Liderul social-democrat a precizat că relația sa cu Ilie Bolojan este una consolidată în timp, bazată pe colaborare la nivel instituțional, inclusiv în perioada în care a fost ministrul Transporturilor.

„Personal am o relaţie de respect reciproc cu Ilie Bolojan, ne ştim de mulţi ani. L-am ajutat cât am fost la ministerul Transporturilor pe diverse proiecte pe care le-a avut la Consiliul Judeţean Bihor. Şi am făcut-o cât de poate de onest”, a declarat, vineri, Sorin Grindeanu, într-o conferinţă de presă susţinută la Sighetu Marmaţiei.

Grindeanu spune că, dincolo de relația personală, premierul nu ar respecta regulile unei guvernări de coaliție și ar ignora rolul PSD în actuala majoritate.

„Şi ce să vezi, PSD are 45% din această coaliţie! Nu eşti doar premierul unei bucăţi. Ai ajuns premier cu voturile PSD. Aproape jumătate. Nu ajungeai premier doar dacă erai preşedintele PNL care a luat 14%. Şi atunci decent este să ţii cont de toată lumea din această coaliţie. Ceea ce nu s-a întâmplat”, a conchis liderul PSD.

Citește și: Care angajați din România vor lucra doar 4 zile pe săptămână. Ce se întâmplă cu salariile

Cum se apără Ilie Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a lansat critici dure la adresa PSD, acuzând social-democrații că se feresc de asumarea responsabilității în actualul context politic. El susține că atitudinea partidului ar fi una inconsecventă și orientată mai degrabă spre evitarea răspunderii.

Bolojan a vorbit despre ceea ce a numit „un joc dublu” al PSD, pe care îl asociază cu tentative de a pasa responsabilitatea deciziilor dificile.

Totodată, premierul a afirmat că o parte a conducerii PSD ar acționa ca și cum partidul ar mai avea forța electorală ca pe vremea lui Liviu Dragnea, sugerând că ar exista inclusiv dorința de a influența desemnarea unui premier de tip marionetă.

Citește și: Alimentul care i-a salvat viața lui Mădălin Ionescu: „De când l-am descoperit, îl consum zilnic”. Jurnalistul a avut probleme cu inima

STB se confruntă cu dificultăți financiare serioase, acumulând datorii de aproximativ 1,6 miliarde de lei. În acest context, conducerea a decis implementarea unui plan amplu de redresare. Măsura vizează în special personalul administrativ, care va lucra doar patru zile pe săptămână, dar reducerea timpului de lucru va fi însă însoțită de redu cerea proporțională a salariilor.

Astfel, deși ziua liberă suplimentară ar putea fi considerată un beneficiu, pentru mulți angajați impactul financiar va fi semnificativ.

Citeşte şi: Nicușor Dan s-a poziţionat clar în disputa Sorin Grindeanu – Ilie Bolojan. „Fără PSD nu poate fi stabilitate!” VIDEO

Planul de reorganizare include și alte măsuri importante, precum reducerea cu cel puțin 30% a funcțiilor de conducere, scăderea numărului de directori cu până la 50% şi înghețarea angajărilor pe perioadă nedeterminată. Compania susţine că aceste măsuri urmăresc diminuarea costurilor administrative și eficientizarea activității companiei.

Citeşte şi: Ce avere impresionantă are Gică Hagi. Din ce afaceri câștigă bani noul selecţioner al României

Andrei Dinculescu-Bighea, directorul general al Societatea de Transport București, a declarat că măsurile sunt necesare pentru stabilizarea financiară a companiei. Potrivit acestuia, planul are ca obiective reducerea cheltuielilor, creșterea veniturilor și menținerea funcționării transportului public fără întreruperi.

„Măsurile propuse urmăresc reducerea cheltuielilor, creșterea veniturilor și consolidarea sustenabilității financiare, fără întreruperea serviciului public de transport. STB se confruntă cu un deficit de lichidități, cu obligații fiscale foarte mari, de 1,6 miliarde de lei, care pun presiune pe bugetul local. Implementarea lor va fi realizată cu consultarea partenerilor sociali și cu respectarea cadrului legal.

