Comuna Corbi se pregătește să îmbrace haine de mare sărbătoare crestin-ortodoxa într-un mod cu totul special în acest an. Primarul localității, Constantin Mogaru, lansează o invitație călduroasă tuturor locuitorilor pentru a lua parte la evenimentul „Crăciun Magic la Corbi”, o celebrare a unității și a tradițiilor strămoșești.

Foc de artificii și colinde în prag de Ajun

Evenimentul va avea loc în seara de 23 decembrie, începând cu ora 21:00. Startul magiei se va da chiar în fața sediului Primăriei Corbi, unde cerul va fi luminat de un spectaculos foc de artificii, marcând simbolic începutul colindului în întreaga comunitate.

„Dragi corbeni, vă invit să pornim împreună cu colindul, pentru a aduce vestea Nașterii Domnului în casele și inimile tuturor! Haideți să celebrăm tradiția, să simțim farmecul Crăciunului și să răspândim bucurie în comunitatea noastră!”, a transmis primarul comunei.

Tradiții și voie bună

Pentru a îndulci atmosfera și a înfrunta frigul serii, gazdele au pregătit pentru participanți:

• Vin fiert aromat;
• Țuică fiartă tradițională;
• Momente de comuniune și cântec.

După momentul festiv de la primărie, cetățenii alături de autoritățile locale vor porni la colindat, ducând mai departe spiritul sărbătorilor de iarnă prin satele comunei.

Este o ocazie unică pentru corbeni de a se reuni, de a lăsa deoparte grijile cotidiene și de a se bucura de liniștea și lumina pe care le aduce Nașterea Domnului.

Incertitudinea continuă la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș. Instituția va rămâne sub conducere interimară, după ce concursul organizat pentru ocuparea postului de manager s-a încheiat joi, 11 decembrie, cu un rezultat șocant.

Eduard Fîșcă, singurul candidat rămas în cursă, a ratat postul „la mustață”… dacă mustața ar fi avut câțiva kilometri. Acesta a fost notat la proba interviului cu 2,84, un punctaj care l-a scos definitiv din cursă.

De la 9,04 la 2,84: O prăbușire inexplicabilă

Parcursul candidatului a fost unul plin de contraste. Deși la prima etapă a concursului – analiza proiectului de management – Eduard Fîșcă reușise să obțină o notă impresionantă de 9,04, proba orală a scos la iveală lacune majore.

Comisia de examinare a fost una „de calibru greu”, formată din specialiști recunoscuți în domeniu, incluzând reprezentanți de vârf ai Bibliotecii Metropolitane București, ai Bibliotecii Naționale, precum și managerii bibliotecilor județene din Slatina și Brăila. Aceștia nu s-au mulțumit cu audierea pasivă a proiectului, ci au oprit lectura candidatului pentru a adresa întrebări punctuale, moment în care situația s-a degradat rapid.

„Soluțiile” de criză: Șomaj tehnic și tăieri de salarii

Potrivit infirmațiilor, candidatul a părut depășit de situație, oferind răspunsuri ezitante, dominate de incertitudine („sper să”, „eu cred că”). Momentul critic al interviului a survenit însă spre final, la o întrebare aparent simplă, dar esențială pentru un manager: „Ce ați face dacă bugetul Bibliotecii s-ar dovedi insuficient? Cum salvați funcționarea instituției?”

După o pauză stânjenitoare, răspunsurile lui Eduard Fîșcă au stârnit rumoare:

• Inițial, a propus consultarea cu Biroul Juridic.
• Ulterior, a venit cu soluții radicale: diminuarea salariilor și șomajul tehnic.
• Replica comisiei a fost tăioasă și imediată: „Pierzi în instanță!”

Rămas fără argumente, candidatul a invocat, sub formă de întrebare, intervenția ordonatorului principal de credite, sugerând că salvarea ar trebui să vină tot „de sus”.

În urma acestei prestații, Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” rămâne fără un manager plin, așteptând o nouă procedură de concurs și, poate, candidați mai bine pregătiți pentru realitățile administrative.

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului se află într-un moment de aleasă sărbătoare. Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Eparhiei, împlinește patru decenii de slujire arhierească, marcând o perioadă îndelungată de păstorire și activitate duhovnicească în fruntea credincioșilor din regiune.

