Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

DOCUMENT Se desființează inspectoratele școlare și se înființează, în loc, direcții de învățământ preuniversitar

Publicat

in

Inspectoratele școlare vor fi desființate, iar în locul acestora vor fi înființate direcții județene de învățământ preuniversitar, conform noului proiect de lege a educație, consultat de HotNews.ro.

Sediul Inspectoratului Școlar al Municipiului BucureștiFoto: Agerpres

Proiectul Legii învățământului preuniversitar, realizat în mandatul Ligiei Deca și care ar urma să fie trimis în Parlament pentru adoptare în luna februarie prevede că vor fi înființate Direcţiile Judeţene de Învăţământ Preuniversitar/ Direcţia municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, prin reorganizarea Inspectoratelor Şcolare Judeţene/ al municipiului Bucureşti.

Aceste direcții vor fi conduse de un director general şi directori generali adjuncţi numiţi prin ordin al ministrului Educaţiei, în urma susţinerii unui concurs de selecţie organizat de Ministerul Educaţiei, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin de ministru.

Odată cu inspectoratele școlare, vor fi desființate și casele corpului didactic.

Ce prevede proiectul:

  • (1) Se înfiinţează Direcţiile Judeţene de Învăţământ Preuniversitar/ Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, prin reorganizarea Inspectoratelor Şcolare Judeţene/Municipiului Bucureşti.
  • (2) Structura organizatorică a DJIP/DMBIP este aprobată prin ordin al ministrului educaţiei. Posturile sunt prevăzute, în condiţiile legii, pentru personalul de conducere, îndrumare şi control, personal didactic auxiliar şi personal nedidactic.
  • (3) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face încadrarea personalului în numărul maxim de posturi aprobat şi în noua structură organizatorică, cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de personal.
  • (4) Personalul de conducere şi personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic al inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti este preluat de DJIP/DMBIP, în conformitate cu dispoziţiile regulamentelor de organizare şi funcţionare a acestora, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.

Ce atribuții vor avea direcțiile județene de învățământ preuniversitar:

DJIP/DMBIP exercită următoarele atribuţii:

  • a) aplică politicile şi strategiile Ministerului Educaţiei, precum şi politicile naţionale la nivel judeţean, şi la nivelul municipiului Bucureşti;
  • b) monitorizează aplicarea legislaţiei la nivelul unităţilor de învăţământ;
  • c) controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului unităţilor de învăţământ ;
  • d) coordonează, monitorizează şi evaluează împreună cu instituţiile naţionale aferente, activitatea CJRAE/CMBRAE, a birourilor teritoriale ale ARACIIP şi a CCD-urilor;
  • e) coordonează şi controlează activităţile unităţilor de educaţie extraşcolară ale Ministerului Educaţiei din aria judeţului/municipiului Bucureşti;
  • f) monitorizează modul în care autorităţile administraţiei publice locale îşi îndeplinesc atribuţiile privind asigurarea finanţării unităţilor de învăţământ preuniversitar;
  • g) coordonează admiterea în licee, evaluările naţionale şi concursurile şcolare la nivelul unităţilor de învăţământ din judeţ şi din municipiul Bucureşti;
  • h) înaintează Ministerului Educaţiei reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ preuniversitar organizată de către autorităţile administraţiei publice locale din raza lor teritorială, în vederea avizării şi publicării;
  • i) asigură, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea preşcolarilor şi elevilor şi monitorizează participarea la actul educaţional a acestora pe durata învăţământului obligatoriu;
  • j) monitorizează situaţia abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a sistemului de învăţământ la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar din raza sa teritorială;
  • k) colaborează cu centrele şcolare pentru educaţie incluzivă, în vederea asigurării serviciilor educaţionale specializate, coordonează, monitorizează şi evaluează servicii specializate de mediere şcolară;
  • l) monitorizează, toate formele de segregare şcolară, în toate unităţile de învăţământ din raza teritorială şi susţine participarea personalului didactic de predare la cursuri de formare profesională pentru dobândirea de competenţe în educaţie incluzivă;
  • m) comunică Ministerului Educaţiei, până în prima zi lucrătoare a lunii aprilie a fiecărui an, un raport privind măsurile de combatere a segregării, la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti;
  • n) monitorizează implementarea programelor naţionale iniţiate de Ministerul Educaţiei, precum şi a proiectelor derulate de unităţile şcolare în cadrul programelor Uniunii Europene în domeniul educaţiei;
  • o) sprijină unităţile de învăţământ în accesarea şi implementarea de proiecte din fonduri naţionale şi europene;
  • p) mediază conflictele şi litigiile survenite între autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de învăţământ, la solicitarea motivată a oricăreia dintre părţi;
  • q) menţine, în baza principiului subsidiarităţii, legătura cu organizaţiile reprezentative ale elevilor, profesorilor şi părinţilor şi asigură participarea acestora în procesul de elaborare şi implementare a unor politici educaţionale la nivel judeţean şi la procesul de luare a deciziilor care vizează comunitatea şcolară;
  • r) sprijină unităţile de învăţământ şi verifică acurateţea datelor raportate de către acestea în vederea sprijinirii elaborării de politici publice bazate pe date;
  • s) prezintă public un raport anual privind starea învăţământului la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureşti;
  • ş) acordă consiliere şi asistenţă unităţilor de învăţământ în gestionarea resurselor umane;
  • t) monitorizează activităţile de constituire şi de vacantare a posturilor didactice/catedrelor din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, organizează concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar de stat, monitorizează concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervateorganizate de unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi examenul naţional de licenţiere în cariera didactică;
  • ţ) elaborează şi gestionează baza de date privind personalul angajat în unităţile de învăţământ, în limitele competenţelor ce le revin;
  • u) realizează auditul periodic al resursei umane din învăţământul preuniversitar;
  • w) colaborează cu CCD pentru asigurarea cursurilor specifice de formare, pe baza recomandărilor de formare continuă, asociate fiecărei inspecţii de specialitate;
  • x) susţine dezvoltarea şi administrarea resurselor educaţionale deschise şi a platformelor strategice din educaţie.