Situația companiei nu este una ușoară. În ultimele luni am lucrat intens, am analizat mii de variante și am purtat numeroase discuții pentru a identifica soluții complementare care să repună societatea pe picioare și să protejeze pe termen lung locurile de muncă. Responsabilitatea noastră este să păstrăm transportul public funcțional și accesibil, iar acest plan urmărește stabilizarea companiei și crearea unei baze sustenabile pentru viitor.

Ne dorim ca toți colegii care își asumă direcția de modernizare și eficientizare a companiei să se regăsească în acest parcurs și să construim împreună viitorul STB”, a declarat Andrei Dinculescu-Bighea.

Declarația a venit după ce Moscova a transmis un avertisment separat cu o zi înainte, conform căruia sprijinul european pentru dronele Ucrainei ar putea avea „consecințe imprevizibile”, acuzând mai multe țări că susțin indirect „spatele strategic” al Kievului.

Șoigu, fost ministru al apărării în momentul în care Rusia a declanșat invazia la scară largă în 2022, a făcut referire la incidente în care drone s-au prăbușit în Finlanda și în statele baltice. Acestea ar fi avut loc în timpul unor atacuri ucrainene asupra Ust-Luga, un important port rusesc de adâncime din Golful Finlandei.

În apărare, ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, susține că Rusia ar fi redirecționat în mod deliberat drone către statele baltice și Finlanda, cu scopul de a amplifica conflictul.

Fără a prezenta dovezi concrete, Șoigu a precizat că atacurile cu drone ucrainene asupra Rusiei ar fi fost lansate tot mai frecvent prin statele baltice, prin Finlanda.

„Acest lucru ar putea avea loc în două scenarii: fie sistemele occidentale de apărare antiaeriană sunt extrem de ineficiente, fie statele în cauză permit în mod deliberat utilizarea spațiului lor aerian, ceea ce înseamnă că sunt complice activ la agresiunea împotriva Rusiei”, a spus el.

„În cel de-al doilea caz, în conformitate cu dreptul internațional, se aplică Articolul 51 din Carta ONU privind dreptul inerent al statelor la autoapărare în cazul unui atac armat”, a avertizat Serghei Șoigu.

Statele baltice au respins acuzații similare venite din partea unor instituții de propagandă ruse, calificând afirmațiile Moscovei drept false și negând că Ucraina ar fi folosit spațiul lor aerian pentru atacuri, conform Libertatea.

În paralel, relațiile dintre Rusia și statele europene au rămas tensionate, Moscova recurgând în mod repetat la mesaje de intimidare de la începutul războiului din Ucraina.

În acest context, lideri europeni, inclusiv premierul Poloniei Donald Tusk, au atras atenția că Rusia ar putea ajunge într-o poziție de confruntare directă cu Europa în următorii ani, care să rezulte într-o confruntare militară până în 2027.

Mădălin Ionescu a avut o perioadă marcată de stres intens și a ajuns chiar la burnout. „Am început să consum zilnic ulei de măsline. De cea mai bună calitate. Dimineața, pe stomacul gol. A devenit micul meu dejun. După al doilea burnout, am avut ceva probleme cu inima. Aritmii. Luni de zile. Peste 7 mii pe zi ! Deficiențe de potasiu, magneziu. După mai bine de 25 de ani de televiziune la cel mai înalt nivel, nu aveam cum să rămân imun la stres”, a scris Mădălin Ionescu pe rețelele sociale.

Mădălin Ionescu: „Inima mea s-a liniștit, nu miraculos peste noapte, ci lent”

Jurnalistul a recunoscut că perioada respectivă a fost una dificilă, dar a reușit să își revină treptat, după ce și-a schimbat stilul de viață. Consumul zilnic de ulei de măsline extra virgin l-a ajutat foarte mult.