Ziua de 17 noiembrie are o semnificație specială, fiind data la care, în urmă cu exact 40 de ani, în 1985, ierarhul a fost hirotonit și instalat în demnitatea de arhiereu.

Evenimentul de acum patru decenii a reprezentat începutul slujirii sale episcopale, după ce, la 30 septembrie 1985, fusese ales arhiereu-vicar al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, purtând titlul „Argeşeanul” și având reședința stabilită la Mănăstirea Curtea de Argeş.

O viață în slujba Bisericii

Născut la 6 iunie 1944, în localitatea Cracăul Negru din județul Neamț, ÎPS Calinic și-a dedicat viața studiului teologic și slujirii Bisericii. A absolvit Seminarul Teologic al Mănăstirii Neamţ (1964) și Institutul Teologic de grad Universitar din Sibiu (1968).

Drumul său clerical a început în Transilvania, fiind hirotonit diacon (6 septembrie 1964) și preot (8 septembrie 1964), slujind în Parohiile Tioltiur şi Inău între 1964 și 1971.

În decembrie 1971, a făcut pasul decisiv spre viața monahală, fiind tuns în monahism la Mănăstirea Căldăruşani și primind numele Calinic. Înainte de a fi chemat la înalta slujire a arhieriei, a îndeplinit ascultări de muzeograf și secretar, fiind ulterior stareț la două mănăstiri emblematice: Sinaia (1977-1981) și Cernica (1981-1985).

Păstorul Argeșului și Muscelului

După Revoluția din 1989, destinul ÎPS Calinic s-a legat definitiv de Eparhia Argeșului. În 12 februarie 1990, Sfântul Sinod a hotărât reînfiinţarea Episcopiei Argeşului, iar arhiereul vicar Calinic Argeşeanul a fost numit locţiitor de episcop.

A fost ales episcop eparhiot titular în 27 septembrie 1990 și înscăunat oficial în 18 noiembrie 1990. Sub păstorirea sa, în anul 2009, Episcopia Argeșului și Muscelului a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie, moment în care ÎPS Calinic a devenit primul Arhiepiscop al acestei eparhii.

Aniversarea celor 40 de ani de arhierie marchează o etapă importantă în viața Bisericii din Argeș și Muscel, o perioadă de continuitate și dezvoltare sub îndrumarea ierarhului său.

În timp ce Argeșul se laudă cu orașe regale pline de maidanezi dar fără nimic care sa aminteasca de monarhie, vecinii din Vîlcea au dat iar clasă argeșenilor. Un eveniment cultural și istoric de o rezonanță națională a avut loc ieri, în comuna Măciuca din județul Vâlcea. Aici a fost dezvelită singura statuie ecvestră din lume dedicată Reginei Maria a României, o lucrare monumentală care o înfățișează pe suverană călare, simbolizând forța și determinarea ei legendare.

Monumentul, unic prin reprezentarea sa, este o creație a sculptorului Viorel Enache, originar chiar din Măciuca, dar stabilit în prezent la Paris. Artistul a reușit să confere „forța unui suflet unui bloc de piatră inert”, transformând o masă impresionantă de 200 de tone de piatră într-un omagiu măreț adus Reginei Unirii. Statuia are o înălțime de 6 metri și domină peisajul local, devenind un nou simbol al județului Vâlcea.

La evenimentul de dezvelire au participat oficialități locale și județene, alături de un public numeros, adunat pentru a onora memoria celei supranumite „Mama Răniților”.

Dan Nițu, unul dintre organizatori, a subliniat semnificația alegerii acestei locații: „Pentru noi este o mare bucurie să dezvelim această statuie, cu atât mai mult cu cât Sfânta Maria este ocrotitoarea localității Măciuca. Regina Maria a iubit Vâlcea, vizita adesea Oltenia de sub munte. Există mărturii că mergea și la o biserică din Lungești și este posibil să fi trecut și pe aici, să fi fost prietenă cu diplomatul, filosoful și sociologul Dumitru Drăghicescu, născut pe aceste meleaguri.”

Statuia ecvestră a Reginei Maria, opera lui Viorel Enache, este o expresie a talentului, sensibilității și respectului profund față de suverana care a jucat un rol esențial în realizarea Marii Uniri de la 1918, conferind comunei Măciuca o poziție unică pe harta culturală a României.