Regulament propriu de funcționare

  • DJIP/DMBIP are un consiliu de administraţie şi un consiliu consultativ. Funcţionarea acestora se realizează în baza unui regulament propriu, elaborat şi aprobat de consiliul de administraţie, conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului educaţiei. Reprezentanţii federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar şi un reprezentant al elevilor de la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti participă, cu statut de observatori, la lucrările consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP.
  • În structura DJIP/DMBIP din judeţele cu învăţământ şi în limbile minorităţilor naţionale sunt cuprinşi şi inspectori pentru acest tip de învăţământ. Aceştia sunt numiţi respectând prevederile prezentei legi, prin consultarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
  • În structura DJIP/DMBIP sunt cuprinşi şi inspectori pentru problemele antepreşcolarilor/ preşcolarilor şi elevilor proveniţi din medii socioeconomice dezavantajate.
  • DJIP/DMBIP este condusă de un director general şi directori generali adjuncţi numiţi prin ordin al ministrului educaţiei, în urma susţinerii unui concurs de selecţie organizat de Ministerul Educaţiei, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
  • Reprezentanţii federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector activitate învăţământ preuniversitar participă, cu statut de observatori, la concursul ocupare a funcţiilor de conducere, îndrumare şi control din cadrul DJIP/DMBIP.

Direcțiile județene de învățământ preuniversitar preiau activităţile inspectoratelor şcolare

  • DJIP/DMBIP şi CCD preiau, pe bază de protocol, activităţile inspectoratelor şcolare judeţene/municipiului Bucureşti, şi Caselor Corpului Didactic, după caz, şi se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile acestora, inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile şi imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea acestora. Personalul instituţiilor reorganizate este preluat prin transfer de instituţiile nou înfiinţate.
  • La data prevăzută în ordinul ministrului educaţiei privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a DJIP/DMBIP şi a ordinului de ministru privind organizarea şi funcţionarea CNFDCD, Inspectoratele Şcolare Judeţene/al municipiului Bucureşti, şi casele corpului didactic se desfiinţează.
  • În cuprinsul contractelor, convenţiilor, înţelegerilor, protocoalelor în care inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti au fost parte sau al înscrisurilor oficiale din domeniul educaţiei, formării profesionale, cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării în care s-au folosit denumirile „inspectorat şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti” ” se va citi ,, Direcţia Judeţeană pentru Învăţământ Preuniversitar ”.
  • În cuprinsul contractelor, convenţiilor, înţelegerilor, protocoalelor în care casele corpului didactic au fost parte, sau al înscrisurilor oficiale din domeniul educaţiei, formării profesionale, cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării în care s-au folosit denumirile „Casa Corpului Didactic” se va citi „Centrul Naţional pentru Formarea şi Dezvoltarea Carierei Didactice”, sau ,,Centrele pentru Cariera Didactică”, după caz.
  • ARACIIP şi birourile sale teritoriale nou înfiinţate preiau, pe bază de protocol, în termen de 60 de zile, activităţile inspectoratelor şcolare judeţene/municipiului Bucureşti, în ceea ce priveşte componenta de inspecţie şcolară şi activităţile ARACIP, şi se subrogă, în toate drepturile, obligaţiile, contractele, deciziile de finanţare, ordinele de finanţare, acordurile şi litigiile instituţiei, structurii sau activităţii preluate, inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile şi imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea ARACIP.
  • (6) În cuprinsul contractelor, convenţiilor, înţelegerilor, protocoalelor în care inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi casele corpului didactic au fost parte, sau al înscrisurilor oficiale din domeniul educaţiei, pe componenta de inspecţie şcolară generală şi tematică, precum şi de asigurare a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar în care s-au folosit denumirile „inspectorat şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti”, „Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar” se va citi „Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie Şcolară în Învăţământul Preuniversitar”.