„Am norocul unor gene bune și o minte care a experimentat și înțeles multe. Poate alții s-ar fi prăbușit. Acum, însă, sunt din ce în ce mai echilibrat. Anul trecut am reușit chiar să îmi văd iar pătrățelele de pe abdomen. Dispăruseră din studenție. Mă reconstruiesc. Scriu. Mă întâlnesc cu oameni inspirați. Proiectez business-uri. Fac marketing. Mă deplasez. Caut. Trăiesc intens.

Dar uleiul… ei bine, uleiul de măsline e o comoară. Inima mea s-a liniștit. Nu brusc, nu miraculos peste noapte, ci lent, ca o mare care își găsește echilibrul după furtună. Pentru că uleiul de măsline autentic nu e doar un aliment . E un sistem biologic complet, o matrice de compuși activi pe care industria alimentară modernă aproape a uitat cum să-i respecte.

Diferența dintre un ulei de măsline autentic, extra virgin, și unul comercial este uriașă. Primul este obținut prin presare la rece, fără rafinare, fără temperaturi agresive. Își păstrează polifenolii, acei compuși amari, ușor picanți, care ‘înțeapă’ în gât. Acea senzație nu e un defect. Este semnătura vieții.

Cel comercial, rafinat, filtrat excesiv, oxidat în lumină și plastic, este, biochimic vorbind, o grăsime inertă. Calorii fără inteligență. Uleiul autentic conține oleocanthal, un antiinflamator natural comparabil, în anumite mecanisme, cu ibuprofen. Conține molecule care reduc stresul oxidativ și protejează vasele de sânge. Inima și pielea își pot reveni substanțial”, a mai spus Mădălin Ionescu, care a invocat și studii internaționale care susțin beneficiile uleiului de măsline asupra sănătății inimii.

Citește și: Cristina Șișcanu a dezvăluit marele ei regret: „Mi se pare deja prea târziu”. Cu ce temeri se confruntă soția lui Mădălin Ionescu

„Un studiu major, PREDIMED, realizat în Spania pe mii de participanți, a arătat că o dietă mediteraneană bogată în ulei de măsline extra virgin reduce semnificativ riscul de infarct, accident vascular cerebral și mortalitatea cardiovasculară..

În paralel, cercetări publicate în ‘The New England Journal of Medicine’ au confirmat că acești polifenoli reduc inflamația sistemică, acel foc invizibil care stă la baza bolilor moderne.

Dar poate cele mai convingătoare dovezi nu vin din laborator, ci din viață. Ikaria. E insula unde oamenii uită «să moară la timp». Acolo, consumul zilnic de ulei de măsline este normă, nu excepție. La fel în Sardinia, una dintre cele mai studiate ‘zone albastre’ ale planetei.

În aceste comunități uleiul se consumă crud, zilnic, în cantități constante. Rezultatul? Rate scăzute de boli cardiovasculare, inflamație redusă, funcție cognitivă păstrată până la vârste înaintate.

După câțiva ani de vulnerabilitate fizică, am reînceput să folosesc un miracol pe care nu l-am cumpărat din farmacii și nici din teorii complicate. L-am găsit într-un lichid verde-auriu, amar, viu. M-a mai salvat în 2017, alături de portocale…”, a încheiat Mădălin Ionescu.

România încearcă că găsească o soluție în privința datoriei de 600 de milioane de euro către compania Pfizer. Astfel, ministrul Finanțelor și ministrul Sănătății s-au întâlnit, în cursul zilei de joi, cu reprezentanții Pfizer în SUA.

„Aşa cum am spus public, astăzi, împreună cu ministrul Finanţelor, domnul Alexandru Nazare, am participat la prima întâlnire exploratorie de negociere cu compania Pfizer, la Washington DC. Discuţiile s-au desfăşurat într-un ton echilibrat, profesionist, axat pe identificarea unor soluţii concrete pentru România. Nu vorbim doar despre o obligaţie financiară, ci despre responsabilitatea de a transforma această situaţie într-un beneficiu real pentru pacienţi”, a scris pe Facebook ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Citește și: Andreea Raicu a răbufnit pe rețelele sociale. Vedeta critică piesa lansată de băieții Antoniei și ai lui Alex Velea: „La 8 ani, un copil nu ar trebui să vorbească despre seducție sau posesie”

Propunerile statului român

Acesta a anunțat că propunerea României, elaborată în baza mandatului primit de la Guvern, vizează continuarea negocierilor pentru transformarea sumei datorate în medicamente inovatoare destinate pacienților oncologici și celor cu boli rare. De asemenea, Rogobete a subliniat că acest proces nu se va finaliza rapid, chiar dacă a avut un început promițător.

