sa de facebook.

Autoritățile din Bulgaria sunt în alertă, după ce a fost înregistrat primul caz de holeră în 103 ani.

Este vorba despre un cetăţean indian în vârstă de 23 de ani care locuieşte în Bulgaria şi care a călătorit în New Delhi, India, în perioada 13 august – 2 septembrie, informează DARIK, relatează Rador Radio România.

Inspectoratul Regional de Sănătate al capitalei bulgare a confirmat cazul.

Pacientul a fost internat cu diaree acută, la un spital din Sofia. Testul de laborator efectuat a fost confirmat ulterior de Laboratorul Naţional de Infecţii Bacteriene Deosebit de Periculoase din cadrul Centrului Naţional de Boli Infecţioase şi Parazitare.

Bărbatul a fost izolat, iar starea sa generală este bună. O altă persoană care s-a aflat în contact cu pacientul a fost plasată în carantină obligatorie. Pe parcursul studiului epidemiologic efectuat, nu au fost identificate alte persoane de contact. Pacientul nu a vizitat locuri publice. Unitatea medicală respectivă a luat măsuri stricte de dezinfecţie şi de respectare a unui regim strict anti-epidemic, pentru a preveni răspândirea bolii.

Despre holeră

Holera este o boală foarte contagioasă, transmisă prin ingestia de alimente sau apă contaminate. Se caracterizează prin intoxicaţie, afectarea intestinului subţire, manifestări gastrointestinale, deshidratare, evoluţie severă şi mortalitate ridicată.

Cel puţin 15 oameni au fost ucişi începând de luni în nord-vestul Mexicului într-o serie de confruntări ce au legătură cu un război deschis în interiorul puternicului cartelul Sinaloa fondat de traficantul de droguri Joaquin „El Chapo” Guzman, indică un bilanţ prezentat vineri de procurorul local, potrivit AFP și Agerpres.

Întăriri ale forţelor de securitate au fost trimise la Culiacan, capitala statului Sinaloa, unde cadavrele zac uneori pe carosabil. Un total de 20 de persoane sunt de asemenea date dispărute.

Şcoli închise, afaceri paralizate, ceremoniile de ziua independenţei anulate: ciocniri armate între două clanuri din cartel terorizează acest oraş de aproape un milion de locuitori, notează AFP.

Într-un comunicat, Departamentul de Stat al SUA i-a sfătuit cu fermitate pe cetăţenii americani să nu călătorească în regiune, avertizând cu privire la „furturi de maşini, împuşcături, operaţiuni ale forţelor de securitate, blocaje rutiere, vehicule incendiate”.

Ciocnirile armate „derivă” din evenimentele din 25 iulie, a explicat presei guvernatorul statului Sinaloa, Ruben Rocha Moya.

În acea zi, co-fondatorul cartelului, Ismael „El Mayo” Zambada a fost arestat în sudul Statelor Unite, împreună cu unul dintre fiii lui „El Chapo”.

„El Mayo” l-a acuzat pe fiul fostului său asociat că l-a trădat pentru a-i grăbi arestarea.

Violenţele sunt „cu siguranţă” rezultatul luptei dintre susţinătorii lui El Mayo şi cei ai fiilor lui „El Chapo”, alias „Los Chapitos”, a explicat guvernatorul.

Din cauza violenţei, sărbătorile dedicate Zilei Independenţei din 15 septembrie au fost anulate. „Nu vor fi festivităţi, nici publice, nici private”, a insistat Rocha Moya.

Şcolile au fost complet închise joi şi vineri.

Magazine închise, cumpărături în exces motivate de panică, teama de penurie în supermarketuri: violenţa afectează şi economia locală.

Cel puţin 2.000 de oameni au renunţat să mai vină la muncă de frica violenţei, potrivit comercianţilor.

„El Mayo” Zambada a pledat vineri “nevinovat” într-un tribunal din New York pentru acuzaţiile de trafic de droguri.

La rândul său, „El Chapo” ispăşeşte o pedeapsă de închisoare pe viaţă în Statele Unite pentru trafic de droguri.

Vineri, preşedintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador a menţionat „câteva probleme”, în timp ce sute de soldaţi au fost dislocaţi.

„Există armata, marina, garda naţională”, a spus el, cerând locuitorilor „să acţioneze cu prudenţă, dar fără alarmism”.

De asemenea, preşedintele mexican le-a cerut beligeranţilor să „acţioneze cu un minimum de responsabilitate”.

Pe 5 ianuarie, în timpul arestării lui Ovidio, un alt fiu al lui „El Chapo”, Culiacan a fost afectat de violenţe soldate cu 29 de morţi, între care 10 militari. Între timp, Ovidio a fost extrădat în Statele Unite.

Mircea Geoană, fost Secretar General Adjunct al NATO și candidat independent la Președinție, consideră că una din cele mai importante decizii pe care NATO a luat-o, în cei cinci ani de mandat al său în conducerea Alianței, cu privire la securitatea României a fost legată de „aducerea Mării Negre la nivelul de importanță strategică pe care o aveau Marea  Mediterană, Marea Nordului sau Marea Baltică.”