Reorganizarea ARACIIP

  • Se înfiinţează Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIIP, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Ministerului Educaţiei, prin reorganizarea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, care se desfiinţează, şi prin preluarea atribuţiilor de inspecţie generală şi inspecţie tematică de la inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
  • Sediul, structura organizatorică şi regulamentul de funcţionare ale ARACIIP şi ale birourilor teritoriale ARACIIP, numite în continuare BT-ARACIIP se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei. ARACIIP este condus de un preşedinte, ales de către consiliul ARACIIP pentru un mandat de 4 ani.
  • ARACIIP este finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, precum şi din venituri proprii.

Veniturile proprii ale ARACIIP provin din:

  • a) venituri obţinute pe bază de contracte privind evaluarea externă;
  • b) perceperea unor tarife de autorizare, acreditare şi evaluare periodică, aprobate prin hotărâre a Guvernului;
  • c) fonduri externe nerambursabile obţinute prin participarea la programe internaţionale;
  • d) donaţii, sponsorizări, alte surse legal constituite.
  • La nivelul ARACIIP funcţionează Comisia Naţională pentru Inspecţie Şcolară, denumită în continuare CNIS, cu prerogative de verificare a respectării normelor de etică şi deontologie de către personalul didactic de predare şi personalul de conducere, de îndrumare şi control de la nivelul sistemului naţional de învăţământ.
  • Din CNIS, face parte personal didactic de predare cu probitate morală şi profesională, care are experienţă în inspecţie şcolară de cel puţin 5 ani.
  • În exercitarea mandatului, membrii CNIS au obligaţia să se abţină de la luarea oricărei decizii afectate de interesul personal. Prin interes personal se înţelege orice situaţie în care aceştia trebuie să se pronunţe asupra unei contestaţii/ sesizări care priveşte un cadru didactic angajat al unităţii de învăţământ în care aceştia îşi desfăşoară activitatea , soţul/soţia sau o persoană care are calitatea de rudă de până la gradul IV sau afin.
  • ARACIIP dispune de un aparat administrativ propriu, format din Direcţia Generală de Inspecţie Şcolară, Direcţia Generală de Asigurare a Calităţii şi servicii/birouri/compartimente iar, în teritoriu, îşi exercită atribuţiile prin birourile teritoriale, denumite în continuare BT – ARACIIP.
  • Nu pot fi angajaţi ai ARACIIP sau ai birourilor teritoriale persoane care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică.

ARACIIP are următoarele atribuţii:

  • a) elaborează, actualizează periodic şi propune ministrului educaţiei standardele de calitate pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, inclusiv pentru unităţile de educaţie timpurie, servicii de educaţie timpurie complementare, sau unităţi de educaţie extraşcolară, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
  • b) elaborează şi propune ministrului educaţiei metodologia evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie din învăţământul preuniversitar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
  • c) propune Ministerului Educaţiei autorizarea, acreditarea şi retragerea autorizării/acreditării unităţilor de învăţământ preuniversitar, pentru fiecare nivel de învăţământ, după caz. Autorizarea şi acreditarea se fac prin ordin al ministrului educaţiei;
  • d) realizează evaluarea externă periodică a calităţii pentru unitatea de învăţământ preuniversitar prin colaboratori externi, experţi în evaluare şi acreditare, înscrişi în Registrul naţional al experţilor în evaluare şi acreditare (RNEE), în vederea autorizării de funcţionare provizorie, acreditării unităţii de învăţământ preuniversitar pentru fiecare nivel de învăţământ, după caz.
  • e) propune ministrului educaţiei standardele de calitate privind evaluarea şi asigurarea calităţii din învăţământul preuniversitar, care se aprobă prin ordin de ministru;
  • f) propune ministrului educaţiei, în colaborare cu CNEI, standardele de calitate privind educaţia specială, care se aprobă prin ordin de ministru;
  • g) propune ministrului educaţiei metodologia privind autorizarea de funcţionare provizorie, acreditarea, precum şi evaluarea periodică a alternativelor educaţionale, care se aprobă prin ordin de ministru;
  • h) propune ministrului educaţiei metodologia privind evaluarea instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie, care se aprobă prin ordin de ministru;
  • i) propune ministrului educaţiei metodologia de organizare şi funcţionare a unităţilor de educaţie timpurie, care se aprobă prin ordin de ministru;
  • j) realizează activitatea de evaluare instituţională, autorizare şi acreditare a furnizorilor de educaţie din învăţământul preuniversitar;
  • k) propune Ministerului Educaţiei politicile şi strategiile de asigurare a calităţii învăţământului preuniversitar şi periodic, propuneri de îmbunătăţire a acestora.
  • l) realizează împreună cu DJIP/DMBIP şi direcţiile de resort din Ministerul Educaţiei activitatea de monitorizare şi control al calităţii;
  • m) realizează inspecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar privind realizarea scopurilor şi obiectivelor proprii diferitelor categorii de unităţi de învăţământ, aşa cum sunt acestea definite prin legislaţia în vigoare;
  • n) realizează inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi inspecţia tematică;
  • o) colaborează cu CCD pentru asigurarea, în baza recomandărilor de formare continuă formulate după fiecare inspecţie şcolară generală sau tematică, a cursurilor specifice de formare pentru personalul didactic;
  • p) recomandă CNFDCD, după finalizarea inspecţiilor şi evaluărilor, politici în formarea resursei umane din învăţământul preuniversitar
  • q) publică rezultatele evaluărilor externe şi actualizează lunar următoarele registre:
  • (i) Registrul naţional al unităţilor de învăţământ preuniversitar acreditate;
  • (ii) Registrul naţional al unităţilor de învăţământ preuniversitar evaluate extern periodic;
  • (iii) Registrul naţional al unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu;
  • (iv) Registrul special al unităţilor de învăţământ preuniversitar care funcţionează după un curriculum străin.
  • (v) Registrul furnizorilor de educaţie antepreşcolară;
  • r) elaborează manuale de evaluare, ghiduri de bune practici şi alte materiale de informare privind asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, publică rezultatele evaluărilor externe;
  • s) organizează cursuri de formare iniţială şi, periodic, la cursuri de formare continuă în domeniul asigurării calităţii educaţiei pentru angajaţi şi membrii RNEE;
  • t) publică un raport anual cu privire la propria activitate;
  • u) elaborează şi implementează Codul de etică profesională a experţilor în evaluare şi acreditare;
  • v) propune ministrului educaţiei metodologia privind autorizarea, acreditarea şi evaluarea periodică a palatelor şi cluburilor copiilor, aprobată prin ordin de ministru, pe care o aplică;
  • w) propune ministrului educaţiei metodologia privind autorizarea, acreditarea şi evaluarea periodică a cluburilor sportive şcolare, aprobată prin ordin de ministru, pe care o aplică;
  • x) propune ministrului educaţiei metodologia privind avizarea organizaţiilor furnizoare de educaţie care şcolarizează în baza unui curriculum al altui stat, aprobată prin ordin de ministru, pe care o aplică;
  • y) propune ministrului educaţiei metodologia privind verificarea aplicării componentelor de etică şi integritate, aprobată prin ordin de ministru, pe care o aplică;
  • z) propune ministrului educaţiei regulamentul de inspecţie şcolară generală şi tematică a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin ordin de ministru, pe care îl aplică;
  • Inspecţia generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar este realizată de structura centrală a ARACIIP şi cu inspectorii teritoriali, dacă e cazul. În cadrul acestui tip de inspecţie, se realizează inclusiv activităţi de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate, în vederea îmbunătăţirii continue a activităţii unităţii de învăţământ;
  • Inspecţia tematică, prin birourile teritoriale, care reprezintă o activitate de evaluare sau control a unui domeniu particular/mai multor domenii particulare a activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar sau a personalului care deserveşte aceste instituţii, în principal, a/al activităţi cadrelor didactice. În cadrul acestui tip de inspecţie, se realizează inclusiv activităţi de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate, în vederea îmbunătăţirii continue a activităţii unităţii de învăţământ, în baza regulamentului prevăzut la alin. (9) lit. z).
  • ARACIIP colaborează cu structurile teritoriale CNFDCD pentru asigurarea, în baza recomandărilor de formare continuă formulate după fiecare inspecţie şcolară generală sau tematică, a cursurilor specifice de formare pentru personalul didactic;
  • Verificarea din punctul de vedere al respectării procedurilor de lucru a rapoartelor de evaluare externă a calităţii se realizează de către BT-ARACIIP. Acestea sunt înaintate către Consiliul ARACIIP, în vederea analizei şi, după caz, aprobării rapoartelor. Ulterior, rezultatele evaluărilor sunt înaintate către Ministerul Educaţiei. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului ARACIIP este parte a regulamentului prevăzut la alin. (2) şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Componenţa Consiliului ARACIIP prevede membrii permanenţi şi membrii observatori, stabiliţi prin ordin de ministru. Membrii permanenţi sunt numiţi, cu drept de vot, pentru un mandat individual de 4 ani, cu posibilitatea de reînnoire pentru încă un mandat de 4 ani. Membrii observatori sunt numiţi pentru un mandat individual de un an, fără drept de vot.
  • ARACIIP dispune de birouri teritoriale de asigurare a calităţii şi inspecţie şcolară, cu personalitate juridică. Acestea sunt conduse de un director numit în baza unui concurs. Metodologia de organizare a concursului privind ocuparea funcţiei de director se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ARACIIP. În cadrul BT-ARACIIP sunt angajaţi cu caracter permanent, precum şi colaboratori pentru desfăşurarea inspecţiei generale şcolare şi a celei tematice. Pot fi colaboratori ai BT-ARACIIP doar persoanele din RNEE