Mii de angajaţi din teatre, muzee şi biblioteci riscă să rămână fără salariu în luna decembrie, în lipsa unei rectificări bugetare. Potrivit Ministerului Culturii, fondurile disponibile ajung doar pentru plata salariilor din luna octombrie.

„A fost o veste destul de dură, nu ne aşteptam la aşa ceva”, a declarat Elena, muzeograf, care lucrează de peste 14 de ani la Muzeul Ţăranului Român din Capitală, pentru Observator. „Este pentru prima dată când ne confruntăm cu această situaţie. Trebuie să se rezolve această situaţie, mai ales că ar fi o situaţie de discriminare faţă de noi, angajaţii din muzee”, spune aceasta.

La Muzeul Țăranului Român, peste 140 de angajați se tem că vor rămâne fără salarii chiar înainte de sărbători. În total, 14 instituții culturale din subordinea ministerului sunt afectate.

În cazul aplicării concediilor fără plată, un muzeograf ar pierde aproximativ 1.000 de lei pe săptămână, iar un organizator de spectacole până la 2.000 de lei. Totuși, directorii instituțiilor avertizează că măsura nu poate fi impusă fără acordul angajaților. „Acest concediu fără plată se poate acorda doar cu agrementul salariaţilor. Eu nu pot să forţez pe nimeni în calitatea mea de manager să intre în concediu fără plată”, a declarat Virgil Ştefan Niţulescu, director muzeu.

Citeşte şi: România pregăteşte lansarea programului „Golden Visa” pentru străini. Ce condiţii trebuie îndeplinite

Reprezentanții instituțiilor spun că situația putea fi evitată dacă bugetul ar fi fost calculat corect încă de la începutul anului: „S-a ajuns de la începutul anului în situaţia asta. În bugetul de stat, Guvernul României nu a prevăzut bani suficienţi pentru plata salariilor pe anul în curs. Doamna ministru Natalia Intotero ne-a spus «Vedeţi că nu veţi avea bani de salarii în ultimele două luni». Am discutat cu colegii, cei mai mulţi mi-au spus că vor fi nevoiţi să dea instituţia în judecată, ceea ce ar fi neplăcut din toate punctele de vedere”.

La rândul lui, un lider sindical a adăugat că promisiunile făcute până acum de minister nu s-au concretizat: „Promisiunile de la minister aşa au fost: Aveţi răbdare, nu rămâne nimeni fără banii de salarii”.

Ministrul Culturii, Andras Demeter, a declarat pentru Observator că circulara transmisă este „al cincilea semnal de alarmă” din acest an și că problema își are originea într-un buget subdimensionat intenționat. „Proiectul de buget a fost subdimensionat în mod conştient. Acesta a fost un prim mesaj pentru ca toată lumea să încerce să găsească nişte soluţii. Pentru unele va fi nevoie de act normativ, adică de rectificare”, a spus Andras Demeter, ministrul Culturii.

O descoperire arheologică de excepție a fost făcută recent în județul Argeș, într-o pădure de lângă localitatea Ștefănești. Doi bărbați, pasionați de căutarea de comori, au găsit, cu ajutorul detectoarelor de metale, un tezaur format din patru ulcele de lut pline cu monede otomane. Emoția a fost imensă când prima ulcică a fost scoasă din pământ, urmată de celelalte trei.

Monede din secolele XVI-XVIII

Conform primelor evaluări făcute de istorici, piesele datează din secolele XVI – XVIII. Specialiștii cred că tezaurul a fost îngropat într-un moment de mare tensiune, cel mai probabil în timpul unui conflict armat sau din cauza unor rivalități între boieri.

„Cel mai probabil tezaurul a fost îngropat într-un moment tensionat, fie în contextul războaielor ruso-turce, fie din pricina unei rivalități între boieri. Proprietarul a vrut să-și pună averea la adăpost rapid,” au explicat istoricii.

Procedura legală și recompensa pentru descoperitori

Conform legii, cei doi descoperitori au obligația legală de a preda tezaurul autorităților în termen de 72 de ore de la găsire. În cazul în care tezaurul va fi declarat de importanță istorică, aceștia pot fi recompensați cu un procent din valoarea de piață a pieselor, cuprins între 30% și 45%. Descoperirea marchează un moment important pentru patrimoniul cultural al județului Argeș.