Preţurile medii ale apartamentelor de vânzare, vechi şi noi, au înregistrat o creştere de 15% în septembrie comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, conform celor mai recente date de pe Storia, platforma de imobiliare lansată de OLX, scrie Ziarul Financiar.

În acelaşi timp, în luna septembrie au fost cu 52% mai multe interacţiuni între vânzători şi cumpărători comparativ cu luna septembrie a anului trecut.

„Luna septembrie a adus noi modificări în evoluţia preţurilor apartamentelor de vânzare, evidenţiindu-se creşteri mai pronunţate în anumite zone. De exemplu, în Sibiu preţurile au crescut cu 21%, reflectând o cerere tot mai mare pe această piaţă. În alte regiuni, cum ar fi Constanţa, evoluţiile au fost mai temperate. Un aspect interesant este că, deşi vizualizările paginilor au crescut într-un ritm mai lent, contactările directe dintre vânzători şi cumpărători au avansat cu 52%, sugerând o determinare mai mare din partea celor interesaţi de achiziţie. Această dinamică indică o audienţă mai decisă şi implicată activ în procesul de cumpărare”, a declarat Răzvan Ceapă, Head of Operations Storia & OLX Imobiliare.

Evoluţia preţurilor apartamentelor

În Bucureşti, preţul mediu pentru vânzarea apartamentelor noi şi vechi a fost de 1.899 euro/metru pătrat, cu 16% mai ridicat faţă de septembrie 2023. Apartamentele vechi sunt, în medie, mai scumpe cu 12% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, având un preţ de 1.942 euro/metru pătrat. Apartamentele noi se găsesc la un preţ mediu de cerere de 1.833 euro şi sunt cu 18% mai scumpe faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Astfel, preţul mediu al unei garsoniere (40mp) în Bucureşti a fost de 74.187 euro, preţul mediu al unui apartament cu două camere (55mp) este de 102.008 euro, iar preţul unui apartament cu trei camere (75mp) este de 139.102 euro.

În Cluj Napoca, preţurile medii pentru apartamente au fost de 2.824 euro/metru pătrat (în creştere cu 13% în septembrie 2024 vs. 2023). Pentru un apartament nou media a fost de 2.835 euro/metru pătrat, iaar pentru unul vechi de 2.811 euro/metru pătrat, cu 15% mai ridicat comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior.

Preţul mediu al unei garsoniere (40mp) din Cluj-Napoca a fost de 109.621 euro în luna septembrie, preţul mediu al unui apartament cu două camere (55mp) a fost de 150.729 euro, iar preţul unui apartament cu trei camere (75mp) a fost de 205.540 euro.

La Iaşi, preţul mediu de cerere a fost de 1.661 euro/metru pătrat. Apartamentele noi au înregistrat o creştere medie de preţ de 13%, ajungând la 1.623 euro/metru pătrat, în timp ce apartamentele vechi au înregistrat o majorare de 21%, la 1.702 euro/metru pătrat.

O garsonieră de 40 mp a avut un preţ mediu la Iaşi de 64.852 euro. Apartamentele cu două camere de 55 mp au costat 89.172 euro, iar apartamentele de 75 mp cu trei camere au ajuns la 121.598 euro.

În Timişoara, preţul mediu de cerere a fost de 1.684 euro/metru pătrat. Preţul mediu pe metru pătrat pentru apartamentele noi de vânzare a fost de 1.666 euro, cu 11% mai ridicat faţă de aceeaşi lună a anului 2023. La apartamentele vechi se observă o creştere de 17%, acestea ajungând la un preţ mediu de cerere de 1.693 euro/metru pătrat.

Astfel, în luna septembrie 2024, preţurile medii ale apartamentelor din Timişoara au fost următoarele: 65.173 euro pentru o garsonieră de 40 mp; 89.613 euro pentru un apartament cu două camere de 55 mp; 122.200 euro a costat un apartament cu trei camere de 75 mp.

Preţul mediu al unei garsoniere de 40 mp din Braşov a fost de 79.343 euro. Un apartament de 55 mp cu două camere a costat în medie 109.097 euro, iar un apartament de 75 mp cu trei camere a ajuns la 148.768 euro.

La Sibiu, preţul mediu de cerere a fost de 1.677 euro/metru pătrat. Preţul mediu de cerere pentru apartamentele noi a crescut cu 21% în luna septembrie a.c. faţă de luna septembrie din 2023, ajungând la 1.554 euro/metru pătrat. În acelaşi timp, preţurile pentru locuinţele vechi au avut creşteri de 21%, ajungând la 1.742 euro/metru pătrat.

În Sibiu, o garsonieră de 40 mp a avut un preţ mediu de 65.228 euro. Un apartament de 55 mp cu două camere a costat, în medie, 89.689 euro, în timp ce un apartament de 75 mp cu trei camere a ajuns la 122.303 euro.