Birourile teritoriale ARACIIP sunt înfiinţate prin ordin al ministrului educaţiei. Organizarea acestora se va realiza astfel:

  • a) Numărul de posturi, structura organizatorică şi regulamentul de organizare şi funcţionare al acestora se aprobă prin hotărâre a guvernului b) La nivelul fiecărui birou teritorial există angajaţi cu caracter permanent. Procedura de angajare a acestora este stabilită prin regulamentul prevăzut la lit. a). Activitatea BT-ARACIIP este realizată cu implicarea colaboratorilor înscrişi în RNEEE;
  • c) Activitatea birourilor teritoriale este evaluată anual de către Consiliul ARACIIP, care adoptă măsuri în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor acestora;
  • d) Cooperează cu DJIP/DMBIP în vederea îndeplinirii activităţilor prevăzute de prezenta lege.

Câte posturi va avea ARACIIP

Activitatea BT-ARACIIP în domeniul asigurării calităţii educaţiei prevede:

  • a) analizează rapoartele anuale de evaluare internă privind calitatea educaţiei în organizaţiile furnizoare de învăţământ preuniversitar din judeţele arondate;
  • b) monitorizează implementarea strategiilor realizate la nivelul comisiilor pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în organizaţiile furnizoare de învăţământ preuniversitar din judeţele arondate;
  • c) realizează activităţi de formare iniţială şi periodică în domeniul asigurării calităţii educaţiei, sub coordonarea metodologică a Consiliului ARACIIP, pentru membrii RNEE din judeţele arondate;
  • d) realizează şi publică periodic studii şi analize cu privire la situaţia calităţii educaţiei în instituţiile de învăţământ preuniversitar din judeţele arondate, care contribuire la recomandările de politică publică educaţională privind îmbunătăţirea calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar, adoptate de Consiliul ARACIIP;
  • e) participă la recrutarea corpului de evaluatori înscrişi în RNEE, informând periodic Consiliul ARACIIP cu privire la situaţia acestora;
  • f) organizează schimburi de experienţă şi alte activităţi care vizează schimbul de bune practici privind îmbunătăţirea calităţii educaţiei, atât pentru angajaţii BT-ARACIIP, cât şi pentru membrii RNEE din judeţele arondate;
  • g) sprijină Consiliul ARACIIP în vederea realizării, gestionării şi actualizării bazei de date a unităţilor de învăţământ/nivelurilor/ specializărilor/calificărilor autorizate, acreditate şi evaluate periodic în judeţele arondate;