„În cei 5 ani de mandat la NATO, am condus peste 260 de Consilii Nord-Atlantice. Au fost sute de ore.

Prima mare decizie a fost cea legată de Marea Neagră. Era o anumită asimetrie de interes strategic. Nu doar eu, pentru că sunt român, puteam să schimb asta, dar războiul din Ucraina a schimbat această dinamică”, a spus Mircea Geoană.

El a admis că „multă lume este îngrijorată, auzind – mai ales prin zona Deltei, cu dronele rusești – zgomotul războiului”.

„E normal să fie îngrijorată, dar cred că rolul meu, în acești ani la NATO, a fost să fiu sigur că toți aliații sunt în siguranță, că țara mea este în siguranță și cred că azi avem în curs de implementare suplimentară măsuri care vor face din România cea mai relevantă țară strategică, împreună cu Polonia, probabil de pe flancul estic și probabil cea mai sigură țară din această zonă din punct de vedere militar și strategic”, a spus Mircea Geoană.

O persoană din Iaşi a apelat în mod abuziv numărul 112 de peste 15.000 de ori în ultimele opt luni ale anului. În total peste un milion şi jumătate din apelurile de la 112 au fost recepţionate de la începutul anului şi până în prezent. Ele au fost efectuate de persoane care fie au sunat din greşeală, fie nu au spus nimic la telefon, fie au fost apeluri abuzive, aducând ofense operatorilor, anunţă Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Acestea reprezintă mai mult de jumătate din cele aproximativ 2,7 milioane de apeluri non-urgente recepţionate în această perioadă.

Purtătorul de cuvânt al STS, colonelul Cătălin Chirca, a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă, că în anul 2024 un număr de 163.000 de apeluri la 112 au fost abuzive, fiind efectuate de persoane care au făcut glume sau au adresat injurii operatorilor. Trei sferturi dintre apelanţii abuzivi au fost adulţi. “Apelul abuziv este atunci când o persoană sună în mod intenţionat la 112, fără a avea o urgenţă şi încarcă acest serviciu de urgenţă cu apeluri care nu sunt necesare. În cazul apelului fals, persoana sună şi descrie o potenţială urgenţă, iar atunci când ajung echipajele la faţa locului constată că acea urgenţă nu se confirmă“, a explicat Cătălin Chirca.

În total, în primele opt luni ale acestui an, operatorii STS din cadrul Serviciului de urgenţă au preluat şi gestionat peste 6,7 milioane de apeluri.

O pondere semnificativă a apelurilor non-urgente la 112 provine din manipularea necorespunzătoare a telefonului, din încercarea de a suna la un număr asemănător sau din neconfigurarea corectă a tastelor rapide.

Totodată, sunt şi multe situaţii de apelare neintenţionată, involuntară, din buzunar (“pocket dial”). În cele mai multe astfel de cazuri, persoana nu realizează că a sunat la 112. Aceste apeluri sunt efectuate de pe telefoane, ceasuri smart sau diferite gadgeturi. Operatorii STS recomandă utilizarea atentă a acestor dispozitive şi, în cazul în care o persoană este reapelată de Serviciul de urgenţă 112, să răspundă şi să informeze că apelul a fost făcut din greşeală.

Pe de altă parte, au fost şi apelanţi abuzivi care au sunat la 112 pentru a face glume şi a adresa înjurături, aceştia irosind peste 50.000 de minute (880 de ore) din timpul ce se putea aloca celor care au avut cu adevărat nevoie de ajutorul Serviciului de urgenţă, în situaţii critice.

Spre exemplu, o persoană din Iaşi a apelat în mod abuziv numărul 112 de peste 15.000 de ori în ultimele opt luni, ceea ce înseamnă o medie zilnică de 62 de apeluri. Apelantul a utilizat o cartelă prepay şi, de cele mai multe ori, a avut un comportament neadecvat faţă de operatori şi a adresat cuvinte jignitoare.

De asemenea, o persoană din judeţul Mureş a sunat de 7.109 ori la numărul 112 de la începutul anului, iar o alta din judeţul Botoşani de 5.160 de ori.

Potrivit legislaţiei, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale sesizează cazurile de persoane care apelează abuziv 112 către Poliţia Română, în vederea identificării şi sancţionării acestora.

Apelarea abuzivă a Serviciului de urgenţă 112 se pedepseşte cu amendă până la 2.000 de lei, iar dacă echipajele de intervenţie se deplasează în teren şi constată că a fost o alertare falsă, amenda poate ajunge la 4.000 de lei. O nouă contravenţie, în interval de un an, se sancţionează cu amendă de la 4.000 de lei la 8.000 de lei.

“Este esenţială apelarea cu responsabilitate a numărului 112 doar în situaţii de urgenţă. Apelarea repetată, cu rea intenţie, a numărului 112, fără a avea o urgenţă ori pentru a aduce injurii operatorilor, constituie abuz şi se sancţionează, dar cel mai important poate costa viaţa unei persoane care are nevoie urgent de ajutor”, spune colonelul Cătălin Chirca.