Preţurile medii ale apartamentelor din Constanţa au fost de 70.600 euro pentru o garsonieră de 40 mp, un apartament cu două camere de 55 mp a avut un preţ mediu de 97.075 euro, iar un apartament cu trei camere de 75 mp a ajuns la 132.375 euro.

”Toţi angajaţii NATO trebuie să obţină o autorizaţie de securitate de la autorităţile lor naţionale pentru a-şi putea prelua atribuţiile în cadrul organizaţiei, iar dl. Geoană a făcut acest lucru”, spune un oficial din biroul de presă al Alianței Nord-Atlantice despre fostul secretar general adjunct român într-un răspuns pentru News.ro.

Mircea Geoană a activat în cadrul NATO ca secretar general adjunct după ce a obţinut o autorizație de securitate, a trecut prin verificările structurilor de securitate ale NATO.

„Dl. Geoană a îndeplinit funcţia de secretar general adjunct al NATO în perioada octombrie 2019 – septembrie 2024. Toţi angajaţii NATO trebuie să obţină o autorizaţie de securitate de la autorităţile lor naţionale pentru a-şi putea prelua atribuţiile în cadrul organizaţiei, iar dl. Geoană a făcut acest lucru”, a precizat NATO ca răspuns la întreabarea news.ro despre ” verificările făcute de NATO, în 2019, cu privire la posibilele legături cu Moscova ale lui Mircea Geoană”.

„În perioada în care a fost secretar general adjunct al NATO, dl. Geoană a lucrat în mod consecvent în sprijinul Alianţei transatlantice şi în apărarea valorilor democratice ale NATO”, a mai transmis oficialul NATO în răspunsul pentru News.ro.

Peste 280 de candidați au fost nominalizați la Premiul Nobel pentru Pace în 2024. Aleksei Navalnîi a devenit favoritul caselor de pariuri – dar premiul nu este acordat postum, scrie Reuters, relatează Meduza, conform Rador Radio România.

286 de candidați au fost nominalizați pentru Premiul Nobel pentru Pace în 2024, relatează Reuters. Printre aceștia se numără Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Papa Francisc și biologul britanic David Attenborough.

Experții intervievați de agenție consideră că printre favoriții din acest an s-ar număra și Agenția ONU pentru Refugiați din Palestina (UNRWA), Curtea Internațională de Justiție și secretarul general al organizației Antonio Guterres. În același timp, experții notează că acordarea premiului UNRWA va stârni controverse, mai ales pe fondul unor rapoarte conform cărora mai mulți angajați ai agenției au fost implicați în atacul terorist al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.

La rândul lor, favoriții caselor de pariuri i-au preferat pe politicianul rus de opoziție Aleksei Navalnîi, care a murit într-o colonie din Rusia, și pepreședintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Reuters scrie că lui Navalnîi nu i se poate acorda premiul, deoarece premiul nu este acordat postum, iar Zelenski este puțin probabil să câștige, deoarece conduce o țară aflată în război.

Comitetul Norvegian Nobel poate decide, de asemenea, ca nimeni să nu primească premiul în acest an – acest lucru s-a întâmplat deja de 19 ori în istoria decernării premiului, cel mai recent caz este cel din anul 1972.

‘Poate că anul acesta Comisia Premiului Nobel pentru Pace nu ar trebui să acorde premiul și să se concentreze pe faptul că aceasta este o planetă aflată în război’, a declarat Dan Smith, șeful Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm.

Câștigătorii Premiului Nobel 2024 vor fi anunțați între 7 octombrie și 14 octombrie. Comitetul Nobel norvegian va anunța câștigătorul premiului pentru pace pe 11 octombrie. În 2023, premiul a fost primit de activista iraniană pentru drepturile omului Narges Mohammadi.

Narges Mohammadi este cel mai important activist pentru apărarea drepturilor omului din Iran. A fost arestată de 13 ori și închisă în închisoare de cinci ori, dar ea nu încetează să lupte cu regimul nici din închisoare. În 2023, activista a primit Premiul Nobel pentru Pace.

Între 4 și 13 octombrie, clădirea fostului restaurant CINA devine scenă pentru 145 de artiști emergenți. Un board creativ format din 57 de profesioniști a evaluat și selectat cele mai bune proiecte de diplomă ale absolvenților facultăților creativ-vocaționale din România dintr-un număr de 480 de înscrieri. Misiunea board-ului a fost aceea de a identifica talentul și originalitatea, astfel încât expoziția colectivă să prezinte o selecție cuprinzătoare și reprezentativă pentru cele 18 specializări din cadrul festivalului DIPLOMA, ajuns anul acesta la ediția a unsprezecea.

DIPLOMA Show explorează viziunea artistică a celor care vor contura viitorul industriilor creative. Puține țări găzduiesc manifestări similare, motiv pentru care festivalul este privit cu foarte multă apreciere și în afara țării. Scopul său este să creeze contextul în care studenții universităților vocaționale să se cunoască reciproc, dar și să aibă acces la specialiști, organizații din scena matură și public, cu care să intre în relație directă.