Activitatea BT-ARACIIP în domeniul inspecţiei şcolare prevede:

  • a) realizarea activităţilor specifice inspecţiei şcolare generale şi tematice cu respectarea metodologiei;
  • b) monitorizarea implementării propunerilor de îmbunătăţire a calităţii educaţiei la nivelul unităţilor de învăţământ, elaborate de comisiile pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, în urma rapoartelor întocmite cu ocazia inspecţiilor generale şi tematice;
  • c) sprijină activitatea Comisiei Naţionale pentru Inspecţie Şcolară;
  • Numărul maxim de posturi la nivelul ARACIIP este de 300 de posturi, distribuite inclusiv la nivel teritorial.
  • În termen de 45 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii de Guvern privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a ARACIIP, la solicitatea preşedintelui acesteia, vor fi detaşate persoane care au calitatea de titulari în sistemul de învăţământ preuniversitar cu experienta de minimum doi ani în activitatea de inspectie şcolară, care vor desfăşura operaţiuni legate de înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ARACIIP şi a birourilor teritoriale. La nivelul ARACIIP detaşările de personal vor fi dispuse prin ordin al ministrului educaţiei.
  • La nivelul fiecărui judeţ, DJIP/DMBIP va desemna cel puţin 3 persoane detaşate din personalul propriu, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională.
  • Până la ocuparea prin concurs a funcţiilor de directori BT-ARACIIP, preşedintele ARACIIP numeşte prin detaşare personal de specialitate de la nivelul sistemului naţional de învăţământ.
  • În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii de Guvern privind organizarea şi funcţionarea ARACIIP, se face încadrarea personalului în numărul maxim de posturi aprobat şi în noua structură organizatorică, prin respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de personal.
  • Personalul ARACIIP şi al birourilor teritoriale este format din personal de specialitate, inspectori şcolari care au gradul didactic I , experţi în evaluare şi personal contractual. Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile individuale ale personalului se stabilesc prin fişa postului, pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare.
  • ARACIIP preia personalul ARACIP şi registrul de evaluatori colaboratori externi, experţi în evaluare şi acreditare, în conformitate cu prevederile hotărârii de Guvern prevăzută la alin (2).

O nouă instituție

Același proiect de lege prevede înființarea Centrului Naţional pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică – CNFDCD – instituţie publică de interes naţional, finanţată de la bugetul de stat şi din venituri proprii.

  • Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea CNFDCD , inclusiv a structurilor subordonate acestuia, se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

CNFDCD funcţionează în subordinea Ministerului Educaţiei având ca scop:

  • identificarea nevoilor de formare, dezvoltarea curriculumului de formare, formarea formatorilor şi corelarea acestora cu sistemul de evaluare a cadrelor didactice, cu strategiile şi politicile naţionale şi cu nevoile specifice comunităţilor educaţionale;
  • organizarea şi furnizarea de formare continuă pentru personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare şi control, precum şi pentru personalul didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar;
  • coordonarea reţelei naţionale a şcolilor de aplicaţie;
  • coordonarea activităţii de mentorat didactic şi de licenţiere în cariera didactică;
  • elaborarea standardelor ocupaţionale pentru cariera didactică, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
  • recunoaşterea şi echivalarea nivelurilor de competenţă didactică;
  • identificarea, evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării non-formale şi informale pentru personalul didactic de predare şi didactic auxiliar, precum şi pentru personalul de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar;
  • realizarea de analize periodice privind necesarul de formare iniţială şi continuă a resursei umane din învăţământul preuniversitar;
  • furnizarea de formări şi consiliere pentru îndeplinirea unor obiective specifice, în acord cu planul de dezvoltare instituţională al unităţii de învăţământ;
  • furnizarea de formări şi consilierea unităţilor de învăţământ, prin structurile teritoriale, pentru îndeplinirea recomandărilor ARACIIP după finalizarea inspecţiilor generale sau tematice;
  • implementarea unui sistem de monitorizare a ofertelor de formare continuă la nivel naţional/judeţean/local şi a impactului programelor de formare continuă la nivelul practicilor didactice ale profesorilor prin colaborarea dintre furnizorii de formare şi unităţile de învăţământ, cu rol de feedback pentru analiza eficienţei şi eficacităţii formării;
  • promovarea şi încurajarea contextelor alternative de dezvoltare profesională, care valorifică colaborarea şi schimbul de experienţă între personalul didactic de predare şi unităţile de învăţământ, inclusiv prin stimularea colaborării dintre cadrele didactice din aceeaşi unitate de învăţământ sau din unităţi de învăţământ distincte, precum şi între cadrele didactice coordonatoare de practică şi tutorii de practică, în vederea îmbunătăţirii activităţii lor curente la clasă.
  • dezvoltă şi propune spre aprobare un plan naţional de formare continuă în cariera didactică. Planul este aprobat anual prin ordin al ministrului educaţiei.