„Am reiterat importanţa sistemului de sănătate şi parteneriatul solid pe care România îl are de zeci de ani cu Pfizer, precum şi deschiderea pentru dezvoltarea unor colaborări viitoare în domeniul cercetării şi dezvoltării farmaceutice. România are nevoie de acces la inovaţie, iar acest tip de parteneriat poate accelera acest proces.

În perioada următoare, reprezentanţii companiei Pfizer vor reveni cu un răspuns privind cadrul tehnic de continuare a discuţiilor şi posibilitatea ca această propunere să fie analizată şi aprobată la nivelul board-ului de conducere al Pfizer”, a mai precizat ministrul.

Citește și: Ilie Bolojan pune cruce alianței cu PSD: „Dacă se generează o criză politică, PNL nu va mai fi într-o coaliţie cu PSD”.

România a pierdut procesul cu Pfizer în instanță și trebuie să plătească 600 de milioane de euro.

Încă de când a fost anunțată decizia instanței belgiene, foștii miniștri ai Sănătății, din perioada pandemiei, se arată reciproc cu degetul.

Guvernul caută soluţii pentru gestionarea situaţiei, fiind luate în calcul mai multe scenarii.

„În astfel de momente, responsabilitatea nu este să explicăm trecutul, ci să construim soluţii pentru viitor”, este de părere ministrul Sănătăţii.

Nicușor Dan a fost chestionat de Marian Ceauşescu pe mai multe teme, printre care deciziile recente privind șefia parchetelor, dar și despre diferența dintre el și fostul președinte Klaus Iohannis.

„Dacă vă aduceți aminte, în luna mai, când eu am candidat la Președinție, Parlamentul era deja format, da? În Parlamentul deja format avem 35% partide anti-occidentale. Încă din campania aia eu am spus că România are nevoie de stabilitate. Stabilitate înseamnă majoritate parlamentară și majoritate parlamentară nu se poate fără PSD. Pe de altă parte, năravurile PSD-ului, năravurile și ale altora, nevoia de a aduce în România dreptate și funcționarea instituțiilor, asta mă preocupă în continuare”, a spus Nicușor Dan.

Citeşte şi: Ilie Bolojan s-a dezlănțuit: ”Vuvuzele politice, șoareci care ne mănâncă rezervele din cămară. Eu am aprins lumina și evident că am deranjat foarte tare”

Marian Ceaușescu a replicat că ajunge să fie dezamăgit inclusiv de cei pe care îi susține, deși luptă, iese în stradă și este amendat pentru că susține cauze civile.

„Trebuie să vă luptați inclusiv pentru justiția asta. Și eu am luat… am luat cu totul vreo 70 de amenzi”, a spus președintele României, la care Marian Ceaușescu a replicat că el are 130! „Sunt la fel, sunt la fel, a răspuns șeful statului, după ce activistul i-a spus să revină la omul care era înainte de a deveni președintele României.

Citeşte şi: Ilie Bolojan nu demisionează! Premierul trage cu dinții de scaun și atacă PSD: „Nu se va putea oferi prea multă pâine, se va oferi mult circ”

Marian Ceaușescu i-a mai reproșat lui Nicușor Dan că în marile dosare corupții scapă mai des decât sunt pedepsiți: „Cunosc, cunosc asta. Sunt mai multe probleme. Una legată strict de dosarele penale: am avut două decizii care au… Înalta Curte, Curte Constituțională, Parlament, care au dus la mii, cred că zeci de mii de dosare pierdute pe prescripție”, Președintele a negat și ideea conform cărora ar fi favorizat PSD în deciziile luate sau că ar fi devenit „omul sistemului”.