Pe lângă expoziția propriu-zisă, DIPLOMA Show 2024 va găzdui o serie de evenimente conexe, menite să încurajeze dialogul și schimbul de idei între noua generație de creatori și publicul larg. Programul include masterclass-uri, întâlniri cu expozanții, expoziții capsulă, un târg de artă și design, petreceri, concerte și alte contexte dedicate comunităților creative. Astfel, festivalul nu expune doar lucrări de artă, arhitectură și design,  ci creează și un spațiu de interacțiune și colaborare între diversele discipline creative.

Pentru un proiect precum DIPLOMA Show este vital să aibă parteneri pe termen lung care să aducă predictibilitate și sustenabilitate demersului creativ, dar și să înțeleagă foarte bine profilul celor care generează conținutul expozițiilor și pe cel al vizitatorilor și participanților la eveniment. Iar IQOS este un astfel de partener, pentru al cincilea an consecutiv. Ca partener care susține industriile creative și artiștii aflați la început de drum, IQOS a inițiat anul acesta o colaborare cu Simina Filat. Designerul, care a reprezentat România la Expoziția Internațională de la Dubai, va produce obiecte-surpriză în ediție limitată, pe care le va dărui în semn de apreciere celor mai fideli membri ai comunității IQOS.

Accesul la ediția a XI-a a DIPLOMA Show este gratuit și se va realiza în baza unui bilet care poate fi rezervat online. Mai multe detalii se găsesc pe canalele de comunicare DIPLOMA Show: website, Facebook sau Instagram.

Material susținut de IQOS

***

IQOS nu este lipsit de riscuri. Eliberează nicotină, care provoacă dependență. IQOS este destinat adulților care altfel ar continua să fumeze sau să folosească produse cu nicotină

Preşedinţia ungară a Consiliului UE va prezenta în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de la Luxemburg de săptămâna viitoare situaţia actuală a aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, informează un comunicat al Consiliului, în timp ce Comisia Europeană va prezenta Barometrul Schengen, care analizează evoluţiile din spaţiul de liberă circulaţie.

Miniştrii de interne, care se reunesc pe 10 octombrie la Luxemburg, vor face un bilanţ al situaţiei generale a spaţiului Schengen.

Comisia Europeană va prezenta Barometrul Schengen, un raport bianual care analizează evoluţiile înregistrate, precum şi ameninţările şi evoluţiile emergente din spaţiul Schengen.

Miniştrii vor avea un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităţilor ciclului anual al Consiliului Schengen, iar discuţia se va axa pe prioritatea legată de creşterea rezilienţei frontierelor externe, precizează comunicatul Consiliului UE, potrivit antena3.ro.

Preşedinţia ungară va prezenta, de asemenea, situaţia actuală a aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, mai menţionează comunicatul, reamintind că, la 30 decembrie 2023, Consiliul a decis să elimine controalele de la frontierele aeriene şi maritime cu Bulgaria şi România.

Pentru a se stabili data eliminării controalelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România este nevoie de o altă decizie a Consiliului

Pentru a se stabili data eliminării controalelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România este nevoie de o altă decizie a Consiliului, precizează sursa citată.

Cel mai probabil cu acest prilej va avea loc o trecere în revistă a situaţiei la zi în ceea ce priveşte posibilitatea aderării la Schengen cu frontierele terestre a României şi Bulgariei, întrucât până în prezent nu au apărut în spaţiul public semne din partea Austriei că ar fi gata să susţină o decizie politică în acest sens.

Totuşi, mai mulţi oficiali români şi bulgari au declarat că speră că România şi Bulgaria vor obţine o decizie privind aderarea integrală la spaţiul liber de circulaţie până la sfârşitul acestui an.

Ultimul Consiliu JAI din 2024 va avea loc Bruxelles în prima parte a lunii decembrie, dar o decizie privind aderarea cu frontierele terestre la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei se poate lua în orice format, după cum a dovedit-o primul pas făcut pe 30 decembrie 2023, aprobat în scris de statele membre cu puţin timp înainte de sfârşitul anului.

Ana Birchall on Friday submitted her independent candidacy for the presidential elections to the Central Electoral Bureau.

The Central Electoral Bureau for the election of the President of Romania in 2024 (BEC) informed, in a press release, that Ana Birchall’s independent candidacy was registered, together with the electoral sign that will be used in this year’s elections. “Romania is tired of circus, of lies, impostures, incompetence and propaganda, so we should start making quality, true politics, in the service of the people. And I also want to say to those who believe that this (…): here I am in front of you, more prepared than ever. I managed to collect the signatures and come before you, presenting myself as a valid and serious candidate and I don’t play with the Romanians’ hopes. I really do want to heal Romania and I won’t stop working towards this,” said Birchall on this occasion.

She said that her CV clearly shows that he is “a very prepared candidate for the presidency of Romania.”

Birchall thanked those who supported her unconditionally. “It was not easy, I went through a media boycott, but I have reached this moment when my candidacy is officially submitted,” she added.

The deadline for the final submission of applications is October 10, 2024.