Consiliu consultativ pentru învăţământ preuniversitar în fiecare județ

De asemenea, se înființează în Bucureşti și în fiecare județ Consiliul consultativ pentru învăţământ preuniversitar, structură consultativă cu atribuţii în sprijinirea activităţii de administrare şi dezvoltare a reţelei şcolare, de monitorizare a capacităţii autorităţilor publice locale de a susţine educaţia, respectiv de a furniza resursele necesare.

  • Consiliul consultativ avizează Raportul privind Starea învăţământului, elaborat de DJIP/DMBIP.
  • Consiliul este format din 5 membri, după cum urmează: un reprezentant al DJIP/DMBIP, un reprezentant al biroului teritorial al ARACIIP, un reprezentant al CCD, un reprezentant al prefectului, un reprezentant al consiliului judeţean/consiliului general al municipiului Bucureşti. La activităţile consiliului participă, cu statut de observator, câte un reprezentant al federaţiilor sindicale reprezentative, al elevilor, al părinţilor şi al agenţilor economici.
  • Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliul consultativ pentru învăţământ preuniversitar se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Clotilde Armand, apel pentru renumărarea voturilor. „Ciolacu şi Ciucă sunt părtaşi la cea mai mare fraudă electorală după 1946”

Publicat

in

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a cerut joi renumărarea voturilor, susținând că are dovezi că scrutinul din 9 iunie a fost fraudat și că va depune dovezile la Parchetul General. Membra USR i-a acuzat pe liderii PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, că „ sunt părtaşi la cea mai mare fraudă electorală după 1946”.

Clotilde Armand și George TuțăFoto: Inquam Photos și Profimedia

„Avem dovezi clare şi matematice că s-a fraudat acest scrutin în mod flagrant. Voi prezenta o analiză a 41 de secţii de votare unde cifrele, matematic nu corespund. Din 166 de secţii de votare, am reuşit să analizăm 40, unde s-au pierdut 2097 de buletine şi s-au pierdut 500 de voturi. Nu ştim unde sunt buletinele, nu ştim unde sunt voturile”, a spus primarul Clotilde Armand în fața Biroului Electoral Sector 1, potrivit News.ro.

Ea a susținut că la secţia 165 s-au găsit zeci de buletine în plus faţă de numărul total de votanţi.

„Avem acestă dovadă înregistrată şi o vom depune la Parchet”, a completat ea. „Într-o singură secţie, am recuperat 180 de voturi care erau transcrise greşit de către preşedinţii de secţii numiţi de PSD şi PNL”, a mai spus Armand.

Candidata ADU la Primăria Sectorului 1 i-a acuzat pe președinții PSD și PNL că sunt complici la fraudarea alegerilor.

„Fac apel la autorităţi să accepte renumărarea voturilor, pentru că nu au nimic de ascuns. Ciolacu şi Ciucă sunt părtaşi la cea mai mare fraudă electorală după 1946 şi spun din nou, mesajul meu de astăzi, vă rog să acceptaţi renumărarea voturilor şi să demonstraţi că nu aveţi nimic de ascuns. Avem dovezi clare de fraude”, a afirmat Armand.

Biroul Electoral Central (BEC) a anunțat că în ședința de miercuri a respins mai multe cereri pentru anularea alegerilor locale de duminică, inclusiv pe cea formulată de actualul edil al Sectorului 1, Clotilde Armand.

Biroul Electoral Central a respins, ca neîntemeiată, cererea de anulare a alegerilor locale din Sectorul 1 formulată de către Clotilde Armand, în calitate de candidat la funcţia de primar de sector din partea Alianţei Dreapta Unită.

BEC a argumentat că „sesizările petentului nu cuprind alte motive şi nu sunt însoţite de probe în dovedirea acestora”.

Până la redactarea acestei știri, BEC nu a furnizat datele finale privind scorurile obținute de candidați la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie 2024.

Ultima comunicare oficială a fost făcută miercuri seară, la ora 20, de către purtătorul de cuvânt al BEC, Anamaria Revnic-Călugăriţa, care a anunţat că, în urma centralizării la nivel naţional a 97,23% dintre cele 3.186 de circumscripţii electorale, gradul de participare la vot a fost de 51,12%, numărul total al voturilor valabile exprimate este de 7.511.415, reprezentând 96,63% din numărul celor care s-au prezentat la urne.

Citeste mai mult

NATIONAL

Avansul inteligenței artificiale generative este perceput ca fiind o amenințare de aproape toți specialiștii în securitate IT – studiu

Publicat

in

Un studiu global desfășurat de Bitdefender arată o creștere cu 6% a breșelor de securitate informatică suferite de companii, față de anul trecut, în timp ce avansul inteligenței artificiale generative este văzut ca fiind o amenințare de aproape toți specialiștii IT incluși în cercetare.

ServereFoto: Kittipong Jirasukhanont, Dreamstime.com

Aproape toți respondenții (96%) consideră avansul inteligenței artificiale generative (GenAI) o amenințare, în timp ce peste o treime (36%) spun că utilizarea tehnologiilor AI pentru manipularea sau crearea de conținut fals de tip deepfake constituie o amenințare foarte serioasă.

Peste jumătate (57%) dintre specialiștii în securitate IT susțin că s-au confruntat cu o breșă de securitate sau o scurgere de date pe parcursul ultimelor 12 luni, ceea ce indică o creștere cu 6% comparativ cu 2023, arată un studiu global efectuat de Bitdefender.

În același timp, 74% dintre cei intervievați se declară încrezători în abilitățile colegilor de departament de a identifica un atac de tip deepfake audio sau video, în timp ce doar 21% și-au manifestat îndoiala că ar fi capabili de a le depista.

Studiul a fost realizat la comanda Bitdefender de către Censuswide pe un eșantion de peste 1200 de profesioniști în securitate informatică, în perioada martie – mai 2024. Respondenții lucrează în poziții care variază de la manageri până la directori de securitate a informațiilor (CISO), în companii cu peste 1000 de angajați din Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și Singapore.

Studiul mai arată că aproape trei sferturi dintre specialiștii IT (74%) au remarcat o creștere a gradului de sofisticare al atacurilor de tip phishing care se află pe primul loc în topul amenințărilor de securitate (33%). Pe locul doi se află vulnerabilitățile software și amenințările zero-day (32%), urmate de atacurile de tip ransomware (29%).

În ceea ce privește amenințările din ce în ce mai complexe care vizează mediile cloud, 39% dintre respondenți se declară îngrijorați de politicile de gestionare a identității și accesului (IAM), urmate de riscurile de conformitate (38%).

„Indiferent de industrie, companiile se confruntă cu provocări nemaiîntâlnite cauzate de creșterea suprafeței de atac, a vulnerabilităților zero-day, a configurațiilor greșite din cloud și a noilor amenințări generate de AI”, spune Andrei Florescu, președinte și general manager pentru soluții de business în cadrul Bitdefender.

Printre principalele problemele identificate la nivelul organizației se numără respectarea conformității reglementărilor din domeniu (28%), extinderea capacităților pe mai multe medii (27%) și incompatibilitatea cu alte soluții de securitate (25%).

Totodată, potrivit rezultatelor din acest studiu, mai puțin de jumătate dintre specialiștii IT (45%) susțin că efectuează audituri și evaluări în mod constant, în timp ce 57% dintre ei realizează aceste monitorizări ale riscurilor la nivel intern, iar 42% spun că apelează la serviciile unor experți.

O altă provocare care persistă în domeniul securității cibernetice este cea legată de lipsa de resurse umane. Astfel, trei din cinci specialiști în securitate IT (64%) spun că intenționează să-și schimbe locul de muncă în următoarele 12 luni (un procent cu un sfert mai mare față de rezultatele studiului de anul trecut).

Sursa foto: Dreamstime.com

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend